Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Domnul Ciprian

with 2 comments

PrincialFlagUnitePrincipalitiesofRomania

Iar cand, fratilor, m’oi duce

De la voi s’oi fi sa mor

Pe mormant atunci sa-mi puneti

Mandrul nostru Tricolor.

Versuri si muzica: Ciprian Porumbescu, pentru Cantecul Patriotic Trei Culori.

Foto

Tatal sau, preot ortodox in Sipotele Sucevei, din Bucovina, l-a crescut in credinta si cu dragoste pentru tara. Nu implinise sapte ani cand a prins drag de muzica. Tatal sau il gazduia pe timpul verii pe Karol Mikuli, compozitor, pianist, profesor de muzica la Conservatorul din Lemberg (pe atunci in Austro-Ungaria) si discipol al lui Chopin, iar Ciprian l-a vazut, cateva veri la rand, culegand folclor (cantece populare) din zona. Intalnirea copilului Ciprian cu profesorul Mikuli a insemnat inceputul drumului spre muzica.

Preotul ortodox Iraclie, tatal lui Ciprian, si-a schimbat numele de familie in 1881 cand a devenit superior al Manastirii Putna (se numea Golembiowski, goluamb insemnand, in poloneza, porumbel – de unde si Porumbescu).

Din casa copilariei, Ciprian Porumbescu a pornit in lume cu dragoste pentru tara si muzica. Viata era grea. Saracia, mare. Mancarea putina. Camerele in care statea cu chirie in Suceava, pe timpul gimnaziului superior, friguroase si pline de igrasie. Incet, tuberculoza incepea sa se instaleze. Dedicat mai mult muzicii si tarii decat propriului corp, isi pierdea noptile compunand, copiind partituri pentru orchestra si corul pe care il infiintase. Apoi repetau impreuna pe unde se putea. A intrat in miscarea patriotica “Redesteptarea Solidaritatii Nationale”. Era perioada Ducatului Bucovinei (inceputa la 1775) a stapanirii austriece, impotriva careia tinea discursuri inflacarate. Si avea sa urmeze cea a Societatii Arboroasa. In 1873 isi dadea examenul de maturitate la Suceava dupa care a plecat la Cernauti. In 1875 a compus imnul pentru nou infiintata Societate Studenteasca “Arboroasa” (dupa numele vechi al Bucovinei, Arboroasa sau Tara Fagilor), de la Cernauti, unde Ciprian Porumbescu studia. In ultimul an de seminar a devenit presedintele societatii, care, din cauza actiunilor patriotice era foarte prost privita de stapanirea austriaca. Boala isi spunea cuvantul, cu febra si frisoane, dar continua sa munceasca: a creat un ansamblu coral si un cvartet vocal. In 1877 membrii Societatii Arboroasa sunt arestati, sub acuzatia de inalta tradare si li se insceneaza un proces care ii condamna la 3 luni de inchisoare. Toata stradania marelui poet Mihai Eminescu de a-i elibera a fost inutila. Ciprian Porumbescu a fost arestat cand era la Stupca, intr-o zi ploaioasa de toamna. L-au dus intr-o caruta descoperita, prin frig si ploaie rece, de octombrie, luna nasterii sale. A stat 11 saptamani in inchisoare, cele mai rele, de toamna si iarna, in frig si cu mancare ca de ocna, impreuna cu detinutii de drept comun. Loc in care tuberculoza a inceput, incet dar sigur, sa ii sape mormantul. Ciprian Porumbescu s-a intors la Cernauti, la universitate, apoi, cu mare greutate, a plecat la Viena, pentru studii, la “Konservatorium fur Musik” unde l-a avut profesor pe compozitorul Anton Bruckner. Se intoarce apoi acasa, ca profesor de muzica la Scolile Centrale Romane din Brasov. S-a angajat si dirijor de cor la Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului. Aici a creat prima si cea mai frumoasa opereta care s-a compus vreodata in Romania, “Crai Nou”, cu libretul semnat de Vasile Alecsandri. Tot la Brasov a avut loc prima reprezentatie, cu mare succes, in 1882. Apoi a plecat in Italia, in speranta ca se va simti mai bine si ca moartea il va ocoli. S-a intors din Italia cu o luna inainte de a muri. A murit la Stupca, de care mereu ii era dor, pe 6 iunie 1883.

Drumul vietii i-a fost prea scurt. Doar 29 de ani. Iar noi am ramas prea saraci. Ne-a lasat “Balada”, “Rapsodia Romana”, “Pe-al nostru steag e scris unire” – Imnul dedicat Unirii, “Penes Curcanul”, “Cantec Patriotic”, “Inima de Roman”, “Pe cerul Bucivinei”, “Hora de la Stupca”, “Hora Brasovului”, “Hora Prahovei”, valsurile “Zana Dunarii” si “Camelii”. Si multe alte lucrari, unele inspirate din folclorul romanesc. In zece ani, cam 250 de lucrari, inclusiv o colectie de cantece patriotice pentru studentii romani.

ciprian-porumbescu

Pe-al nostru steag e scris unire

Am povestit aici cum am dormit foarte bine dupa ce am vazut concertul din 2012 de la Maastricht, sustinut de Andre Rieu si orchestra sa, “Johann Strauss”. Asa ca am continuat sa le vad si pe cele din anii anteriori. Prima data cand am auzit o melodie (concertul 2012) mi s-a parut cunoscuta, in sensul in care imi parea “ca suna romaneste”. Apoi am crezut ca doar mi s-a parut cunoscuta (2011). La concertul din 2010 nu am mai rezistat si am inceput sa caut.

Si am gasit. Muzica Imnului Maastricht-ului, este a noastra, orice ar spune ei – in 2002, oficialii au adoptat ca imn local o tema muzicala “originala” apartinand lui Alfons Olterdissen (1865-1923), care face parte din opera comica compusa de el, “Trijn de Begijn” finalizata abia in 1910.

Originalul nostru – Ciprian Porumbescu (1853-1883)

“Pe-al nostru steag e scris Unire” – Imnul dedicat Unirii. Muzica: Ciprian Porumbescu. Versuri: Andrei Barseanu.

Imn Maastricht oficial, muzica compusa in 1910 de Alfons Olterdissen (1865-1923) face parte din opera comica Trijn de Begijn

Imn Maastricht in varianta interpretata in concertele Andre Rieu

Si muzica lui Ciprian Porumbescu in “Hymni i Flamurit” (Imnul Steagului) – deja se stie, este Imnul national al Albaniei din 1912. Versirile au fost scrise de A.S. Drenova, aroman (pseudonim Asdreni).

Si, in final, in Imnul unui stat foarte mic si putin cunoscut – o micro natiune – in SUA, Statul Nevada – Republica Molossia, „infiintata” de Kevin Baugh. Se numeste „Molossia, Nation in the Desert” – de Kevin Baugh.

Poate ca ar fi bine sa pastram cu atentie ceea ce ne-a ramas de la Ciprian Porumbescu. Nu este normal sa aruncam la gunoiul istoriei “Cantecul Patriotic” cunoscut ca si “Trei Culori”, doar pentru ca a fost Imn de stat in timpul comunismului. Poate ca Armata noastra ar trebui sa ia exemplul calugarilor de la Manastirea Putna, care au inregistrat adevaratul “Cantec Patriotic Trei Culori”. Muzica si versurile originale, compuse de Ciprian Porumbescu. In varianta audio cu versuri, Cantari Bisericesti – Manastirea Putna – Cantece Patriotice, Trei Culori – aici. Iar aici tot audio, fara versuri. Pentru ca mereu armata ramane credincioasa, pana la moarte, drapelului. Iar militarii cazuti pe campul de lupta se intorc acasa infasurati in drapel.

Trei culori cunosc pe lume ce le tin de-un s’ant odor,

Sunt culori de-un vechi renume suveniri de-un brav popor.

Rosu-i focul ce-mi strabate, inima-mi plina de dor

Pentru s’anta libertate si al patriei amor.

Auriu ca mandrul soare fi-va’l nostru viitor

Pururea’n eterna floare si cu luci netrecator.

Iar albastrul e credinta pentru tara ce-oi nutrim

Credinciosi fara schimbare pan’ la moarte o sa-i fim.

Pan’ pe cer si cat in lume vor fi aste trei culori

Vom avea un falnic nume si un falnic viitor.

Iar cand, fratilor, m’oi duce de la voi s’oi fi sa mor

Pe mormant, atunci sa-mi puneti mandrul nostru Tricolor.

RomanianArmyFlag1863officialmodel

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. 🙂

    mediatorbucuresti

    26 Iunie 2013 at 10:14

  2. Bine ca ne apreciaza altii valorile, iar noi ( unii din noi ) habar nu avem. Eu nu stiam de imnul Albaniei de exemplu.
    PS ce am mai plins la filmul cu Ciprian… Offfff

    Andreea

    29 Iunie 2013 at 11:56


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: