Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

În general, viaţa este ceva… greu. Sunt oameni pentru care viaţa este ceva îngrozitor de greu

with 11 comments

Acum câţiva ani am lucrat într-un magazin împreună cu o femeie de o rară modestie. Cu timpul am aflat că era un om greu încercat de soartă. Nu povestea necazul ei şi de aceea nu ştiu foarte multe detalii. Dar chiar şi aşa, cu puţinul pe care îl ştiu, îmi pare că prea grea cruce are de dus…”.

Fiecare mesaj pe care îl primesc reprezintă o cruce. Mare sau mică, grea sau foarte grea. Mesajul de mai sus a venit de la o femeie care duce o cruce mare şi grea, dar care încearcă să ridice din genunchi o altă femeie. Mesajul vine de la Marilena Perijoc, femeia care şi-a pierdut o aripă dar care a găsitul curajul de a vorbi despre asta. Despre pierderi. Mari şi-a pierdut mai întâi copilul nou născut, apoi soţul, într-un accident. Mari şi Durerea unei pierderi, un om pentru care viaţa este ceva îngrozitor de greu.

Iar cealaltă femeie, despre care mi-a scris Mari, se numeşte Ioana Ciobanu şi este un alt om pentru care viaţa este îngrozitor de grea. A ajuns în situaţia de a nu mai avea cu ce să cumpere o pâine. Dar nu asta o deranjează prea mult, ci faptul că nu are bani să cumpere medicamente pentru fiica ei. Ioana are o fiică bolnavă, pe Rodica Daniela. Are 22 de ani.

RodicaDanielaCiobanu

Multe boli în certificatele medicale, vreo şapte. Una psihică. Doar anul acesta a fost internată de patru ori. În ianuarie la spitalul Voila din Câmpina, în mai la  C.I.  Parhon, în august din nou la spitalul Voila din Câmpina, iar pe 26 octombrie la spitalul Sf. Ioan, unde a fost operată. Neoficial i s-a spus ca are cancer, dar rezultatul urmează să apară în urma analizelor. Fata are şi o obezitate cauzată de medicamente.

Când Rodica Daniela a început să se îmbolnăvească din ce în ce mai grav, Ioana, care era însoţitor al copilului bolnav, s-a angajat la un magazin, pentru un ban în plus. A muncit până în ziua în care a aflat că şi ea este grav bolnavă, avea cancer la sân. A trecut prin ce trece o femeie în situaţia asta. Nu a mai putut lucra. A făcut tratament apoi, când a fost un pic mai bine, a devenit din nou însoţitor al fiicei ei, persoană cu handicap. Şi, pentru că niciun necaz nu vine singur, fiica ei a fost operată în octombrie. Ioana Ciobanu nu a mai primit indemnizaţia din luna mai. A ajuns în situaţia de a nu mai avea bani pentru medicamente.

Ioanei îi este ruşine să i se facă cunoscută situaţia. Spune că a văzut prin spitale o mulţime de oameni în aceeaşi situaţie.

Mari a mai scris: „M-am întâlnit ieri cu Ioana. Era atât de slabă… În spital nu a avut ce mânca. Am întrebat-o despre boala ei şi mi-a răspuns că a fost operată acum trei ani. Acum i-au aparut alti noduli. Dar la ea nu se mai gandeste. Eu mi-am spus că Dumnezeu hotărăşte pentru noi toţi şi le va trimite oameni care să le ajute cu cele necesare. M-am simţit datoare măcar cu atât… să încerc… Sunt convinsă că se vor găsi oameni care vor ajuta, fie şi cu un sfat”.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

BCR – Giurgiu

RON: RO 23 RNCB 0318 0373 4136 0001

Titular Ciobanu Ioana

Ioana este din Giurgiu, ca şi Mari. Vă rog mult, dacă vreţi să le ajutaţi pe Ioana şi pe fiica ei, să îi trimiteţi un mesaj Marilenei Perijoc: marilena.perijoc@yahoo.com

Vă mulţumesc mult.

Anunțuri

Written by IsabelleLorelai

14 Noiembrie 2009 la 23:13

11 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Care este exact IBAN-ul contului?

    cristian

    4 Decembrie 2009 at 03:11

    • Domnule Cristian, am trimis un mesaj Marilenei acum, sa o intrebe pe doamna Ciobanu, stiu ca lipseste partea cu „RO xx RNCB…. etc”. Bănuiesc că are un card şi a citit doar datele de pe el, nu contul în sine. Aştept şi eu răspuns şi completez.

      isabellelorelai

      4 Decembrie 2009 at 09:18

  2. Domnule Cristian, acesta este
    BCR – Giurgiu
    RO 23 RNCB 0318 0373 4136 0001
    Titular Ciobanu Ioana

    isabellelorelai

    4 Decembrie 2009 at 12:39

  3. Rodica Ciobanu va fi internata marti la C.I. Parhon pentru alte analize …
    Va multumesc domnule Cristian,intrebarea dumneavoastra vine intr-un moment dificil pentru o mama care trebuie sa mearga cu copilul in spital fara a avea bani pentru strictul necesar…

    mariperijoc

    4 Decembrie 2009 at 13:28

  4. Sunt Ioana Ciobanu . Nu cred ca am cuvinte sa pot comenta . Stiu ca sunt f multe persoane in situatia mea. Stiu ce e in sufletul lor. Stiu si de asta nu pot sa scriu. De cite ori intru sa citesc pling. Stiu cum e sa fii disperat, sa cauti un spital sau un medic sa se ocupe de un copil cu handicap. ma rog la dumnezeu sa le dea sanatate si putere sa poata merge mai departe

    ioana

    4 Decembrie 2009 at 16:31

  5. Aflasem despre situatia grea in care se afla Ioana si fiica ei Rodica,de la Marilena.Mi-am dorit din prima clipa sa le ajut cu ceva,cat de putin,dupa modestele mele posibilitati.Initial mi-am propus sa ajung la Giurgiu cu un mic ajutor umanitar,dar nu am gasit timpul necesar,fiind ocupat cu serviciul.Zilele trecute, avand informatia ca se vor interna din nou la Institutul Parhon, am profitat de o mica pauza si le-am facut o vizita la spital. Ioana pare o fiinta foarte fragila ,dar din cate mi-am dat seama are un caracter puternic si este o luptatoare.Cu putin ajutor din partea noastra cred ca poate ramane pe linia de plutire.In putinul timp cat am stat in salon, am vorbit si cu Rodica,chiar am gasit cateva cai de comunicare.Am sesizat o dorinta de a socializa si cat timp inca poate sa zambesca,nimic nu este pierdut.Un inceput timid pentru mine,dar in masura in care vor fi sustinute de cat mai multi ,sansele de reusita vor creste.Eu n-am sa ma opresc la acest mic gest si le voi ajuta in continuare cu absolut orice imi sta in putinta.Domnul sa le pazeasca si sa le calauzeasca,iar noua sa ne dea intelepciunea sa-I implinim vointa !

    Nony

    11 Decembrie 2009 at 15:38

  6. Domnule Cristian,Ioana este internata cu Daniela in spital dar m-a rugat sa va multumesc din partea ei…
    Va multumesc si eu ,va marturisesc ca ma cutremur de fiecare data cand o sun.Pentru ca apare o alta problema ,o alta greutate…
    Ieri am aflat ca fetei i-au fost afectate corzile vocale la operatie,astazi imi spune ca ea a racit foarte tare si acolo in spital nu i se dau medicamente.O persoana internata ca si ea a ajutat-o cu cateva pastile pentru raceala.

    mariperijoc

    11 Decembrie 2009 at 17:03

  7. Multumesc Nony,Dumnezeu are grija ca noi sa avem cat ne este necesar…Am stiut ca El o va ajuta si pe Ioana ,ca ii va trimite pe cineva care sa o ajute…
    Ioana s-a confruntat cu diferite probleme in toti acesti ani,dar nu a apelat la nimeni …Acum nu se mai poate descurca…Sa o ajutam sa treaca de aceasta perioada dificila…Poate lucrurile se vor schimba si isi va primi putinii banuti in care isi pune toata speranta si pe care ea se bazeaza…
    Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

    mariperijoc

    13 Decembrie 2009 at 16:18

  8. Multumesc domnului cristian si domnului nony din suflet. Pot spune ca din spital au disparut fiolele pt tratamentul fetei.E incredibil dar adevarat ce se intimpla in spitalele noastre. A trebuit sa cumpar acum fiolele sa pot face tratamentul fetei in continuare.

    ioana

    17 Decembrie 2009 at 17:14

  9. urez la toti sarbatori fericite si multa sanatate! le multumesc tuturor care au fost alaturi de mine si m-au ajutat.

    ioana

    24 Decembrie 2009 at 12:41


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: