Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Cu lada de zestre prin lume

with 2 comments

izvor

Au trecut Rusaliile. Pentru cei mai multi oameni au fost zile vesele, pentru ca au avut liber, iar pentru cativa ingrozitor de triste, din cauza accidentului din Crne Gore (Muntenegru – Dumnezeu sa ii odihneasca pe cei morti si sa le dea inca o sansa la sanatate celor care au scapat cu viata). Nu despre Rusalii doream sa amintesc, ci despre Calusari. Insa cele doua sunt legate “ombilical”. Una fara alta nu se poate, iar vocea poporului are prioritate.

Unii spun ca “Rusaliile – uneori trei, alteori sapte – erau niste babe urate si rele. Garbovite de vreme, zburau prin vazduh ca niste iele, cantau si jucau pe langa fantani, in poieni ori la raspantii, dar numai cand venea  vremea lor de sarbatoare. Fiinte razbunatoare, ii innebuneau sau schilodeau, ii surzeau sau le scoteau ochii celor care indrazneau sa munceasca in ziua lor, de Rusalii. Fereasca-l Sfantul pe omul care lucra de ziua lor, caci il ridica pe om in sus, il salta si-i dau drumul, de-si frange oasele. Si se mai zice ca tin in maini fiare taioase si frigari ascutite cu care schilodesc omul”.

Altii, mai blanzi, spun ca “Rusaliile sunt trei fete mari, de pe vremea Imparatului Alexandru, care i-a dat calului sa bea apa vie, sa devina nemuritor. Iar cele trei fete au vazut si au baut si ele apa vie. Au devenit nemuritoare si la tot felul de sarbatori ies la raspantii si incep sa joace. Si daca vrei sa nu te ia Rusaliile, poarta pelin la brau si mananca usturoi”.

Trei zile sa tii sarbatoare de Rusalii, de vrei sa nu te poceasca. Iar de te-au prins, doar Calusul te mai poate salva. Calusul este “Vindecatorul”.

rusaliicalusari

Calusul este un ritual exclusiv al Rusaliilor si tine tot trei zile, uneori si o saptamana. Mai intai se naste, la Strodul Rusaliilor. Nasterea Calusului se numeste Legarea Steagului, iar calusarii depun juramantul. Apoi calusarii joaca, in Duminica Rusaliilor. Moartea Calusului, in Martea Ciocului – Spargerea Calusului (Ingroparea sau Frangerea Calusului). Cand se leaga calusii in ceata, o fac pentru mult timp, in ani, nu doar pentru trei zile dintr-un an. Musai legati in ani si tot musai sa fie 5, 7, 9, 11 sau 13 calusari in ceata, nu oricum, numar doar impar. Iar vataful este legat pe viata de ceata si obligat sa-si gaseasca un urmas, caruia sa-i transmita “autoritatea”. Ca sa ajunga vataf, barbatul trebuia sa fie cel mai vechi calusar, cel mai bun jucator dar si cel mai frumos din ceata. Vataful dirijeaza calusii, el tine steagul. Vataful are si el un ajutor (iar din ceata nu lipseste gogorita sau mutul). Fara Steagul Calusului, ceata nu nu are nici identitate, nici autoritate. Iar daca steagul nu este ridicat, calusarii nu pot fi “vindecatori”.

Calusarii din “Ansamblul Joc”, la aniversarea a 65 de ani de la infiintarea ansamblului. Baietii astia il pot face invidios pe CRBL, la cum se misca. Tineti cont ca in jocul de calus este foarte important zgomotul (strigaturi, fluieraturi, lovirea pamantului cu betele) pentru ca acesta are darul de a speria si alunga spiritele rele. Ingenuncherea calusilor si salturile reprezinta ritualul de vindecare, in jurul omului care zace pe pamant, cel “prins” si “ologit” de catre Rusalii.

Ansamblul Joc este un colectiv emerit din Republica Moldova – Ansamblul National Academic de Stat de Dansuri Populare Joc, infiintat in 1945. Cuvantul Joc provine din latina, Jocus, si inseamna bucurie, veselie, petrecere cu muzica si dans, ca si strabuna noastra hora romaneasca”.

Fotografia calusarilor si mai multe despre traditie, de aici.

Traditia Calusului Romanesc a intrat in Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial al Umanitatii UNESCO, in 2005, ca “Ritualul Calusului”; propunerea a fost trimisa de Romania MC in 2002, ca dans de barbati.

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO a fost altcatuita oficial in 2008, ca urmare a Conventiei din 2003 pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Lista se refera la traditii si expresii orale, incluzand limba ca vector al patrimoniului cultural immaterial, artele spectacolului, practice sociale, ritualuri si evenimente festive, cunostinte si practice referitoare la natura si la universe, tehnici ale mestesugurilor traditionale. In lista UNESCO, “Dans barbatesc, ritmat. Conform ritualului, Calusarii merg prin sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi, iar prin acest dans oamenii, vitele si recoltele sunt protejate de “cele rele”. Calusarii executa un ritual magic, in jurul fructului de alun numit “calus”.

TineriCalusaridinOltenia

Tineri Calusari din Oltenia – Foto ANT

Doina Romaneasca a intrat in Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial al Umanitatii UNESCO, in 2009. Propunerea a fost trimisa de Romania MC in 2008.

Lista UNESCO caracterizeaza Doina “ca un cantec liric solemn, improvizat si spontan. Intalnita sub diverse denumiri in regiunile din Romania, Doina este un element esential al folclorului romanesc. Pana in 1900, Doina a fost unicul gen muzical prezent in multe dintre regiunile tarii. Doina este o specie a literaturii populare, apartinand genului liric, in care autorul isi exprima sentimentele si convingerile fata de unele probleme ale vietii, fata de timp, de natura si fata de sine insusi. Doina este specifica poporului roman, ea exprimand sentimente variate ca dorul, tristetea, iubirea, regretful, instrainarea”.

Acestea fiind zise si altele de prisos, “Doina din Dolj”, compusa si interpretata de Maria Tanase in limba franceza, impreuna cu orchestra Ionel Banu.

Pentru Doina din Dolj in limba romana apasati aici.

Din pacate, Doinitorii Romaniei se duc, unul cate unul, sa cante in ceruri. Anul trecut a murit Achim Nica. Ca si la Calusari, Doina trebuie transmisa mai departe, prin copii si tineri. Am vazut o multime de copilasi care canta superb muzica populara. Daca nu ii incurajam, pierdem si Doina.

LaPoaleDeTibles

targceramicahorezu

Ceramica romaneasca de Horezu (Valcea) a intrat in Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial al Umanitatii UNESCO, in 2012. Propunerea a fost trimisa de Romania MC in 2011. “Ceramica traditionala de Horezu este realizata in localitatea cu acelasi nume si in satul apartinator Olari, unde lucreaza cea mai mare parte a mesterilor. Ceramica de Horezu este unica, diferita, stilul sau fiind atestat de peste 300 de ani”.

Cel mai bun film (scurt si la obiect), al lui Alex Serban, despre traditia olaritului din Horezu. Dureaza o luna (si ceva) de munca a unei intregi familii – a mesterului Mihai Bascu – pana sa vedem pe masa ceramica de Horezu – printre care si farfuriile pictate cu traditionalul cocos de Hurez sau pom al vietii.

Foto: Valcea Turistica (Destinatii, Horezu).

Acestea se adauga Listei de bunuri si locuri care apartin Patrimoniului Mondial, denumit si Patrimoniul Comun al Umanitatii, UNESCO.

Patrimoniul mondial UNESCO din Romania cuprinde:

Delta Dunarii, din 1991; Manastirea Horezu (Hurezi), din 1993; Bisericile (7) pictate din nordul Moldovei, din 1993 (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Sucevita si Voronet); Asezarile sasesti cu biserici fortificate din Transilvania, din 1993 –  (6 sasesti si 1 secuiasca: Biertan, Calnic si Viscri; Valea Viilor si Darjiu – fortarete-biserici; Prejmer – biserica cu incinta fortificata si Saschiz – biserica fortificata); Fortaretele dace din Muntii Orastie, din 1999 – Cele 6 fortarete care au format sistemul defensiv al lui Decebal (Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Rosie, Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Capalna si Banita); Bisericile de lemn din Maramures, din 1999 (8 biserici: din Maramuresul istoric: Budesti Josani, Desesti, Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal; din vechea Tara a Chioarului: Surdesti si Plopis; din Tara Lapusului: Biserica Sf. Arhangheli din Rogoz); Centrul vechi istoric din Sighisoara, din 1999; Biserica Invierii de la Manastirea Sucevita, din 2010.

La UNESCO, lista Patrimoniului Cultural Imaterial Mondial al Umanitatii, au mai fost trimise propuneri, in 2012 pentru inscrierea, in 2013, a inca 3 traditii: Mersul in procesie la Manastirea Moisei cu ocazia sarbatorii Santa Marie Mare; Pelerinajul/Hramul de la Sumleu Ciuc; Colindatul de ceata barbateasca in Romania si in Republica Moldova.

Calusul, Doina si ceramica de Horezu stau langa Tango, impartit intre Argentina si Uruguay, Samba din Brazilia, tapiseriile de Aubusson din Franta, teatrul Kabuki din Japonia, Duduk-ul (un fel de oboi) din Armenia (daca ati vazut concertele lui Yanni stiti despre ce este vorba), Canto a tenore din Italia (Sicilia) – daca sunteti curiosi, aici sunt toate. 76 de tari, 167 de elemente.

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Multumesc! Multumesc! Multumesc! Nu stiam cit suntem de bogati

    Andreea

    29 Iunie 2013 at 11:54

  2. […] “Doina, Doina”, ca o religie, incantatia rostita inca de pe vremea dacilor, transmisa pe cale orala in cantecele populare ale romanilor de mii de ani. Doina a fost cantecul agricultorului, ciobanului sau razboinicului inca din vremea dacilor, iar comunismul, in dorinta sa cretina de a “creste noua muzica populara” aproape ca a distrus o traditie de mii de ani. Doina, Doinasul, Doinitorul, Dor, Jale. Dorul ciobanului, Plansul ciobanului. Doinitorul melancolic, cantand dureros de jale si de dor. Doina este doar a poporului roman. Doina romaneasca si-a recapatat valoarea de curand, din 2009, cand a fost introdusa in lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii. Mai multe aici. […]


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: