Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Vissi d’arte, vissi d’amore. Charikleia

with 4 comments

xRMarieflowers1

Acum un an (sau 2 sau 3 nu mai stiu exact dar nu conteaza) l-am vazut pe Mihai Gadea extraordinar de entuziasmat de faptul ca o soprana din Romania a cantat in fata Presedintelui SUA. Era Angela Gheorghiu, cu o performanta remarcabila, care a captat toata atentia. S-a intamplat in 2009, cand a fost onorata mezzo-soprana si soprana americana Grace Bumbry, la “The Kennedy Center Honors” – locul in care Presedintele SUA se ridica in picioare in fata fiecarui artist onorat. In “Performance Tributes” pentru Bumbry, soprana Angela Gheorghiu a interpretat renumita arie a Floriei Tosca, “Vissi d’arte”, din Tosca de Puccini. Arie pe care Grace Bumbry a cantat-o in 1971, in debutul sau ca Floria Tosca la Metropolitan Opera. Bumbry aproape ca a lacrimat.

Daca ar fi sa ne imaginam o schimbare a unui fapt in timp, asa, ca intr-o masina a timpului. De exemplu, cum ar fi fost daca un eveniment anume nu s-ar fi intamplat, astfel incat emotionanta arie “Vissi d’arte” sa nu mai existe. S-ar fi cantat altceva, probabil. Dar ar mai fi fost la fel? Ar mai fi cantat, spre incantarea atator milioane de oameni, Maria Callas, Grace Bumbry, Montserrat Caballe, Angela Gheorghiu sau alte soprane de succes, care si-au inclus “Vissi d’arte” a lui Puccini sau “Wally” a lui Catalani in repertoriul lor? Pentru ca nu ar fi existat?

S-ar fi putut intampla, da. Daca, in urma cu 120 de ani, o tanara romanca nu ar fi plecat la Paris, in cautarea implinirii unui vis. Pentru ca “Vissi d’arte” sa existe, ea a trait 3 ani in saracie, din putinii bani trimisii de tatal sau, mai tot timpul fara bani de chirie, cu un sot care ii tocase deja averea si continua sa piarda banii la jocul de carti. Ea a continuat sa studieze din greu, trecand peste situatia materiala precara in care se afla (intre timp a si nascut un baietel si cheltuielile au crescut). A trecut si peste inima franta, cand sotul sau s-a decis sa o paraseasca, lasand-o singura, cu un copil mic de crescut. A trecut peste toate, doar ca sa isi poata perfectiona vocea, ca sa poata canta pe o mare scena. Cand, mai tarziu in timp, inima i-a fost franta din nou, ea a spus: “Am decis sa-mi platesc foarte scump visurile”. Ajunsese la Paris in 1886 (de greutatile vietii de zi cu zi deja am pomenit). A cautat un maestru consacrat care sa o ajute la perfectionarea interpretarii. A luat lectii de canto cu Marie Sesse dar nemultumita, continua sa caute si il cunoaste pe Faure, faimosul bariton, unul dintre cei mai buni profesori de canto. Acesta o incurajeaza si o recomanda lui Edmond Duvernois, profesor la Conservator – la catedra lui Victor Masse. L-a cunoscut pe Ruggiero Leoncavallo (pianist si compozitorul  care urma sa devina celebru in 1892, cu “I Pagliacci” – Paiate) care a incurajat-o si el. A mers la o prima auditie, cand Charles Gounod cautand “o Julieta” pentru a repune in scena “Romeo si Julieta” la Opera Mare din Paris, cu prilejul Expozitiei Mondiale, a mobilizat toata lumea muzicala a Parisului. Pierre Gaillard, unul dintre directorii Operei Mari, merge la Edmond Duvernois pentru a-l consulta. O aude cantand si este convins ca a gasit Julieta potrivita. Gounod este si el de acord. Ea era cea cautata. Era “mai bine, mult mai bine decat ma asteptam” asa cum a spus Gounod. “Are un Stradivarius in gat” spune Gounod. Primeste rolul. Doar ca numele ei parca nu se potrivea pentru scena. Atunci Gounod i l-a schimbat.

In Darclee. Pentru ca rima, in franceza, cu Hariclee.

A primit rolul dar o mica “stramba” de la un ministru francez o lasa fara aparitie. In final au adus-o pe Adelina Patti. A fost dezamagita atunci. A vrut sa se intoarca definitiv in Romania. Si totusi nu a renuntat. A ramas la Paris, singura cu copilul, si a continuat sa studieze. Charles Gounod se hotaraste sa ii incredinteze rolul Margueritei din opera sa, Faust, la recomandarea celui care ii desoperise vocea, Pierre Gaillard.

Astfel a debutat tanara romanca Hariclee Darclee, pe scena Operei din Paris, in rolul Marguerite din Faust de Gounod. Presa franceza o omagiaza pentru acest debut. Urmeaza concerte, ca prima donna, in marile teatre de opera din lume: Paris, Berlin, Moscova, Sankt Petesburg, Florenta, Milano, Roma, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Buenos Aires. Darclee Hariclee devine faimoasa. Se reintalneste cu Ruggiero Leoncavallo la Milano. Cu putin timp inaintea debutului ei la Scala, acesta ii propune sa o invete sa cante italieneste.

Pe 26 decembrie 1890 debuteaza la Scala, in rolul Chimene din “Le Cid” de Massenet. Astfel, Hariclea Haricli nascuta la Braila, crescuta la Turnu Magurele si in Bucuresti, devenita Hariclea Hartulary dupa casatorie, cu numele de scena Hariclee Darclee, o urmeaza, dupa 13 ani, pe craioveanca Elena Teodorini, prima interpreta de opera din Romania care a cantat, la doar 20 de ani, in 1877, la Scala din Milano. Succesul ii aduce angajarea la Scala (pe scena careia va canta de 116 ori in decursul vietii) si multe contracte in marile teatre din Italia. La spectacol fusese si Verdi, care din acel moment a inceput sa ii admire vocea atat de speciala iar in timp, dupa reprezentatia din “Traviata”, Darclee se va bucura de prietenia lui Verdi. Nu a ajuns la aceasta performanta peste noapte si nu fara multa munca. Si-a perfectionat vocea in permanenta, ajungand sa abordeze repertorii pentru soprana lirica, liric lejera si liric spinto, soprano dramatica, Falcon, mezzo-soprana si contralto in peste 50 de roluri din tot atatea opere. Niciodata nu urca pe scena inainte de a se ruga la Icoana Maicii Domnului si de a aprinde o lumanare. Visul de a canta pe o mare scena s-a indeplinit dar, fara sa banuiasca, romanca a devenit, pe langa succesul obtinut, detinatoare a primelor duble recorduri mondiale: Premiere absolute cu opere scrise pentru vocea ei. De aceea romanca este renumita international ca “Prima soprana a lumii de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX”.

1CatalaniLaWally

– Pe 21 februarie 1891, soprana este prima donna, Odalea, in “Condor” de Antonio Carlos Gomes, opera prezentata in premiera mondiala la aceasta data, la Teatro alla Scala din Milano. Opera a fost scrisa pentru vocea ei.

– Pe 20 ianuarie 1892, soprana este prima donna, Wally, in “La Wally” de Alfredo Catalani, opera prezentata in premiera mondiala la aceasta data, la Teatro alla Scala din Milano. Opera a fost scrisa pentru vocea ei.

– Pe 10 noiembrie 1892, soprana este prima donna, Luisa, in “I Rantzau” de Pietro Mascagni, opera prezentata in premiera mondiala la aceasta data, la Teatro della Pergola din Florenta. Opera a fost scrisa pentru vocea ei. Pe 26 noiembrie 1892 este prezentata in premiera la Teatrul de Opera (Costanzi) din Roma.

2MascagniIris

– Pe 22 noiembrie 1898, soprana este prima donna, Iris, in “Iris” de Pietro Mascagni, opera prezentata in premiera mondiala la aceasta data, la Teatro Costanzi din Roma. Opera a fost scrisa pentru vocea ei. Pe 22 ianuarie 1899 este prezentata in premiera la Teatro alla Scala din Milano. In 1908 este prezentata in premiera la Teatrul Liric din Bucuresti.

3HDarcleIrisMascagni

– Pe 14 ianuarie 1900, soprana este prima donna, Floria Tosca, in “Tosca” de Giacomo Puccini, opera prezentata in premiera mondiala la Teatro Costanzi din Roma. Aria “Vissi d’arte” nu doar ca a fost scrisa pentru ea si vocea sa superba, cu un ambitus de trei octave. A fost ideea ei.

4ToscaPuccini1

Chemata de Puccini sa repete ariile Floriei Tosca, ii spune maestrului ca personajele partenerilor sai de scena (tenorul Emilio de Marchi in rolul Mario Cavaradossi si baritonul Eugenio Giraldoni, in rolul Baronului Scarpia) au arii foarte bune, in timp ce Floria nu are o arie care sa o defineasca. Puccini a intrebat-o: “Nu canti destul?” “Ba da, dar nu ce trebuie” i-a raspuns. “Lipseste o arie in care Floria sa isi exprime toate sentimentele”. Puccini lucra la opera din 1896, dupa ce compusese “Boema”. Desi aproape terminase Tosca in 1899 si era gata de prezentare, Puccini a avut inteligenta sa o asculte. Si a compus aria “Vissi d’arte”, pentru ea, Hariclea Darclee. La acel moment s-a considerat ca acela a fost momentul de triumf al operei, interpretarea “Vissi d’arte, vissi d’amore”. Daca pana la interpretarea ariei publicul a fost apatic, dupa ce a terminat-o, Hariclea Darclee a fost aplaudata indelung, cu publicul ridicat in picioare. Pe 20 februarie 1900 are premiera la Teatro Regio din Torino, pe 17 martie 1900 la Teatro alla Scala din Milano, pe 19 ianuarie 1901 la Lisabona, pe 18 ianuarie 1902 la Bucuresti si pe 28 martie 1903 la Monte Carlo.

4ToscaPuccini2

De altfel, Puccini aprecia interpretii romani de opera. Cu un an inainte, in 1889, il alesese pe tenorul craiovean Grigore Gabrielescu (nume de scena Gregorio Gabrielesco) in rolul titular din opera “Edgar”. Tot o premiera mondiala, detinuta de un roman, la Teatro alla Scala din Milano, pe 21 aprilie 1889 (cea mai cunoscuta arie: “Orgia, chimera dall’occhio vitreo” – Edgar). Puccini il ascultase in rolul Enzo Grimaldo din “La Gioconda” de Ponchielli. Gabrielescu a fost ajutat de soprana Adelina Patti sa urmeze cursurile Conservatorului din Roma.

La acestea se adauga si meritul Haricleei Darclee de a fi contribuit la infiintarea Operei Romane. A revenit permanent la Bucuresti cu concerte de-a lungul timpului, unde, impreuna cu profesorul Gheorghe Stephanescu si tenorul Grigore Gabrielescu, a continuat lupta inceputa din 1885 pentru infiintarea Operei. Cand vedea ca sansele de reusita sunt mici, Hariclea ii spunea profesorului Stephanescu: “As vrea sa vin mai des la Bucuresti, sa cant, poate asta va ajuta mai mult”. Profesorul i-a raspuns: “Mergi mai bine si canta peste tot in lume. Cu cat vei deveni mai celebra in strainatate, cu atat ne cresc sansele acasa”.

4HDarcleeTosca

A continuat cu turnee in intreaga lume, in plina glorie, pana in 1910, cantand alaturi de Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno, de multe ori sub bagheta lui Toscanini. A fost preferata marilor compozitori Verdi, Leoncavallo, Massenet, Catalani, Puccini – pentru ca Hariclea Darclee cunostea limbile germana, franceza, italiana, spaniola, engleza, rusa, greaca (si romana, evident).

8FirstTosca

In 1921 s-a infiintat Opera Romana. Hariclea Darcle, impreuna cu profesorul Stephanescu au asistat la premiera absoluta, cu opera “Lohengrin” sub bagheta lui George Enescu. S-a retras definitiv de pe scena in 1918, dupa ultimul spectacol de la Teatrul Pergola din Florenta, constiienta fiind ca vocea ei incepe sa aiba probleme. A revenit definitiv in tara in 1936, cu dorinta de a infiinta o scoala romaneasca de canto. A incercat sa gaseasca un post la Opera Romana sau unul de profesor la Conservator. Statul roman nu a dorit sa o sustina. Pe cea care a fost denumita, in Enciclopedia dello Spettacolo, “Cea mai mare cantareata a lumii timp de 25 de ani”.

Nu, nu vreau sa scriu despre cum a murit, in 1939. Este prea trist. Si dezonorant pentru noi.

5costumFloriaPuccini

Am sa scriu despre numele ei, pentru ca este ceva care ma face sa cred ca este omisa din “topurile recunoasterii mediatice” pentru ca numele ei nu prea “suna romaneste”. Ma refer la emisiunea lui Mihai Gadea in care, pentru Tara Romaneasca au fost reprezentative Antonia, Inna si Madalina (da, stiu, pentru publicul tanar). Nu am nimic cu nimeni, din contra le apreciez pe cele 3, sunt niste frumoase si talentate, dar mai au mult de realizat pana cand numele lor sa fie alaturate unor idoli ai Romaniei, ca Amza Pellea, Maria Tanase, Marin Preda, Mircea Eliade, Ivan Patzaichin, Tudor Gheorghe s.a. O lista in care Darclee nu a avut loc (si nu doar ea), nu conteaza ca un renumit compozitor devenit universal a scris muzica special pentru o romanca, muzica pe care apoi o interpreteaza soprana noastra romanca favorita? Treaba e simpla: cand spui “Vissi d’arte” spui mai intai Darclee si Romania. Noroc ca are loc pe cer. Darclee este un nume romanesc pe Venus. Nu glumesc. O “patera” (formatiune vulcanica cu un diametru de 15 km) de pe Venus se numeste, din 2003, “Darclee”, dupa soprana Hariclea Darclee, asa cum un crater de pe Mercur se numeste “Eminescu”, din 2008. Si mai multe “Nume Romanesti pe Cer” – aici.

6HDarcleeafisConcert

Darclee. Pentru ca rima cu Hariclee. Hariclea, provenit din vechiul nume grecesc Charikleia, adica “cea renumita prin gratie si farmec”. Cand s-a nascut, in 1860, pe 10 iunie, parintii ii venisera la Braila din Turnu Magurele, cu afaceri. Sa vanda recolta. Ion si Maria Haricli. Ion Haricli, de origine greaca, mare proprietar de pamanturi in Teleorman. Maria Haricli, fosta Aslan, nepoata directa a Domnitei Mavrocordat. Si se naste fetita, la Braila, fara complicatii, asa ca in scurt timp au plecat toti trei acasa, la Turnu Magurele. Ion Haricli astepta un baiat si nemultumit, spune: “Sa se cheme dupa numele meu, sa o cheme Hariclia”. Asa a fost botezata fetita, Hariclea, cu prenumele derivat din numele patronic al tatalui, Haricli. Daca tatal ar fi avut mai multa imaginatie, ar fi fost o Ioana. Ioana Haricli suna mai romaneste, nu? (ca Ana Aslan de pilda, tot din Braila, provenita dintr-o veche familie nobiliara de origine armeana din Moldova, din care provine si caricaturistul Matty Aslan. Dar Ana este un nume evreiesc – channah, care inseamna favoare, mila sau gratie absoluta).

Crescand, Hariclea a fost atrasa de muzica, in special de pian. Parintii au trimis-o la Viena, la pension. Profesoara de canto Marchesi ii descopera vocea si doreste sa ii predea lectii gratuite, in schimbul promisiunii ca se va ocupa serios de canto. Visul de a deveni solista de opera se infiripa abia la 16 ani, cand Hariclea a ascultat-o pe Adelina Patti in Traviata, la Opera din Viena. Doar ca la putin timp este nevoita sa se intoarca acasa. Aproape toata averea familiei este inghitita de ape, in inundatiile din Teleorman. Familia se muta la Bucuresti, iar Hariclea continua sa ia lectii de canto si sa mearga la Teatrul National pentru reprezentatiile muzicale. Se indragosteste de Iorgu Hartulari si in 1881 se casatoreste cu el. Casnicia nu a fost una fericita. In scurt timp se muta la Braila, unde Hariclea incepe o colaborare muzicala cu George Cavadia. A exersat zilnic, canto si pian. Apoi s-au mutat la Iasi. Fiind in trecere prin Iasi, profesorul Stephanescu, director al Teatrului National din Bucuresti, ii spune: “E pacat sa va cheltuiti vocea si talentul pe la sindrofii de binefacere. Ati putea sta alaturi de mari cantarete”. Moment in care Hariclea Haricli Hartulari se hotaresete sa plece la Paris, in 1886. Unde mai tarziu visul ei a devenit realitate. Fiul sau, Ion Hartulary-Darclee a devenit dirijor si compozitor.

7HDarcleecarte

Spuneam ca Hariclea s-a nascut in Braila. Cunoscut ca “Orasul Dacilor, in care se face comert mai mare decat in toate orasele tarii”, conform cronicarului bizantin Laonic Chalcocondil, in 1463. Braila era atestata din 1368 ca o importanta asezare a Tarii Romanesti. Braila, fiind asezata pe terasa inalta a Dunarii, a permis si a intretinut legaturi cu grecii. De la Pontul Euxin pana la Elada. Asa au ajuns grecii in Braila, din timpuri prea vechi ca sa ni le mai amintim. Nicolae Carandino, gazetar, memorialist si cronicar dramatic, care a scris cartea – o evocare romantata, dar cu o documentatie riguroasa – despre Hariclea Darclee (aparuta in 1938 si 1939, la Editura Cugetarea, “Darclee – Viata de glorie si de pasiune a marii cantarete Darclee”) s-a nascut tot la Braila, in 1905, intr-o familie burgheza de origine greaca. Braila acelor timpuri era un oras cosmopolit si plin de viata, format din colonii grecesti, armenesti, evreiesti dar si cu italieni, francezi, elvetieni. Nicu Alifantis, pe care il ador, s-a nascut tot in Braila, grec din partea tatalui si machidon din a mamei. Asta nu ii face mai putin romani.

Toate matritele discurilor, inregistrate de Hariclea Darclee, la Casa de Discuri Fonotipia, au pierit in bombardamentele de la Milano, din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Ariile si scenele cu vocea ei din Don Pasquale de Donizetti, La Traviata de Verdi, Iris de Mascagni, Tosca de Puccini, s-au dus. Sunt norocosi care au discuri din primele tiraje din 1903, dar nu se stie care sunt aceia. Noua ne-au ramas doar inregistrari cu doua cantece romanesti: Cantecul fluierasului, de G. Stephanescu si Vai mandruto dragi ne-avem, de T. Brediceanu, inregistrate insa la o varsta inaintata, cu acompaniament de pian.

N. Carandino: “Darclee a trecut ca un meteor printr-un complex de sensibilitate si a avut darul nepretuit de a ilustra fara sa explice. Viata sa, mai mult stralucitoare decat pasionata, mai mult pasionanta decat inclinata duhului, rasfrange dureri si bucurii numai in parte apuse”.

In 1900, dupa premiera cu Tosca, presa vremii nu mai contenea cu elogiile la adresa vocii ei. Un jurnalist a scris “Timbru, volum, intindere – vocea acestei doamne e mai degraba un instrument decat o voce omeneasca”.

Dupa care a pus o intrebare:

Cine esti dumneata, Hariclea Darclee?

Raspunsul a fost simplu:

Eu nu sunt numai originara din Romania, ci romanca de limba si sentiment. In tara mea sunt multe voci ca a mea, despre care nu stie nimeni”.

9Darclee1903

Filmul “Darclee” din 1960, se gaseste pe YouTube. Filmul este inspirat din biografia marii soprane romane Hariclea Darclee, care a marcat lumea muzicala internationala de la sfarsitul secolului XIX. Filmul a facut parte din selectia oficiala a Festivalului International al Filmului de la Cannes din 1961. S-a bucurat de succes la Bucuresti dar si pe Broadway. Regia Mihai Iacob. Scenariul Constantin Carjan si Ionel Hristea. O productie a Studioului Cinematografic Bucuresti, 1960.

In rolul Darclee este Silvia Popovici, insa vocea care interpreteaza ariile este a sopranei Arta Florescu.

Soprana Arta Florescu

Ebben, ne andro lontana, La Wally, Catalani

xRMarieflowers2

Florile au fost pictate de Regina Maria a Romaniei. Nascuta in Anglia, din Casa de Saxa-Coburg si Gotha. Mare Printesa a Marii Britanii si Irlandei, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. 

Posterele Hariclea Darclee in Tosca, 1900 sunt de Adolfo Hohenstein.  

Anunțuri

Written by IsabelleLorelai

15 Iunie 2013 la 22:53

4 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Bine tintit Bine lovit

    Normal ca au pus Inna Antonia si mai nu stiu cine. Sunt cei care cred ca Tosca e o prajitura si Darclee un parfum

    Sunt din Bucuresti Sunt tanara Dar nu am votat pentru Tara Romaneasca ( nu am votat nimic ) pentru ca nici mie nu mi a placut prezentarea

    Daca vroiau public tinta trebuia sa departajeze la un fel Cei faimosi apoi cei tineri

    Imi pare bine ca mi-ai reamintit de o asa valoare a Romaniei Cateodata am senzatia ca ori suntem prosti ori ne facem

    Andrea

    16 Iunie 2013 at 10:01

  2. Multumesc!

    Stefanut

    16 Iunie 2013 at 17:28

  3. […] Hariclea Darclee, nascuta in 1860 la Braila, a fost prima Odalea, prima Wally, prima Luisa, prima Iris, prima Floria Tosca – din istoria operei mondiale si considerata “Prima soprana a lumii de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX”. Darclee o urmeaza la Scala din Milano, dupa 13 ani, pe craioveanca Elena Teodorini. Pe 26 decembrie 1890, Hariclea Darclee (nascuta la Braila, crescuta la Turnu Magurele si in Bucuresti) debuteaza la Scala, in rolul Chimene din “Le Cid” de Massenet. Darclee a fost denumita, in Enciclopedia dello Spettacolo, “Cea mai mare cantareata a lumii timp de 25 de ani”. Mai multe despre Hariclea Darclee aici. […]


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: