Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Steluţele de mare. Ştefănel şi sufletul de hârtie

with 173 comments

StefanelCiocoi1

Ăsta micu’ este Ştefănel – semnul „de bună purtare” îl are de la o căzătură, dar în general este cuminte.

Ştefănel Ciocoi are 1 an şi 8 luni. I-au descoperit cancerul când avea 7 luni.

În iulie 2009 a „împlinit” 1 an de când „frecventează” secţia de oncologie pediatrică de la M.S. Curie. Cancerul îl are la rinichi. La amândoi. Operat. La amândoi. Tăiat „un pic” din fiecare rinichi. Cancerul lui Ştefănel se numeşte Nefroblastom bilateral.

Ştefănel este de undeva de la ţară, dintr-un sat din judetul Călăraşi.

Lună de lună vine la spital să facă citostaticele. De obicei stă câte o săptămână. Uneori câte două, când îi scad leucocitele. Cât stă în spital, pentru tratament, hrana lui este laptele şi ceaiul. Maică-sa nu prea mănâncă, că nu are ce. Mai are un copil, de 4 ani, acasă.

Într-un an, de când Ştefănel este bolnav, tatăl lui a venit doar de două ori la spital. „Are cancer, copilul ăsta nu este bun” – spune tatăl. Suflet de hârtie.

StefanelCiocoi2

Iar acum trei luni şi-a luat câteva lucruri şi a şters-o de acasă. Fără să spună nimic. Nu a spus unde pleacă, nu a lăsat o vorbă de rămas bun. Suflet de hârtie.

Nu i-a păsat nici de copilul bolnav, nici de copilul sănătos. Copilul de 4 ani este în grija bunicului, cât Ştefănel şi Alexandra Ciocoi sunt în spital.

Alexandra a întrebat prin sat. A aflat că soţul ei şi tatăl a doi copii doar cu numele pe nişte certificate – suflet de hârtie – a plecat în Italia. L-a sunat. Nu i-a răspuns. L-au sunat câţiva amici. De ce ai plecat? Păi nevastă-mea se duce la spital şi nu-mi convine.

Un dobitoc.

Trei suflete de oameni trăiesc din indemnizaţia de însoţitor a Alexandrei, vreo 550 de RON. Indemnizaţia este 700, dar în fiecare lună rămân la primărie cam 150, pentru ambulanţa care îl aduce pe Ştefănel la spital şi apoi acasă, şi pentru plata examenelor psihologice.

Când Ştefănel vine la spital, 3 zile din 7 face citostatice. După fiecare şedinţă de citostatice urmează hidratarea. În cele 3 zile de citostatice  şi de hidratare, Ştefănel are nevoie de cel puţin 36 de pamperşi. Pe săptămână foloseşte cam 80. Numărul 5, 1 leu şi 30 de bani bucata. Laptele costă 31 RON cutia. Nan 3. Îi ajunge 7 zile. Doctorii i-au spus Alexandrei că dacă are bani să îi cumpere altul, cu mai multe vitamine. A vrut Alexandra să cumpere, dar era 90 RON cutia. Nu şi-a permis.

Ştefănel este pe picioarele lui. Se joacă ca orice copil, zâmbeşte, nu plânge, este cuminte. Săptămâna trecută alerga de zor pe coridor, cu tot cu leucocitele lui scăzute.

Pe 25 august 2009 se întoarce la spital. Mai are 3 cure de făcut. Încă două luni. Dacă are noroc.

Pe Ştefănel l-a ajutat Zinca, am povestit eu aici cum. Am plusat şi eu un strop. Aştept căruciorul de la Simona şi câteva jucării de la Maria. Ne-om descurca noi la un fel… Sănătoşi să fim.

P.S. Acum un an o asociaţie din Călăraşi a strâns bani pentru Ştefănel. Alexandra nu a văzut niciun ban – mai mult, nici nu a ştiut. A aflat de la câţiva oameni care au oprit-o pe stradă şi au întrebat-o dacă Ştefănel s-a făcut bine şi că au donat bani pentru el. Aşa a aflat Alexandra că nişte jigodii şi-au însuşit bani pe spatele unui copil grav bolnav. Dacă sunteţi din Călăraşi şi vreţi să îl ajutaţi pe Ştefănel vă dau eu numărul de telefon al Alexandrei.

UPDATE 21 august 2009. Toate ar fi, cum ar fi… Până când intervin oamenii. Să vedeţi cum o scot oamenii pe Alexandra din necaz: un tătic şi încă şapte mămici, mătuşi, verişoare – virtuale pentru Ştefănel şi Adi, frăţiorul de 4 ani al lui Ştefănel. Pe 26 august ieşim din virtual şi ne întâlnim la spital. Ne-am înţeles între noi să facem în aşa fel încât să avem „di tăti”. În paranteză – Maria a aflat de la Alexandra că Adi, puştiul de 4 ani al Alexandrei, se simte vinovat. Crede că din cauza lui a fugit taică-său de acasă… Alexandra şi Bogdan: o cutie de lapte Nan 3, un pachet mare de pampersi Nr. 5, câteva hăinuţe, câţiva bănuţi pentru Alexandra pentru igiena personală şi a copiilor. Alexandra şi Bogdan mai au o idee, pe care o vom duce la capăt, pentru că este minunată şi chiar aveam nevoie (vă spun altă dată ce anume). În altă ordine de idei, Alexandra şi Bogdan s-au gândit că pe copii i-ar înveseli ca din când în când să primească câte o fotografie… cu ei. M-am uitat un pic pe site-ul lor şi au nişte fotografii frumoase, frumoase. Cu copii şi… viitori copii: http://www.fotografiidefamilie.ro Magda: o cutie de lapte praf Milumil Junior, un pachet mare de pamperşi Nr. 5, cărticică de poveşti, creioane colorate – şi mai vede ea ce mai găseşte. Cu laptele praf facem în felul următor: dacă Ştefănel acceptă noul lapte recomandat de medic – Milumil Junior, rămâne ca Magda să îi cumpere pentru o lună. Dacă nu îl acceptă, rămâne pe Nan 3 şi tot Magda îl cumpără pentru o lună. Care lapte rămâne îl dăm altui copilaş bolnav din spital. Adriana: mâncărică pentru Alexandra. Apoi, din când în când, Adriana va merge la spital şi îi va duce Alexandrei mâncare gătită şi ce mai poate ea: http://adriana-dardindar.blogspot.com Andreea (iubita lui Marian): un pachet de pamperşi nr. 5: http://davidmariangeorge.wordpress.com Simona: cărucior pentru Ştefănel şi câteva jucării şi hăinuţe, tocmai de la Sighet (mie îmi trimite nişte gem): http://simonaclaudiapharma13.blogspot.com Maria: plăteşte grădiniţa pentru Adi, un pachet mare cu rechizite şi hăinuţe pentru Adi, jucării pentru Ştefănel şi Adi – şi mai multe. Maria a aflat că maşina de spălat a Alexandrei este stricată (obişnuită, nu automată), aşa că Maria şi cu mine încercăm să îi cumpărăm una nouă. Se bagă şi Magda la treaba asta. Maria m-a rugat să o scot pe Alexandra din spital şi să o duc la o bancă, să îşi facă un cont, în care să trimită banii pentru grădiniţă. Aşa că Alexandra va avea un cont săptămâna viitoare: http://ms-maria-s.blogspot.com Eu: am să cumpăr de mâncare pentru Alexandra şi pentru mămica lui Fabian. (Pentru Fabian mai avem o maşinuţă cu telecomandă de la Maria şi cărticică de poveşti, carte de colorat şi creioane colorate de la Magda). Am uitat ceva? UPDATE 22 august 2009. Să vă povestesc mai pe îndelete. Pe 4 august 2009, Zinca (mama de împrumut pentru Ştefănel, din februarie, despre care v-am povestit aici) mi-a trimis un mesaj în care îmi spunea: „Îţi fac o invitaţie la Budimex (mai bine îţi făceam la teatru…) Ştefănel a venit pentru penultima (sperăm) serie de citostatice. Eu vreau să merg săptămâna asta, în una din zile. Dacă poţi să ajungi, spune-mi când eşti liberă”. O întreb pe Zinca ce să îi aduc copilului. Ea îmi spune că va cumpăra lapte praf, iar eu sa îi cumpăr pamperşi. Pentru Alexandra ceva de mâncare, că mamele nu primesc mâncare în spital. Ea îi aduce supă de roşii iar eu să îi aduc ce pot. Aranjez eu cu Zinca să ne vedem miercuri. Încurc eu zilele frumos, astfel încât în timp ce Zinca mă aştepta la spital eu bântuiam prin magazin. Seara am intrat în pământ de ruşine când am găsit mesajul Zincăi pe mail… Mi-am cerut scuze, explicându-i că mai sunt şi tolomaci pe lumea asta – adică eu – şi a rămas să mă duc a doua zi la spital. Adică joi, pe 6 august. Ajung, intru în spital, nu găsesc oncologia, o sun pe Alexandra. Vine Alexandra, îi spun cum mă cheamă şi dau să plec. Păi nu vreţi să îl vedeţi pe Ştefănel? Ba vreau, dar este voie să intru? Aveţi voie. Şi de unde m-am dus pentru 5 minute, am stat… Mai mult. Ne-am jucat, am trăncănit. Raluca mi-a şoptit că tatăl copiilor a fugit de acasă. Am început să o descos pe Alexandra. Tot Raluca mi-a spus că Alexandra are nevoie de ochelari pentru citit. Nouă sute de lei. Să văd ce pot să fac. Nu a mai fost nevoie, pentru că a venit Sister (o măicuţă de la Sisters of Mercy) şi în două ore a rezolvat problema, a făcut rost de bani şi sâmbătă i-a cumpărat Alexandrei ochelarii. Ştefănel trebuia să termine luni citostaticele şi să plece acasă. Luni însă m-a sunat Alexandra să îmi spună că nu mai pleacă acasă, analizele au ieşit prost. A rămas să mă sune a doua zi, să-mi spună exact care este situaţia. M-a sunat miercuri dimineaţă. Am întrebat-o ce să le aduc. Lapte praf şi pamperşi la copil, îmi spune Alexandra. Pentru tine? Nimic, lăsaţi, eu nu vreau nimic. Normal că nu o puteam lăsa nemâncată. Am găsit şi câteva lucruşoare de schimb. Apoi, la spital am stat mai mult de vorbă. Mi-a spus câte necazuri a putut ea să îmi spună. Nu am insistat. Mi-am dat seama că e la pământ şi că îi este greu să se ridice. Şi că nu pot să o ajut singură. Dar pot să încerc. Le-am pus povestea pe blog. Era posibil ca măcar un om, măcar un singur om să vadă şi să facă ceva. Şi s-a întâmplat. Este posibil, totul este posibil. Alexandra mi-a ascuns multe necazuri. În fiecare zi aflu câte unul… Ieri eram la IOB Fundeni, la doamna Olga, să iau câteva desene ale copiilor bolnavi. Am dus-o acolo pe Maria C. care are Asociaţia M.A.M.E. şi forumul BabyCafe să se cunoască cu oamenii de la Asociaţia P.A.V.E.L. Pentru că eu am convingerea că şi oamenii simpli pot face o mulţime de lucruri senzaţionale. Şi că este bine să se cunoască între ei, să afle unii de alţii şi unii de la alţii. La IOB venise Raluca, să aducă desene. I-am povestit că Alexandra m-a impresionat foarte tare cu o chestie: vineri m-a sunat şi mi-a spus că le dă drumul din spital. Analizele lui Ştefănel erau bune şi plecau acasă, urmând să se întoarcă pe 25 august 2009, la următoarea cură de citostatice. Apoi seara Alexandra m-a sunat din nou: „V-am sunat ca să vă spun că am ajuns cu bine acasă, vă mulţumesc”. M-a impresionat. Raluca mi-a spus ceva ce m-a dat peste cap: „Singurătate. Aceşti oameni suferă şi de singurătate, nu doar de boală, foame şi alte lipsuri. Alexandra v-a simţit aproape de ea şi acum ştie că poate vorbi cu cineva”. De la Raluca am aflat multe… Lucruri imposibil de imaginat pentru oamenii cu scaun la cap. Este acolo, la oncologie, o fetiţă, care are 7 ani şi cancer. Este de un an în spital. După ce s-a îmbolnăvit copilul şi mama a stat mai mult în spital, tatăl a devenit alcoolic. Acasă la ei viaţa este… un coşmar. Maestră la descusut oameni se pare că este Maria V. Imediat ce am pus povestea pe blog, Maria V. a sunat-o pe Alexandra. Ea a reuşit să afle că nu au nici lemne pentru iarnă, că are nevoie de maşină de spălat, că nu are bani să plătească grădiniţa pentru Adi. Ieri mă sună Maria V. şi îmi spune că partea cu lemnele mi-a ascuns-o, că am prea multe pe cap. A avut impresia că m-am supărat din cauza lemnelor. Eu m-am zburlit că nu mi-a spus de lemne. Că e bine de ştiut ce nevoi exacte are, să ştim ce avem de făcut. Să vă arat ce mi-a scris Maria V. Cu ce a mai păţit Alexandra… Maria, 21 august 2009: „Te-am suparat azi, dar fara intentie, cu lemnele Alexandrei. Eu cand am sunat-o am luat-o la intrebari si ea saracuta mi-a spus că nu are lemne de iarna, i s-a stricat masina de spalat, o vechitura, nu are cu ce sa-l dea pe Adi la gradinita. La cate faci si tu pentru toti, m-am gandit ce sa-ti mai spun si de lemne, am zis ca vad eu cum fac. Am gresit si promit ca nu mai fac. Sincer nici nu ma asteptam sa sara oamenii asa repede. Mai e o chestie de care am uitat. Tatal ei, acum 4 – 5 ani de zile a gonit-o din casa si nu vorbeste cu ea de-atunci. Acum, in situatia grea in care este ea, a primit un mesaj de la tatal ei printr-o ruda: „Sa duca copiii la camin si sa se marite cu altul”. (Aici spun eu, în paranteză, că bunicul cu care stă Adi cât timp Alexandra şi Ştefănel sunt în spital, este bunicul din partea tatălui. Care om mai înţelept, a spus că dacă fiu-său e un tâmpit, el, bunicul, nu este). Maria continuă: „Si ma intrebam cum pot astia sa traiasca cu ei insusi. Nu li se face mila de un adult, inteleg. Dar nici de sufletelele astea mici care se lupta boala, cu durerea si chinurile ei… Copiii si nepotii lor, sange din sangele lor…” Maria, 22 august 2009. Acum am vorbit un pic cu Alexandra, mi-a dat bip sa ma roage sa-i transfer si ei 1 euro ca nu are cu ce sa-i sune pe cei de pe salvare. Trebuiesc anuntati cu 2 zile inainte de a pleca la spital la Bucuresti. Adi o intreaba cat sta la Bucuresti de data asta. Alexandra ii raspunde ca nu stie sigur. Adi o fixeaza cu privirea si-i raspunde:Nu conteaza cat stai, dar sa te intorci cu Stefanel”. Eu mă gândesc… Adi are doar 4 ani. Ce o fi în sufleţelul lui? Ce gânduri cumplite or fi în căpşorul lui? Ce vorbe a auzit el prin străini? Of. Ni s-a alăturat Larissa: o jucărie pentru Ştefănel şi ceva pentru Alexandra. Andreea văd că nu mai are linişte: „Doamne, daca mai ma gandesc la altceva in afara de Stefanel! Mereu mi-e gandul la el. Am fost astazi si i-am cumparat pachetul de pampersi, am gasit cativa maimutoi si alte jucarele si le-am pregatit pentru ei (nu am masinute, dar sunt frumoase si astea) si am mai cumprat 6 pachete de creioane colorate si 6 carticele de colorat si 2 pachete de plastilina. Sper sa pot sa merg cu Dvs. miercuri la spital. Daca nu o sa pot ne intalnim sa vi le dau Dvs., ca nu am liniste pana nu stiu ca l-am ajutat si eu sa zambeasca”. Vine şi Maria C. – Asociaţia M.A.M.E. Dom’le. Sunteţi nişte oameni senzaţionali, toţi. Să mor eu, nici cuvinte nu mai am. Ba da, staţi aşa că mai am: plastilină. Dacă aveţi pe acasă plastilină, copiii sunt înebuniţi după plastilină. Părinţii copiilor care nu au voie să iasă din saloane vin la camera de joacă şi le dă Raluca plastilină, mai moşmondesc şi ei acolo, în pătucurile lor, ce se pricep şi ei. Acum două săptămâni Raluca avea doar plastilină verde. Toţi omuleţii lor erau verzi… UPDATE 23 august 2009. Ni s-au alăturat: Iulia: pamperşi nr. 5 pentru Ştefănel şi alimente pentru Alexandra (aşa că eu am să cumpăr sucuri pentru Alexandra şi de mâncare pentru Fabian, Andreea şi pentru mamele lor) (am schimbat – cumpăr eu de mâncare pentru toţi iar Iulia cumpără medicamente – Captopril, Cutaden şi Pinafucin); Prietenele Adrianei: o maşinuţă pentru Ştefănel şi Alexandrei câţiva bănuţi pentru lemne; Oana: o jucărie pentru Ştefănel şi ceva pentru Alexandra. Simona va trimite şi pentru Fabian un rucsăcel cu „Spiderman (preferatul lui), cărticele de colorat şi carioci, o jucărie şi două tricouri, iar pentru Andreea o păpuşică şi o gentuţă. UPDATE 26 august 2009. Ştefănel a venit ieri (25 august) la spital, m-a sunat Alexandra. De data asta este posibil să stea mai mult timp în spital, Ştefănel a făcut o infecţie (probabil din cauza imunităţii scăzute) şi face tratament şi pentru asta. Am primit căruciorul de la Simona, tocmai de la Sighet. Hăinuţe pentru Ştefănel (dar le duc vineri, am prea multe bagaje azi). Câte un cadou mic pentru Fabian şi Andreea. http://simonaclaudiapharma13.blogspot.com Andreea şi Marian mi-au adus aseară pachetele pentru Ştefănel (pampers, jucării, carticele şi creioane colorate) – Andreea nu poate veni azi la spital, se duce la DSP pentru dosarul lui Marian. Cu ocazia asta l-am cunoscut pe Marian – este foarte, foarte drăguţ! Nu ştiu dacă v-am spus, Marian George David, Ştefănuţ Florescu şi eu suntem născuţi în aceeaşi zi, pe 30 martie. http://davidmariangeorge.wordpress.com , Ştiu sigur că astăzi vor veni la spital: Alexandra şi Bogdan http://www.fotografiidefamilie.ro , Magda, Adriana http://adriana-dardindar.blogspot.com , Maria – care vine de la Moreni http://ms-maria-s.blogspot.com , Oana, Iulia – dar ajunge mai târziu cu o oră. Ştiu sigur că nu vine Larissa, este răcită. Se va duce săptămâna viitoare la spital (luni). UPDATE 27 august 2009. Am întâlnit astăzi câţiva oameni superbi. Ca pâinea caldă. Ştefănel a fost foarte fericit azi, a primit o mulţime de lucruşoare. Şi Alexandra la fel. Şi alţi copii. Din păcate nu toţi. Astăzi erau foarte mulţi copii la tratament, parcă ar fi venit din concediu, bieţii de ei. Oamenii care au fost astăzi la spital au văzut, poate pentru prima dată în viaţa lor, cât de crudă este viaţa pentru unii dintre oameni. Şi pentru copii, şi pentru părinţii lor. Sper să aibă tăria sufletească de a trece peste lacrimile lor şi să şteargă în continuare lacrimile celor care îndură suferinţe pe care noi nici nu vrem să ni le imaginăm. Le mulţumesc din suflet că m-au crezut şi că au făcut ceva. Bogdan şi Alexandra i-au luat pe Ştefănel şi Alexandra şi i-au dus la bancă, unde le-au deschis un cont. Au şi pus deja ceva în el. I-au dus şi la farmacie, să facă reţeta pentru Ştefănel. Noi, ceilalţi, am rămas să ne jucăm cu copiii. Contul lui Ştefănel este: Banca Transilvania – Agenţia Brâncoveanu, RON: RO 31 BTRL 0430 1201 T 239 74XX, Titular: Ciocoi Alexandra

UPDATE

Contul lui Ştefănel în lei este:

Banca Transilvania – Agenţia Brâncoveanu

RON: RO 31 BTRL 0430 1201 T 2397 4XX

Titular: Ciocoi Alexandra

Contul lui Ştefănel în euro şi dolari este:

Banca Transilvania – Sucursala Călăraşi

EURO: RO 06 BTRL 0430 4201 T 2397 4XX

USD: RO 55 BTRL 0430 2201 T 2397 4XX

Cod SWIFT: BTRLRO22

Titular: Ciocoi Alexandra

Domiciliu titular: comuna Independenţa, judeţul Călăraşi

Adresa Sucursalei Călăraşi a Băncii Transilvania: Călăraşi, str. Nicolae Titulescu nr. 1, bloc D2, judeţul Călăraşi

P.S. I-am mărturisit ieri lui Bogdan că îmi plac la nebunie fotografiile alb-negru (şi sepia). Mi-a trimis aseară câteva, am ales una cu Ştefănel şi „cele două” Alexandre. Alexandra, mama lui Ştefănel (care încă nu înţelegea exact ce i se întâmplă, pentru că eu nu i-am spus chiar tot – adică nu i-am spus că vom fi atât de mulţi şi nici ce îi aducem) şi Alexandra Dincă, o fiinţă absolut minunată, mămică şi ea de pitic de un an şi jumătate. Alexandra şi Bogdan Dincă sunt două suflete într-unul – mare, mare cât roata carului.

StefanelSiAlexandreleFoto: Bogdan Dincă / http://www.fotografiidefamilie.ro

UPDATE 29 august 2009. Ştefănel a început cura de citostatice joi, 27 august, pe la ora 18.00. Tot procesul (citostatice + hidratare) durează până sâmbătă dimineaţă, 29 august. Apoi luni, pe 31, face analize din nou. Rezultatul pe miercuri, joi. Dacă ies bine, vineri pleacă acasă şi se întoarce peste două săptămâni. Dacă nu… o ia de la capăt, încă două săptămâni. Mihaela, mama lui Andrei – mi-a trimis 30 RON pentru Ştefănel, să îi mai cumpăr câte ceva săptămâna viitoare: http://andreinitas.blogspot.com . Vineri – adică ieri –  am trecut împreună cu Iulia pe la ei. Le-am dus hăinuţele pentru Ştefănel şi Adi, de la Maria (Asociaţia M.A.M.E) şi de la Simona. Iulia le-a adus fructe. Şi lui Ştefănel şi altor copii. Mai pe seară a fost şi Zinca să îi vadă. Sâmbătă se duce la ei Larissa, duminică Alexandra Dincă. Cu ocazia asta am aflat şi dieta:

Dieta copiilor care primesc tratament citostatic

ALIMENTE PERMISE

– apă fiartă şi răcită, apă minerală (cu excepţia copiilor care primesc Prednison sau Hemisuccinat de Hidrocortizon), ceai (îndulcit cu glucoză sau zahăr fiert)

– pâine flambată (trecută de 4-5 ori prin flacără) sau prăjită; – sticks, grisine ambalate aseptic (etanş), papanaşi fierţi; – carne de pui, vită sau porc slabă, foarte bine preparată termic (la grătar sau cuptor, perişoare fierte); – ficat de pasăre foarte bine preparat termic (la grătar sau cuptor); – brânză de vaci preparată în casă (în condiţii cât mai stricte de igienă) sau în spital; în pachete din comerţ bine ambalate; – brânză topită („triunghiuri”); – mămăligă cu brânză de vaci; – ouă de găină foarte bine fierte (15 minute), în special gălbenuşul de la ou; – macaroane cu brânză (brânză de vaci – sau telemea prelucrată termic); – banane; – legume fierte (supe, ciorbe, ghiveci, mâncare de fasole verde, conopidă, sote de morcovi, morcovi fierţi, musaca de legume, ardei); – cartofi fierţi sau pireu (în cantitate mică), musaca de cartofi; – orez fiert, pilaf; – fructe fierte (din compot), mere coapte, gutui coapte; – margarină, unt, frişcă; – prăjituri de casă (chec, plăcintă); – biscuiţi, napolitane, drops (ambalate aseptic, etanş); – în cantităţi foarte mici: gem, dulceaţă, ciocolată

ALIMENTE INTERZISE

– apa de la robinet, pepsi, coca-cola, fanta, prigat etc; – fructe şi legume crude; – murături, conserve, zacuscă, – brânzeturi şi lactate (inclusiv smântână, iaurt, caşcaval), cu exceţia brânzei de vaci şi a brânzei topite; – ouă moi; – carne grasă de porc, slănină; – smântână; – dulciuri concentrate sau în cantităţi mari (dulceaţă, ciocolată, acadele, miere); – seminţe, susan, smochine, curmale; – cozonac, gogoşi; – cartofi prăjiţi; – fasole uscată (boabe), mazăre, varză, salată de vinete; – compoturi, plăcintă, croissant, biscuiţi neambalaţi; – mezeluri, cârnaţi, tobă, tocătură, sarmale; – prăjeli, mititei; – alimente sărate; – alimente grase

UPDATE 29 august 2009. Ştefănel, sesiune foto:

https://isabellelorelai.wordpress.com/2009/08/29/stelutele-de-mare-sesiune-foto

Stefanel1

UPDATE 30 august 2009. În primul rând La mulţi ani Alexandrei, mămica lui Ştefănel! Să fie sănătoasă şi să le ducă pe toate, că nu are încotro. La mulţi ani Alexandrei Dincă! Astăzi Ştefănel a terminat cura şi a ieşit în parcul spitalului, să se joace un pic. Marţi face analizele şi dacă totul este ok, joi sau vineri pleacă acasă. Mai are două cure de făcut, în septembrie. Doamne ajută! Dacă totul merge bine, Ştefănel va veni la Bucureşti doar la controlul periodic. Ştefănel a trecut cu spor pe lăptic Milumil Junior, pe care îl mănâncă cu poftă de poftă. Ieri l-a vizitat o doamnă doctor (nu din spital). Doamna Doctor i-a adus 2 cutii de Milumil Junior şi îi va aduce şi cereale de la Milumil. Papa bun le-au dus ieri Iulia, Adriana şi Larissa. Eu mă duc marţi pe la ei. Mâine au de mâncare, aşa că mă duc să caut vreo două branule pentru Ştefănel. Când am cunoscut-o pe Alexandra, la începutul lunii august, îmi părea uşor absentă, distrată, parcă nimic nu mai conta. Singurul lucru care mi-a contrazis impresia a fost privirea ei. S-a uitat în ochii mei câteva secunde într-un fel anume, cu nişte ochi mari şi albaştri larg deschişi, în care se citea disperarea. Apoi a pus privirea în podea, şi acolo a rămas. Pe mine m-a învăţat bunica să nu mă holbez la om ca la circ, aşa că m-am jucat cu ăla micu’ iar pe ea o priveam din când în când cu coada ochiului. Mi-am dat seama din gesturile ei că este obosită până la Dumnezeu şi o palmă mai sus. Nu avea vlagă nici cât să gonească o muscă. Era dărâmată, ăsta este adevărul. Apoi aţi apărut voi şi totul s-a schimbat. Sâmbătă a fost Larissa la ei. Alexandra era liniştită şi încrezătoare. Au stat de vorbă, s-au jucat. Larissa povesteşte: „Am fost la Stefanel. Ieri. Am luat un trening foarte dragut pentru Stefanel si o masinuta. Cu masinuta nu stiu daca am fost tare inspirata, pentru ca ne-a alergat apoi prin salon facand „bumm…bum”. Cand eu, cand Alexandra ne tineam dupa el sa nu traga branula din manuta. I-am dus si Alexandrei ceva. Am dus si celorlalti copii din salon cate ceva si ma bucur mult ca am vorbit la telefon cu tine inainte si am stiut ca mai sunt inca 2. Am mai discutat cu Alexandra si am gasit la ea multa putere… multa putere in fata unor greutati si probleme reale. M-a durut sa vad acolo atat de multi copii. La un moment dat in salon a intrat o fetita cam de 5 ani. A vorbit putin cu baietelul de 5 ani din patul alaturat lui Stefanel. Mama baietelui spune „Mai… fetita asta te place”. Baiatul mare de 16 ani remarca si el „Pai poate in loc de coliva mancam tort la nunta”… Eu tresar… se vorbeste de moarte… in acest loc cu atat de multi copii. E multa durere acolo… dar mai e cineva la Budimex. E Hristos. L-am gasit acolo! E unul din locurile in care Domnul nostru Iisus Hristos e prezent! E ciudat cum obisnuim sa mergem de obicei in locurile in care nu e… Doamne ajuta!” Ştiu că o să vi se pară ciudat, dar Alexandra pierduse două luni din timpul ei. Cred că sunt cele două luni de singurătate şi de disperare. Ştefănel are 1 an şi 10 luni – mi-a spus azi Larissa. Împlineşte 2 ani pe 26 octombrie 2009, de Sfântul Dimitrie. Acum timpul a reintrat în matca lui. UPDATE 31 august 2009. Dacă mâine (marţi, 1 septembrie 2009) analizele lui Ştefănel ies bine, poimâine (miercuri, 2 septembrie 2009) de dimineaţă, Ştefănel pleacă acasă, pentru pauză. Se va întoarce pe 16 septembrie, la penultima cură. Pentru următoarele două săptămâni Ştefănel are lapte şi pamperşi. Alexandra mi-a spus că le ajunge fără probleme pentru 2 săptămâni. Mâine mă duc să îi văd şi vă povestesc. UPDATE 2 septembrie 2009. Ieri am fost la Ştefănel. L-am găsit în părculeţul spitalului, se plimba în cărucior. Era vesel. Niciodată nu l-am mai văzut atât de vesel. A râs tot timpul. Şi foarte voinic. Şi-a pus în cap să mute o ditai scândura de la o băncuţă. Şi a reuşit. A alergat, s-a jucat. De la 5 abia la 7.30 s-a săturat de joacă. I-am dus branule şi „fluturaşi”, să aibă de rezervă, la următoarea cură. Şi Sumetrolim sirop, un antibiotic pe care trebuie să îl ia cât stă acasă, să nu facă vreo infecţie. A venit Alexandra Drăgoi şi a adus fotografiile copiilor – mare, mare fericire. Alexandra a mai făcut rost de două pachete de pamperşi pentru Ştefănel. L-a adus şi pe Andrei, puiul ei haios. S-au jucat cu toţii pe topogan. Astăzi de dimineaţă se duce Magda la Ştefănel, îi duce 2 cutii de cereale Milumil şi banane. Pentru Adi, fratele lui Ştefănel, un pacheţel cu dulciuri. Alexandra s-a tuns, îi stă tare bine. Îi cădea părul, îmi spunea că în fiecare dimineaţă trebuia să adune un pumn de păr de pe pernă. I-am spus că de la necaz îi cade părul, aşa cum tot de la necaz a slăbit ca o scândurică. Dar sunt sigură că o să-şi revină. Alexandra a început să prindă viaţă, parcă a reînvăţat să vorbească, a prins curaj. Este bine, una peste alta. Ştefănel. El are rinichii tăiaţi, amândoi. Un sfert din unul, jumătate din celălalt. Tomografia a ieşit perfect, tumora nu a recidivat. Dar, dacă Doamne fereşte se întâmplă din nou, Ştefănel va trece pe dializă şi apoi la transplant de rinichi. Probabil că un transplant va face, dar nu acum. Alexandra abia aşteaptă să plece acasă. Să îl vadă pe Adi, să îi ducă toate cadourile pe care le-a primit de la voi, oameni buni. De acum încolo Ştefănel şi Adi se vor juca cu jucării de copii. Până acum se jucau cu tărtăcuţele din grădină. Apoi, primul lucru pe care îl va face va fi un drum la bancă, apoi unul la magazin. Să cumpere maşina de spălat. Se gândeşte la maşina aina nouă de spălat cu jind. Alexandra aduce apă de la fântână. O doamnă a vrut să îi ofere o maşină de spălat, dar era automată, iar Alexandra nu are apă trasă în casă. Vă mulţumesc tuturor din suflet pentru binele pe care l-aţi făcut. Vă mulţumesc. Şi vă ţin la curent (posibil ca Ştefănel să nu plece azi din spital, ci mâine – cum o zice doctorul).

StefanelCiocoi3

UPDATE 3 septembrie 2009. A doua analiză a ieşit binişor, leucocitele nu am mai scăzut – aşa că Ştefănel pleacă azi acasă! Salvarea va fi încărcată cu darurile primite de la voi, oameni buni, iar Adi, frăţiorul lui Ştefănel, se va bucura astăzi – ca niciodată – de toate minunăţiile pe care v-aţi gândit să i le trimiteţi şi la care el nici nu visa. P.S. La „încărcarea” salvării ajută Adriana 😀      Ştefănel se întoarce la spital pe 17 septembrie 2009, pentru penultima cură de citoastatice. Ştefănel mănâncă cu mare poftă şi cerealele de la Milumil. De ceva timp vroiam să vă arăt cum am aflat eu de Ştefănel şi de unde a pornit strigătul de ajutor pentru acest copil. Între timp am aflat mai multe… În acelaşi timp cu Ştefănel au mai fost diagnosticaţi identic alţi doi copilaşi, de aceeaşi vârstă. Doar Ştefănel a rezistat. Când a fost operat, Ştefănel nu prea avea şanse… Acum are. Doamne ajută! Aşa am aflat de Ştefănel:

ScrisoareaLuiStefanut

Moş Crăciun e un „tip” foarte simpatic. În cazul nostru, multiplicat. Vine şi el când poate. Important este că vine 😀

UPDATE 9 septembrie 2009. Copiii sunt bine, Alexandra este bine. Ceva în viaţa lor s-a schimbat. A apărut un pic de linişte şi încrederea într-o zi de mâine mai bună. Din bănuţii strânşi în cont, Alexandra a cumpărat maşina de spălat, a achitat impozitul şi ce datorii mai avea la stat, a comandat lemnele pentru iarnă. Astăzi le primeşte. Alexandra a cumpărat de mâncare şi ce nevoi a mai avut prin casă. Copiii vor sta la căldură, datorită vouă, oameni buni. Copiii au ce mânca, datorită vouă, oameni buni. Copiii sunt bine îmbrăcaţi acum – acolo, la ţară, a venit frigul – datorită vouă, oameni buni. Vă mulţumesc din suflet. Acum, când vor veni la spital, Alexandra şi Ştefănel nu se vor mai uita cu lacrimi în ochi la cei care vin la ceilalţi, iar la ei doi – nimeni. Nimeni dintre „colegii” de secţie nu s-au gândit vreodată să le dea şi lor o coajă de pâine sau o linguriţă de lapte. Oare de ce? Alexandra a dat. Din ce a primit a dat. Un copil a făcut febră, i-a dat o sticluţă cu Nurofen din cele 3 primite de la Simona. Un copil a făcut diaree, i-a dat o cutie cu ceai de mentă din cele primite de la Alexandra şi Bogdan. Un copil a avut nevoie de un pampers, am văzut cu ochii mei cum mămica lui „s-a servit” din căruciorul lui Ştefănel… UPDATE 19 septembrie 2009. Ştefănel a venit la spital pe 17 septembrie 2009, joi (joi seara m-am întâlnit cu Alexandra la spital şi mi-a spus că nu are nevoie de nimic, din partea Simonei din Sighet i-am dus un sirop Sumetrolim, 2 blistere de Captopril, un unguent Pimafucin şi încă un unguent). Imediat Ştefănel a început cura de citostatice. Ieri la prânz o terminase pe prima şi era la hidratare. Astă noapte a făcut frisoane şi a adormit abia la 5 dimineaţa. Astăzi, sâmbătă, 19 septembrie 2009, la Ştefănel se duce Zinca, să îi ducă ciorbiţă de pui. Apoi vine în vizită Silvia, din Galaţi. Am vorbit cu Silvia şi îi duce lui Ştefănel următoarele: 1 cutie lapte Milumil Junior, 1 cutie cereale Milumil, 1 pachet pampers nr. 5, piept de pui la grătar, iaurt simplu (fără fructe), brânză Făgăraş, brânză topită triunghiuri, mere, banane. Şi unguentele Cutaden şi Pinafucin, câteva hăinuţe şi o jucărie. UPDATE 21 septembrie 2009. Ştefănel al nostru în Q Magazine. Un articol din 18 septembrie 2009, semnat de prietena nostră, Raluca Botezatu. Foto: prietenul nostru, Bogdan Dincă. Ca să vă facem curioşi: „Il trimit la Bucuresti, sa nu moara la noi!”. Stefanel avea patru luni cand Alexandra i-a descoperit in dreptul rinichilor doua umflaturi, ca doua nuci. A doua zi s-a dus cu el la medicul de familie care i-a pus scurt, fara echivoc, diagnostic…, nu lui Stefanel, ci Alexandrei: „Femeie, esti nebuna! Copilul e perfect sanatos!” Au mai trecut doua luni, timp in care Alexandra si-a dus copilul la o alta consultatie, de data aceasta la o clinica particulara. Si acolo a primit acelasi raspuns, aproape in aceeasi termeni. Cu toate ca atunci lui Stefanel i se facuse si o ecografie. Fix in ziua in care a implinit sase luni, Stefanel a ajuns la Urgenta, la Spitalul din Calarasi, cu febra 40. L-au tinut acolo o saptamana administrandu-i antibiotice pentru tratarea… bronsiolitei. Copilul a facut hemoragie pe gura si pe fund. Abia atunci l-au trimis de urgenta la Bucuresti, la spitalul Budimex. Medicii nu s-au ferit nicicum de Alexandra atunci cand si-au manifestat adevarata lor ingrijorare: „Il trimitem la Bucuresti sa nu moara la noi!” Soapte uscate in rugaciunea inimii. Au plecat spre Bucuresti, ce-i drept, cu o salvare, dar fara niciun fel de asistenta medicala. Doar cu sofer. In tot timpul asta, Stefanel a sangerat necontenit. Pentru Alexandra clipele nu s-au tarat niciodata atat de incet. Soaptele i se uscasera in rugaciunea inimii. A durat un timp fara sfarsit, un rastimp uitat, ca intre doua visuri nereamintite. Si au ajuns la Bucuresti. Medicul de garda s-a uitat la Stefanel, s-a uitat la ecografia facuta in urma cu doua luni la Calarasi si a pus ghilotina: „Ce bronsiolita, doamna, ca asta e cancer in buna regula!”… Mai departe puteţi citi aici:

http://www.qmagazine.ro/articole/3862/Are-cancer-copilul-asta-nu-e-bun.html

UPDATE 23 septembrie 2009. Astăzi mă duc la Ştefănel să îi duc tetine pentru biberon. Are o stare mai nervoasă, medicul spune că din cauza citostaticelor, şi rupe cu dinţii tetinele. UPDATE 24 septembrie 2009. Ieri, pe 23 septembrie, Ştefănel a primit lăptic de la Cornelia şi brânzică de vaci de la Andreea. Astăzi mă duc cu Ioana în vizită. UPDATE 25 septembrie 2009. Ieri, pe 24 septembrie, Ştefănel a primit Pampers, Cereale Milumil, sirop Sumetrolim, unguent Pimafucin, încă un unguent, Epitheliale (pentru o iritaţie la mânuţe) hăinuţe, banane, mere şi 50 RON. De la Ioana şi colegii ei. Astăzi aşteptăm să vedem dacă le drumul acasă. UPDATE 29 septembrie 2009. Ieri, pe 28 septembrie, am fost la Ştefănel. I-am dus biberoane noi şi alte tetine. Şi iaurturi. I-am dus banii de la Ioana, 50 RON, să aibă pentru mâncare. Corina şi Larisa le-au dus copiilor din salon fructe. Ştefănel mai are de stat vreo două zile în spital. Posibil să îi dea drumul acasă mâine. Dacă nu, poate poimâine. UPDATE 1 octombrie 2009. Ştefănel pleacă azi acasă. Se întoarce joia viitoare, pe 8 octombrie 2009. Sperăm cu toţii că săptămâna viitoare va fi ultima cură cu citostatice. Pe 26 octombrie 2009 împlineşte 2 ani şi e musai să mănânce şi el un pic de tort. Doamne ajută! UPDATE 16 octombrie 2009. Din lipsă de net (o perioadă) sau de timp (următoarea perioadă) nu am mai scris nimic despre Ştefănel şi ceilalţi copii. La Ştefănel şi la copii am mai fost cu Lia joi, pe 8 octombrie 2009 – cu jucarii (trimise la mine de Adrian, Simona, Andreea, Mihai, Mia şi Corina şi jucării strânse de Lia de la Oameni Darnici) şi joi, 15 octombrie 2009, cu obiecte de igienă, lapte, pampers etc. Ştefănel a primit de la Lia o cutie de lapte Milumil Junior, o cutie de cereale Milumil, ceai Humana, pampers, papucei, jucării, păturică etc. Eu i-am dus piept de pui la grătar şi legume. Ştefănel rămâne în spital până luni, 19 octombrie 2009, pentru că tuşeşte un pic iar medicul curant se teme să nu facă febră şi alte complicaţii. Analizele au ieşit foarte bine azi, după cura de citostatice. UPDATE 17 octombrie 2009. Ieri m-am întâlnit cu Ioana la spital. Ioana a adus papa bun şi jucării tuturor copiilor (care mai erau în spital, 15). Ştefănel era bine, se juca. Se pare că asta a fost ultima cură de citostatice, de văzut la Bucureşti cred că îl vom mai vedea doar când vine la control. Probabil lunar. Vom vedea… Până una alta mai rămâne un hop de trecut. Ziua lui, pe 26 octombrie 2009, când Ştefănel va împlini 2 ani. Doamne ajută! UPDATE 19 octombrie 2009. Ştefănel a terminat citostaticele. A plecat astăzi acasă. Se mai întoarce în spital doar la control, după 26 noiembrie 2009. Dacă doriţi să îi trimiteţi ceva până atunci:

Ciocoi Alexandra

Comuna Independenţa, judeţul Călăraşi.

UPDATE 20 octombrie 2009. Astăzi am vorbit cu Alexandra. Ştefănel este bine, Adi este bine. Le-a făcut cald în casă. Ştefănel a primit liber de la medic să mănânce orice, a scăpat de dietă. Singurul lucru de care are nevoie este laptele praf Milumil Junior. UPDATE 6 noiembrie 2009. Aproape în fiecare zi vorbesc cu Alexandra. Mă sună mereu, să mă întrebe ce mai fac, dacă sunt bine. O mai sun şi eu, să o întreb ce are nevoie. Acum două săptămâni, pe 24 octombrie, tăticul lui Ştefănuţ Florescu, domnul Nini Florescu, a dat o fugă cu maşina până la ei, în judeţul Călăraşi (comuna Independenţa) – îi mulţumesc din suflet, aveam de trimis 4 sacoşe imense, cu hăinuţe primite de la doamna Corina, din Germania. Toate lucruşoarele, mai ales de iarnă, le-au venit perfect lui Ştefănel şi lui Adi. Domnul Nini i-a dus cadou 2 cutii de lapte. Lui Ştefănel i-am trimis o maşinuţă teleghidată pentru ziua lui, ataât m-a ţinut buzunarul. Şi o jucărie pentru Adi am trimis, că şi el e copil. Alexandra a primit şi pachetul de la Lia, totul i-a venit perfect. Acum urmează să îi trimitem încălţăminte de iarnă, numărul 20-21 pentru Ştefănel şi 30-31 (merge şi 32, avem) pentru Adi. Dacă vă mai gândiţi din când în când la Ştefănel şi vreţi să îi trimiteţi ceva, de lapte praf are nevoie: o cutie de Milumil Junior pe săptămână. Şi de biberoane, încă nu a învăţat să bea cu cănuţa. Ştefănel este bine, mănâncă bine, râde, învaţă să vorbească. Doamne ajută. UPDATE 8 noiembrie 2009. Ce am uitat să vă spun: acum Ştefănel are voie să mănânce de toate. I-am scris povestea:

https://isabellelorelai.wordpress.com/2009/11/08/doamna-asta-nu-e-raceala-asta-e-cancer-stefanel-unul-din-trei

UPDATE 16 noiembrie 2009. Ce m-aş face fără Lia? Ea este Regina coletelor (că are poşta aproape – eu sunt în curs de perfecţionare). După ce ne-am întâlnit de trei ori la mine acasă, unde am „potrivit” hainute pentru fiecare, după trei drumuri la spital, după ce am cuplat ce avea fiecare de trimis lui Fabian, apoi lui Cosmin, Găbiţei etc, Lia m-a scos din necaz cu pachetul pentru Ştefănel. Ne-am întâlnit săptămâna trecută (într-o noapte, ca huhurezii) şi i-am înmânat hăinuţe şi încălţări pentru Ştefănel, Adi şi Alexandra – din partea Imeldei, Simonei şi a doamnelor de la Salvează Vieţi – Oana, Carmen şi Simona. Ceea ce „bănuiam” eu că ar însemna 7-8 kg, s-a dovedit a fi 20 kg. Aşa că Lia a făcut 3 colete. Şi le-a şi plătit (eu fiind lefteră cu acte în regulă). Lia: „Draga mea, am pus dimineata la posta cele 3 colete pentru Alexandra, 24 de kg. In afara de hainute si incaltari ce mi-ai dat tu, i-am pus eu geanta de voiaj, lapte praf, pampers, crema de fundulet, biberoane, servetele, dulciuri, pasta, periuta si sampon de copii. Te pup si tinem legatura”. Lia, mulţam!


.

Steluţele de mare

.

Anunțuri

173 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] 19 august 2009. El este Ştefănel. Mai multe despre el am scris aici. […]

  2. daca imi poti trimite, te rog, numarul de telefon al alexandrei pe mail, vom incerca sa o ajutam atat cat putem, cu ceva pampersi, lapte si hainute. noi suntem din bucuresti, dar vom gasi o varianta

    multumesc,
    bogdan

    bogdan

    19 August 2009 at 14:36

    • Bogdan, mulţumesc mult. Pe 25 august vine din nou la citostatice, la Budimex (MS Curie). Va ajunge mai pe seara, asa ca eu ma duc la ei pe 26, sa ii duc un carucior si ceva de mancare pentru Alexandra.
      Va trimit pe mail numarul de telefon. MULŢUMESC!!!

      isabellelorelai

      19 August 2009 at 14:44

  3. Si Pampers de la noi. Doar sa ne spui cum…

    Nicoleta

    19 August 2009 at 14:36

  4. […] multe detalii pe blogul isabellelorelai (un suflet […]

  5. Pentru cine nu poate sa intre in contact cu Alexandra, nu stiti daca are un cont bancar unde se pot face viramente?

    slv

    19 August 2009 at 16:30

    • Pot să o sun pe Alexandra şi să o întreb. Este posibil să aibă cont doar dacă primăria locală îi pune indemnizaţia pe un card, ceva. Nu am întrebat-o aspectul acesta pentru că mă văd cu ea când vine la spital. Să o sun?
      NU are cont, a sunat-o Maria pe Alexandra.

      isabellelorelai

      19 August 2009 at 20:19

  6. Buna,

    Daca sunteti de acord, ma pot ocupa eu de achizitionarea „laptelui cu vitamine” atat de necesar lui Stefanel, luna de luna.

    Daca ai putea sa-mi spui exact denumirea acestui tip de lapte si modul in care ti-l pot pune la dispozitie, ar fi perfect.

    Magda Munteanu

    19 August 2009 at 17:24

    • Doamna Magda,
      Vă mulţumesc. Acum, cu laptele acela recomandat care se numeşte cu M (Milumil? ceva de genul ăsta) care are nu ştiu ce complex de vitamine şi alte suplimente de… – minuni în el, care ar înlocui lipsa celor pe care Ştefănel nu le primeşte din hrană (e la regim mai tot timpul, şi impus şi… forţat – mă înţelegeţi) trebuie să mă interesez exact cum se numeşte, ce număr are (parcă e autobuz şi laptele ăsta) şi apoi să îl probăm. În sensul în care îl mănâncă sau nu Ştefănel (îl bea, mai precis). Când am plecat într-o seară de la spital, am văzut nişte biberoane cu lapte la bucătărie şi am întrebat-o pe Alexandra de ce îi mai trebuie lapte dacă este la spital. Mi-a explicat că Ştefănel nu îl bea, îl refuză pe cel din spital, habar nu am ce lapte e (dar sigur nu e din cel scump…). El mănâncă Nan 3, i-am luat şi eu o cutie şi m-am uitat pe ea, scria într-adevăr că are … mai multe chestii 😀
      Pot să o sun pe Alexandra şi să o întreb şi vă spun.

      isabellelorelai

      19 August 2009 at 20:33

  7. adriana.dardindar@gmail.com
    vreau si eu numarul Alexandrei
    multumesc

    adriana

    19 August 2009 at 18:39

  8. Ma bucur foarte mult ca sunt multi cei care-l indragesc pe Stefanel 🙂
    Caruciorul e pregatit ! urmeaza sa-l expediez 🙂

    Simona

    19 August 2009 at 23:26

    • Mai sunt şi pe mail 😀 Se interesează cum e cu laptele ăla. Milumil, dar nu ştim încă ce număr.
      ok 😀

      isabellelorelai

      20 August 2009 at 01:36

      • Cred ca se va bucura nespus cand vei merge la el 🙂
        Prietena mea Elena mi-a dat o sacosa de hainute pentru Stefanel 🙂

        Simona

        22 August 2009 at 09:01

        • Când VOM merge la el. Suntem vreo opt, până acum 😀
          Îi duc miercuri câteva, să aibă de schimb. Apoi, în funcţie de cât stă în spital sau pleacă acasă îi duc iar câteva de schimb sau pe toate.
          Căruciorul îl duc miercuri, să nu îl mai plimbe în braţe – Ştefănel e destul de greu, eu abia l-am ţinut când vroia să se caţere pe un scaun.

          isabellelorelai

          22 August 2009 at 13:59

  9. […] trei săptămâni, când am fost la Ştefănel, mi-a „sărit” în ochi Fabian. În ultimul salon pe stânga la oncologie […]

  10. As vrea si eu numarul de telefon al Alexandrei. Multumesc anticipat! Doamne ajuta!

    Larisa

    21 August 2009 at 00:05

    • Acuşica

      isabellelorelai

      21 August 2009 at 10:48

      • doresc sati rapesc doar 5 min din pretiosul tau timp de aceea am nevoie de nr tau de telefon sau pot sa til dau pe al meu pt ama contacta cred ca banuiesti pt ce sper cao sami dai ocazia sa ti spun personal astept

        rupa mariana

        28 Septembrie 2009 at 10:04

        • Doamna Mariana,
          V-am trimis un mail chiar acum. Sa nu va suparati ca nu va sun, insa facturile din ultimele doua luni m-au ucis.
          Nu banuiesc de ce, sincer.

          isabellelorelai

          28 Septembrie 2009 at 10:21

  11. avem si un banner facut de Maria

    am vb cu alexadra si ii cumpar si cele necesare pentru igiena personala

    adriana

    21 August 2009 at 14:29

  12. adriana

    21 August 2009 at 14:30

  13. am vrut sa pun html-ul pentru banner…nu merge, asa ca cine il vrea sa imi scrie la adriana.dardindar@gmail.com

    adriana

    21 August 2009 at 14:31

  14. Adriana,
    Mulţumesc mult pentru banner, l-am recuperat din mail. Mulţumesc Mariei.
    L-am pus si functioneza (adică l-a acceptat platforma).
    Mulţumesc pentru tot!

    isabellelorelai

    21 August 2009 at 22:36

  15. Vreau si eu sa ma alatur voua pentru Stefanut!Astept un e-mail cu ceea ce mai este necesar!
    Multumesc
    Iulia

    iulia

    22 August 2009 at 10:35

  16. Eu le trimit pe toate s-apoi te descurci tu cu ele 😀
    Un pic de aici un pic de acolo si uite ca se pot face multe pentru Stefanel 🙂
    Abia astept sa-mi spuneti cum a fost !

    Simona

    22 August 2009 at 20:08

    • Păi normal că trebuie să le trimiţi pe toate, să moară curierul de la Fan în chinuri 😀
      Mă gândesc că Ştefănel o fi totuşi cu norocul, în final…

      isabellelorelai

      22 August 2009 at 20:14

  17. Vai de el cat va avea de carat saracul curier 😀
    Ma bucur ca e cu noroc si tare mi-as dori ca toti copii de la clinica sa fie cu noroc .
    Pregatesc cate ceva si pentru Fabian, sunt niste lucrusoare de la Sabinuta 🙂
    – un rucsacel cu Spiderman
    – ceva carticele de colorat
    – un tricou cu Ben 10
    – si niste carioci
    Ce zici ? sper ca se va bucura … o sa pun si jucarii
    Pentru Andreea am o ratusca rucsacel, o papusica Barbie si ceva tot de colorat 🙂

    Simona

    22 August 2009 at 23:29

    • Normal că se vor bucura! Dar cine e Ben?

      isabellelorelai

      22 August 2009 at 23:46

      • Eram sigura ca ai sa ma intrebi 🙂 Ben 10 este un personaj din desene animate … toti pustii pe care-i cunosc, de varsta Sabinei si si mai mici, sunt pasionati de acest personaj

        Simona

        22 August 2009 at 23:52

        • Când ne-a pus nouă Laluca desene animate, adică Cartea Junglei, Fabian a vrut – ce crezi? Nea’ Spiderman ăla – ăsta e paianjenul, nu?
          De Ben 10 nu am auzit, nu îl cunosc. E un urs, cumva? Cu 10 galben pe el?

          isabellelorelai

          22 August 2009 at 23:56

          • Uite ca mi-am adus aminte ca avem si o mascota cu Spider….si daca cautam bine gasim si un tricouas tot cu Spider 🙂

            Simona

            23 August 2009 at 00:19

          • Vezi că tricou cu Spider ăla ai trimis acum două luni, l-am dus dincolo, la Fundeni. Sau era maieu? Hai că nu mai ştiu… Stai aşa. Dacă îl găseşti la tine, înseamnă că cel pe care l-am dus era de la Oana.

            isabellelorelai

            23 August 2009 at 00:20

  18. Abia acum am citit noutatile …si pot sa spun si eu, de aici de unde se agata harta in cui :` Dom’le. Sunteţi nişte oameni senzaţionali, toţi. Să mor eu, nici cuvinte nu mai am! `

    Simona

    22 August 2009 at 23:51

  19. Exact …cu Spiderman…am nimerit-o la fix atunci! am un baietoi de fata in toata regula 🙂 se pare
    Ben10 e un baiat care se transforma cu ajutorul unui ceas de pe mana in tot felul de fiinte ciudate.

    Simona

    23 August 2009 at 00:00

    • aaaa… complicat cu Ben ăsta. Nu îl cunosc…
      Dacă îl vezi roagă-l să-i dea ceasul ăla vreo cinci minute şi lui Boc, poate iese din criză 😀

      isabellelorelai

      23 August 2009 at 00:04

  20. De la mine era . Acestea sunt noi, le-am luat de curand,n-a apucat sa le poarte inca 🙂

    Simona

    23 August 2009 at 00:43

  21. Ce rau imi pare ca nu pot sa merg si eu cu voi… ma rezum doar la facut pachetele si la expedierea lor 🙂

    Simona

    23 August 2009 at 01:15

    • Mai bine veneai. Să nu mai car eu ca măgarul 😀 (Glumesc – ştiu că nu ai cum să ajungi, trebuie să ţii harta, să nu se verse ţara 😀 )

      isabellelorelai

      23 August 2009 at 10:32

      • Pai sa sti ca ma gandesc la tine mereu cand fac pachetele…doar tu stii cum le cari pe toate 🙂
        Mi-a placut faza cu harta 😀 esti mereu plina de har

        Simona

        23 August 2009 at 12:33

  22. Buna.Cu ce il mai putem ajuta pe Stefanel? Sau asteptam sa apara contul si ajutam cu banuti?

    Simona

    24 August 2009 at 15:09

    • Buna,
      Cum vrei tu, oricum este bine.

      isabellelorelai

      24 August 2009 at 16:10

      • Atunci o sa astept contul, ma gandesc ca poate e nevoie si de alte lucruri in afara de scutece si lapte si ar fi mai bine sa aiba ceva bani la indemana.Un gand bun pentru Stefanel si mama lui pana atunci.

        Simona

        24 August 2009 at 23:00

        • Simona, corect. Uite, încet – încet mai aflu câte ceva (medicamente, unguente etc …). MULŢUMESC!

          isabellelorelai

          24 August 2009 at 23:42

  23. ..da da bine zici 🙂 le mai incurc si eu

    Simona

    24 August 2009 at 16:35

  24. CU MULTA PLACERE ! 🙂 ma bucur ca pot sa-ti fiu de folos

    Simona

    25 August 2009 at 09:46

  25. si Oana vine…ma intalnesc eu cu ea

    adriana

    26 August 2009 at 12:47

  26. Eu astept cu nerabdare sa-mi povestiti cum a fost !:)
    Cred ca ati si ajuns deja la spital … va tin pumnii!

    Simona

    26 August 2009 at 15:02

  27. Am vazut la televizor demersul vostru.Imi cer scuze ca n-am putut veni si eu.Nora mea care va naste curand si nepotica mea Anuta( e nascuta in aceeasi zi cu Stefanel, are tot un an si cele luni) m-au solicitat in totalitate.

    zincabeiu

    26 August 2009 at 21:39

    • Zinca, nu eram noi la televizor… Noi am fost doar noi între noi, nu a ştiut niciun „televizor” de noi, Doamne fereşte.
      Nu-i nimic, vroiam să te bucuri şi tu de bucuria lor, Alexandra ştia „doar puţin” din ce i se pregătea. Restul a fost surpriză. Şi, crede-mă a fost. Surpriză de surpriză.
      Deci în curând vei fi bunică la pătrat 😀 Să-ţi trăiască Anuţa şi să fie sănătoasă. Naştere uşoară şi un copil sănătos şi frumos. Doamne ajută!
      Şi mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru Ştefănel.

      isabellelorelai

      27 August 2009 at 00:52

  28. Am aflat cum a fost 😀 imi pare rau ca nu am cum sa ajung pana la voi….tare departe mai stati de mine 🙂

    Simona

    26 August 2009 at 23:54

    • Tu stai departe de noi, măi 😀 În loc să îţi pară rău mai bine te-ai muta 😀

      isabellelorelai

      27 August 2009 at 00:53

      • Pai ma cam bate gandul cu mutarea 🙂 da se zice ca acasa e cel mai bine…asa sa fie ? 😀

        Simona

        27 August 2009 at 09:55

        • Cum stai cu nervii? 😀
          Depinde ce înseamnă acasă, pentru fiecare, ştii cum e. Acasă este unde te simţi bine.

          isabellelorelai

          27 August 2009 at 10:03

  29. HIP!…HIP!…URA!!!…multumnesc pentru dupa amiaza de ieri

    adriana

    27 August 2009 at 08:21

  30. EU VA MULTUMESC TUTUROR !
    `Sper să aveti tăria sufletească de a trece peste lacrimile lor şi să ştergeti în continuare lacrimile celor care îndură suferinţe pe care noi nici nu vrem să ni le imaginăm…
    Va felicit pe toti pentru tot ce ati facut !

    Simona

    27 August 2009 at 09:52

  31. Adevarul este ca am fost de multe ori la Bucuresti si de fiecare data asteptam sa vina trenul si sa sui in el cat mai repede 🙂 si asta pentru ca n-am avut ocazia sa intalnesc Oamneni ca voi …

    Simona

    27 August 2009 at 10:35

  32. Isabella as vrea sa-ti spun ca am gasit un site unde sunt concursuri entru copii in fiecare luna. Eu ca Sabinuta am participat si chiar am castigat un premiu. Crezi ca am putea sa-i inscriem si pe copii de la BUdimex si Fundeni? ma ocup eu de facut conturi si de postare daca poti sa le faci tu fotografii 🙂
    http://www.activitaticopii.ro/concurs_vara_2009

    Simona

    27 August 2009 at 10:39

  33. Este minunata fotografia ! occhisorii lui Stefanel parca vorbesc 🙂

    Simona

    27 August 2009 at 12:07

  34. Nu prea cred …. 🙂 iad daca toti oamenii `enervati` pe care-i cunosc ar avea macar putin `din tine` n-as mai avea motive sa-i consider enervanti 😀

    Simona

    27 August 2009 at 14:21

  35. Cred ca stiu despre ce spuneai 🙂 acum te cred pe cuvant

    Simona

    28 August 2009 at 09:25

    • Sunt doar un om. Cu supărările mele, cu necazurile mele, cu bucuriile mele. Dacă nu le spun asta nu înseamnă că nu le am. Sunt limitată, ca orice om. De exemplu, limita mea de a nu mânca nimic ar fi cam de trei zile. Iar ieri atinsesem limita.

      isabellelorelai

      28 August 2009 at 13:10

  36. maine ii duc mancare si Alexandrei, sa stai linistita…am vorbit in seara sta cu ea si am stabilit ce sa ii duc

    adriana

    28 August 2009 at 23:45

    • perfect, azi a fost Zinca şi i-a dus ciorbiţă, i-a dus şi lui Ştefănel, dar era la „regim” de citostatice

      isabellelorelai

      29 August 2009 at 01:12

  37. […] Ştefănel are un an şi opt luni şi cancer. Se „cunoaşte” cu spitalul de un an şi o lună. Cum s-ar zice, o viaţă petrecută în spital. […]

  38. mai aveti nevoie de o mana de ajutor? 🙂

    mixtureoffeelings

    31 August 2009 at 21:14

    • Mereu şi întotdeauna 😀

      isabellelorelai

      31 August 2009 at 22:25

      • pot sa aduc ceva pentru Stefanel sau pentru Alexandra?

        mixtureoffeelings

        31 August 2009 at 23:42

        • Dacă poţi să vii mâine la spital (posibil ca miercuri să le dea drumul acasă) şi dacă poţi, atunci ar fi perfect o cutie de CEREALE Milumil Junior.
          Dacă nu, atunci rămâne pe 16 septembrie, când se întorc la următoarea cură de citostatice.
          Dacă mâine nu ies analizele bine, rămân în spital încă o săptămână.

          isabellelorelai

          31 August 2009 at 23:47

  39. Buna

    as vrea sa ajut si eu copiii. Eventual sa vin si eu cand merge cineva care a mai fost, la Curie sau la Fundeni. Nu cred ca as putea merge singura. Doar daca nu incurc. Daca e preferabil, pot doar sa cumpar ce trebuie si sa ne intalnim sa vi le dau. Si va rog sa imi spuneti ce au nevoie, de cumparat, pentru ca cu gatitul stau mai prost… 🙂 Multumesc.

    ioana

    1 Septembrie 2009 at 23:14

    • Bună, Ioana,
      Nu încurci pe nimeni, Doamne fereşte, mergi să faci un bine, iar binele nu încurcă pe nimeni.
      Îţi trimit un e-mail şi vedem când poţi merge.
      Mulţumesc!

      isabellelorelai

      2 Septembrie 2009 at 09:42

  40. Sper ca măcar aşa să pot şi eu să ajut copiii de la Budimex…
    Dacă va exista cineva care să îmi audă şi mie mesajul şi va ajuta cu donaţii de bani, hăinuţe, jucării…o să te contactez să ţi le trimit.
    Am menţionat în post că cine va vrea să ajute aceste familii încercate să mă contacteze pe mine sau pe tine.

    http://ia-atitudine.blogspot.com/2009/09/boala-ne-invata-despre-omenie-copiii.html

    O zi bună îţi doresc şi o îmbrăţişare caldă tuturor celor cu inimă mare şi copiilor de la Oncologie. Sper ca într-o zi să pot să le duc măcar o carte cu poveşti…

    Lady Allia

    2 Septembrie 2009 at 15:02

  41. am vorbit cu alexandra, asteapta sa vina salvarea sa plece acasa

    adriana

    3 Septembrie 2009 at 11:40

    • spor la încărcat salvarea 😀

      isabellelorelai

      3 Septembrie 2009 at 14:22

      • Am vazut fotografiile facute inainte de plecare….aveau ceva bagaje de pus 😀 si am mai vazut un filmulet cu Stefanel si mamica lui.
        Stefanel e adorabil !

        Simona

        3 Septembrie 2009 at 17:26

  42. isabela…m-am intors…m-am gandit eu ca nu ma duc degeaba azi la el…face Doamne Doamne ce face si trimite ajutor acolo unde este nevoie…facea fata Alexandra si fara mine, dar nu i-ati fi vazut bucuria…descarc pozele, scriu si va anunt…

    adriana

    3 Septembrie 2009 at 14:46

    • Au ajuns cu bine. Căţeluşa din curte tocmai ce a făcut pui.
      Am şi râs cu Alexandra, fix ce le lipsea 😀

      isabellelorelai

      4 Septembrie 2009 at 00:35

  43. sper ca povestea mea sa ii ajute pe toti copiii bolnavi…mi-a trebuit mult curaj sa-mi infrang emotiile si sa o scriu
    http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/09/povestea-mea-in-4-minute-am-cronometrat.html

    adriana

    5 Septembrie 2009 at 02:48

    • Am sunat-o şi eu aseară, dar avea telenul închis. Sau nu era în reţea, sau nu mai avea cartelă. Oricum, nu am reuşit să vorbesc cu Alexandra.

      isabellelorelai

      7 Septembrie 2009 at 12:38

  44. […] Marian l-am întâlnit acum două săptămâni, în curtea spitalului Budimex. Eram în vizită la Ştefănel şi la Fabian. În timp ce vorbeam cu mama lui Fabian, a venit o doamnă cu copilul ei. Puştiul mi […]

  45. […] P.A.V.E.L. de la spitalul Budimex, uşă în uşă cu secţia de oncopediatrie. Venisem pentru Ştefănel, alături de acei oameni minunaţi care i-au sărit în […]

  46. […] Pe Cosmina am cunoscut-o de curând, la oncopediatrie Budimex. Tot pe 26 august 2009, în camera de joacă a Asociaţiei P.A.V.E.L. de la spitalul Budimex, când cu ajutorarea lui Ştefănel. […]

  47. Buna ziua,

    As dori sa ii aduc si eu ceva lui Stefanel, ajung in Bucuresti pe 19 august, Pampers nr.5 am inteles, dar cerealele trebuie sa fie un anumit tip, altceva ce i-ar mai folosi sau stiti ca l-ar bucura?

    Silvia

    14 Septembrie 2009 at 14:36

    • Bună seara, Silvia – şi mulţumesc.
      Cereale de la Milumil, a primit şi le-a mâncat cu mare plăcere.
      Altceva… Pot să întreb. De mâncare sau de îmbrăcat?
      Pentru mai târziu, poate pentru ziua lui, pe 26 octombrie, dacă reuşesc să mobilizez Îngerii lui păzitori, poate reuşim să cumpărăm (sau găsim la cineva una mai veche) o maşinuţă din aceea cum este în fotografie. Maşinuţa este a Asociaţiei PAVEL, primită ca donaţie – fotografia este în camera de joacă. E o bătălie pe maşinuţa aia, mamă-mamă! Iar Ştefănel chiar a încasat o trântă de la un copil mai mare, în lupta pentru ea.

      isabellelorelai

      14 Septembrie 2009 at 22:28

      • Cu placere si multumesc frumos de raspuns.
        Am bifat pampers, cereale si laptele cred Milumil Nan 3 nu? ar ramane locusor si de o hainuta daca mi-ai spune de care…sau daca iau altii din acestea zi-mi de ce altceva are nevoie, medicamente, mancare sau imbracaminte…

        Am gasit urmatoarea masinuta pe un site

        http://www.bebecarucior.ro/produs2402/BIEMME–-MASINUTA-CU-PEDALE-NEW-LITTLE-FISH.htm

        cum ti se pare, cred ca am pentru jumatate din pret la achizitionarea ei in octombrie…daca nu ti se pare potrivita… mai caut si eu ma mai interesez…

        Eu nu am mai fost la spital acolo niciodata, crezi ca ai putea sa-mi dai pe email un nr de telefon sa vb direct cu o seara inainte, poate ma ajuti sa ma intalnesc sambata dupa amiaza cu alte peroasne care merg acolo sau imi explici unede si la ce camera…daca nu , da-mi nr. mamicii si poate vorbesc cu ea 🙂

        O saptamana binecuvantata!

        Silvia

        15 Septembrie 2009 at 08:58

        • Silvia, eu îţi mulţumesc.
          Să recapitulăm:
          1.
          – lapte Milumil Junior (Ştefănel l-a acceptat din prima şi îl mănâncă zdravăn)
          – cereale Milumil
          – pampers nr. 5
          2.
          – piept de pui bine fiert sau la grătar
          – iaurt fără fructe
          – brânză Făgăraş
          – brânză topită triunghiuleţe
          – banane
          – mere
          3.
          – Cutaden, unguent (se irită cumplit când face pipi, după citostatice)
          – Pinafucin, unguent (idem)
          – Captopril (este pentru tensiune, ia o jumătate sau un sfert de pastilă, când este la citostatice)
          – Sumetrolim sirop (îl ia după citostatice, împotriva infecţiilor)
          .
          Cred că maşinuţa aceea este foartă frumoasă (recunosc că sunt îngrozitor de depăşită de jucăriile din ziua de azi 😀 ) şi cred că putem pune mână de la mână să o luăm, are un preţ rezonabil.
          Eu merg joi sau vineri la ei la spital. Imediat după asta te contactez pe mail şi îţi dau toate amănuntele.
          Mulţumesc mult!

          isabellelorelai

          15 Septembrie 2009 at 09:21

          • buna isabelle
            si eu vreau sa vin, cum iti spuneam, am si niste lucrusoare pentru el si Fabian, dar din pacate sunt plecata din Bucuresti de joi si ma intorc duminica. Tu mai mergi pe acolo si sapt viitoare? daca nu, crezi ca as putea sa merg singura?
            multumesc

            ioana

            15 Septembrie 2009 at 15:52

          • Ioana, păi este ok, pentru că Fabian vine pe 24. Dacă vrei să îi prinzi pe amândoi, mergem pe 24. Dacă vrei lunea viitoare, mergem atunci. E ok oricum. Vorbim şi aranjăm.
            Sâmbătă sau duminică se duce Silvia, aşa că Ştefănel este asigurat pe sfârşit de săptămână.
            Eu mă duc joi şi pentru Cosmina, să îi duc laptopul înapoi şi nişte lucruşoare.

            isabellelorelai

            16 Septembrie 2009 at 08:57

          • E foarte bine pe 24. Ramane asa si ne auzim pe mail. Daca mai vorbesti cumva cu ei, ma gandeam sa le cumpar niste cartele pentru telefon, dar nu stiu in ce retea sunt mamicile lor, poate ma ajuti tu?
            Multumesc

            ioana

            16 Septembrie 2009 at 11:17

          • Ioana, e foarte ok aşa, mulţumesc.
            Uite:
            Alexandra, mama lui Ştefănel are 0727 205 695
            Gabriela, mama lui Fabian are 0762 781 566

            isabellelorelai

            16 Septembrie 2009 at 11:28

  48. Isabella, pot sa ma ocup eu de partea cu medicatia? 🙂 te intreb pentru ca mi-as dori sa-i propun mamei lui Stefanel sa incercam sa schimbam Pimafucinul, intrucat folosit periade indelungate poate sa dea sensibilizare la locul de administratie 🙂 asta doar cu acordul medicului curant.

    Simona

    15 Septembrie 2009 at 14:58

    • Simona, ok.
      Tu te pricepi, vezi dacă are înlocuitor. Dacă da, nu prea văd de ce nu ar fi bine.

      isabellelorelai

      16 Septembrie 2009 at 08:52

  49. am sunat-o aseara pe Alexandra…copiii sunt bine, se jucau la nisip…vine la spital pe 17, asa cum era stabilit…nu mai are credit pe cartela…0727.205.695

    Un pic de muzica

    16 Septembrie 2009 at 07:54

    • Adriana,
      Am vorbit cu Alexandra, ştiu. Am rugat-o să cumpere o cartelă de încărcare de acolo.

      isabellelorelai

      16 Septembrie 2009 at 09:13

  50. Am pregatit in pachet si medicamentele pentru Stefanel: Sumetrolim, Captopril , Pimafucin si inca un unguent cu extracte naturale,care se poate folosi in combinatie cu Pimafucinul.
    ….am uitat de Cutaden….imi cer scuze !!!

    Simona

    16 Septembrie 2009 at 18:20

    • Deci nu sunt singura sigheteanca care vrea sa se implice in cazuri umanitare! Si ironie… sotu-i farmacist… io am fost distribuitor in farmacii… Oare nu ne cunostem. Eu din pacate nu sunt la Sighet sa tin harta:), (citat din Izabela), dar macar sunt in Ardeal de cateva luni – la Sibiu si pot veni si pe-acasa mai des… Si mama mea face mult gem, muraturi, zacusca… Si io imparteam cd veneau pachetele…

      Cum e in Sighet ca farmacist? Oricum sigur e diferit fata de lanturile cu care am lucrat eu. Acu stau acasa deja de 1 an si vreo 4 luni -sunt mamica de 1 an si o luna.

      Sper sa tinem legatura!

      Oana Ruse

      31 Octombrie 2009 at 06:46

  51. Ieri Stefanel a varsat din greseala cutia cu ceai Humana…seara a avut temperatura mare 39…am inteles ca trebuie hidratat foarte mult (mai ales acum cat face tratamentul)…marti ii duc eu o cutie, dar daca ajunge cineva pana marti ar fi super

    adriana

    19 Septembrie 2009 at 14:45

    • Adriana, hidratarea, în cazul lui, este o procedură medicală. Se introduc perfuzii, pentru a curăţa citostaticele din organism. Totul se petrece in acele 24 de ore, când are nevoie de 12 pamperşi şi diverse unguente, pentru că scote toate otrăvurile alea prin pişu.

      isabellelorelai

      19 Septembrie 2009 at 22:40

      • Am crezut ca trebuie sa bea multe lichide…in cazul acesta inseamna ca ii ajunge pana marti cat mai are in cutie…marti ii duc eu o cutie cu ceai

        adriana

        20 Septembrie 2009 at 14:55

  52. […] a fost vremea să ne întâlnim la spital, la Ştefănel, mă gândeam că vor veni, vor vedea, vor ajuta şi apoi vor fugi ca din puşcă. Nu doar că nu […]

  53. va rog sa-mi de-a si mie cineva nr. de te. a lui mama lui stafanel.

    simonela

    21 Septembrie 2009 at 18:45

  54. […] 2009, în camera de joacă a Asociaţiei P.A.V.E.L. de la spitalul Budimex, când cu ajutorarea lui Ştefănel. Camera era plină cu copii, de toate vârstele. Nu am intrat, am rămas la uşă, pe coridor, cu […]

  55. […] 2009, în camera de joacă a Asociaţiei P.A.V.E.L. de la spitalul Budimex, când cu ajutorarea lui Ştefănel. Camera era plină cu copii, de toate vârstele. Nu am intrat, am rămas la uşă, pe coridor, cu […]

  56. […] pluş, un mulţumesc, un zâmbet şi atât. A plecat apoi. Asta a fost pe 26 august 2009, când cu Ştefănel. Când am văzut-o prima dată, atunci, pe 26, mi-am zis că a venit la un control de rutină. Sau […]

  57. Stefanel are nevoie de rugaciunile noastre…astazi ar fi trebuit sa plece de la spital…din pacate, ramane, pentru ca rezultatele analizelor nu sunt cuprinse in limitele normale…se mai intampla dupa cura de citostatice…”a intrat in aplazie”, m-a anuntat Alexandra, mamica lui, acum cateva minute…nu are pofta de mancare…e nervos…Stefanel va implini luna viitoare 2 ani, pe 26 octombrie…dupa cum vedeti e nascut intr-o zi mare…avem doi sfinti pe care sa-i rugam sa mijloceasca la Bunul Dumnezeu: Sfantul Apostol Stefan si Sfantul Mare Mucenic Dimitrie…il avem si pe Sfantul Mare Mucenic Fanurie…o avem in primul rand pe Maica Domnului…daca ne oprim 5 minute la rugaciune, sunt convinsa ca va simti si Stefanel.

    adriana

    25 Septembrie 2009 at 12:40

  58. […] Narcisa Maria am cunoscut-o pe 26 august 2009. Venisem la Ştefănel. Cu o zi înainte, pe 25 august 2009, Narcisa împlinise 7 ani. Se serbase cu copiii, în camera de […]

  59. […] de pâineSteluţele de mare. Fabian. Despre cum m-a făcut K.O. un puşti de 5 ani, bolnav de cancerSteluţele de mare. Ştefănel şi sufletul de hârtieSteluţele de mare. Gabriela Lăcrămioara, mica sirenă bolnavă de cancerSteluţele de mare. […]

  60. […] Budimex (M.S. Curie). Etajul 5 secția Oncologie pediatrică. Pe rând, i-am cunoscut pe Fabian, pe Ștefănuț, pe Găbița, pe Andreea, pe Cosmina. Și pe prea mulți alții. Cazuri în spital, drame pentru […]

  61. Am cerut si eu ajutor pe blog pentru cadoul de ziua lui Stefanel; INCERCAM SA II LUAM MASINUTA PROPUSA DE SILVIA?

    mai demult ti-am scris ca am un tv color de dat…e mai batranel dar e ciolor si merge bine…o sa-l duc la spital Alexandrei….am aflat ca al lor e cam paradit.

    adriana

    10 Octombrie 2009 at 01:36

  62. am gasit si un alt magazin…au o gramada de chestii cu pedale
    http://www.littlebaby.ro/17-masini-cu-pedale

    adriana

    10 Octombrie 2009 at 01:39

  63. […] în august 2009, când cu drumul deschis spre copii prin Ştefănel, Ovidiu era la „pompă” (pompa este chestia aia care picură citostatice în trupşoarele […]

  64. LA MULTI ANI! pentru Stefanel si sa creasca mare si sanatos! Daca mai vorbesti cu Alexandra sa ii transmiti toate cele bune din partea mea.

    ioana

    26 Octombrie 2009 at 22:04

    • Ioana, sâmbătă am avut baftă, s-a oferit domnul Florescu şi a făcut un drum până la ei acasă. Aşa că un mic cadou tot a primit 😀

      isabellelorelai

      26 Octombrie 2009 at 23:52

  65. […] Dar de la Ştefănel a plecat totul, când am scris despre el. Şi despre nevoia în care se zbătea, pe 19 august 2009. „Suntem atât de săraci că avem nevoie de orice” scria Alexandra Ciocoi, într-o scrisoare adresată lui Moş Crăciun în 2008. Din februarie până în august 2009, Ştefănel a fost în grija Zincăi – mama de împrumut pe timp de criză. Mă rugase să „îi dau un copil” în grijă. Eu l-am cunoscut abia pe 6 august 2009, nici nu ştiam pe unde se intră în Budimex (ştiam doar de copiii de la Fundeni). Până pe 26 august 2009, fusesem de două ori la Ştefănel la spital, în calitate tot de om sărac, cu un strop de lapte praf, un snop de pamperşi şi o pâine. Mi-am dat seama că are nevoie de prea multe şi că de una singură nu răzbesc. S-au alăturat câţiva oameni şi de atunci lucrurile au început să se schimbe în bine.  Pentru el şi pentru ceilalţi copii de la oncologie. Despre Ştefănel puteţi citi aici. […]

  66. am dat si eu sfoara in tara dupa lapte, tetine, biberon si geanta de voiaj…sper sa rezolvam ceva ca mi-a zis ca nu stie ce se face de miercuri incolo

    adriana

    6 Noiembrie 2009 at 17:17

  67. salut !
    as fi vrut sa pun si eu banner-ul pt. stefan si fabian dar nu stiu de unde sa-l iau.

    sammys

    10 Noiembrie 2009 at 01:16

  68. […] multe despre Ştefănel – aici. Mai multe fotografii: […]

  69. Buna Isabelle,

    Ti-am descoperit blogul recent si sunt profund impresionata. Nu stiu de unde ai atata putere! Te admir sincer!
    As vrea sa fac ceva pentru toti.. As putea apela la colegii de serviciu, prieteni, cunostinte sa strang macar o mica parte din ce au nevoie micutii. Te rog, daca poti, sa imi trimiti un mail cu ce ar trebui, macar orientativ. Nu am idee de unde sa incep..

    Multumesc

    Violeta

    16 Noiembrie 2009 at 11:34

  70. Te pup, Isabele, oricand pot, din tot sufletul!

    LiaLia

    18 Noiembrie 2009 at 17:17

  71. Buna ziua
    As dorii sa implic compania in care lucrez eu intr-o campanie de sprijinire a copiilor cu probleme.
    Eu personal am un baietel de 1 an si 6 luni si imi este foarte greu sa vad cum aceste suflete nevinovate sunt umbrite de nepasarea autoritatilor.
    Daca imi puteti trimite un mail cu cazuri cunoscute de dvs ptr a le putea prezenta conducerii companiei ar fi perfect.
    Va multumesc anticipat

    Nicolae Bogdan

    21 Noiembrie 2009 at 19:20

  72. A PRIMIT STEFANEL DE LA MINE CADOUL CU JUCARII?

    engelbote

    30 Noiembrie 2009 at 19:36

    • Ştefănel a primit şi cadoul, a primit şi câteva hăinuţe. Joi, săptămâna trecută. De la Budimex doar pentru Andrei mai am de dat, cred că îl găsesc mâine în spital, trebuia să vină pe 1 dec.

      isabellelorelai

      2 Decembrie 2009 at 01:56

  73. […] Ieri au primit Cosmina, Fabian, Ovidiu şi Ştefănel. […]

  74. Va multumesc pentru lectia de viata si de iubire pe care acesti copii minunati nu contenesc sa ne-o transmita. Uneori consideram problemele noastre neinsemnate ca pe niste capete de tara, cand de fapt, nu este deloc asa…

    Multa sanatate Stefanel, Fabian, Cosmina si tuturor copiilor de la sectia de oncologie a Spitalului Budimex, familiilor lor, si ingerilor lor pazitori cu fata omeneasca! Dumnezeu sa va ocroteasca, sa va pazeasca si sa va dea multa bucurie! Doamne ajuta!

    Gabriela Marin

    13 Decembrie 2009 at 17:26

  75. Buna ziua,
    Am incercat sa o contactez pe Alexandra pe numarul de mai sus (0727 205 695) dar se pare ca nu mai este functional. Stiti cumva alt numar de telefon?
    Multumesc,
    Bogdan

    Bogdan

    20 Decembrie 2009 at 13:39

    • Bogdan, marţi când a fost viscolul au cătut toţi stâlpii din sat, miercuri au rămas fără curent şi i s-a descărcat telefonul. Au avut curent alaltăieri, de la 18.00 până la 22.00 şi a reuşit să încarce telefonul. Nici azi nu are curent, nu mai are butelie, azi noapte a plouat peste nămeţii de zăpadă şi este un polei acolo cumplit – un fel de patinoar

      isabellelorelai

      20 Decembrie 2009 at 13:59

  76. spam

    mata

    25 Ianuarie 2010 at 14:57

  77. Dragele mele mămici,

    Am fost foarte impresionata de cazul lui Ştefănel, am dat de el căutând cu totul altceva online. Acum câţiva ani am lucrat in spitale ca voluntar cu bebeluşi ale căror mămici nu pot rămâne cu ei acolo. Mă întreb de multe ori ce s-o mai fi întâmplat cu fiecare dintre ei.

    M-aş bucura să ştiu ce mai face Ştefănel, Dumnezeu să-i dea sănătate şi viaţă bună.

    Cu dragoste, Ioana

    Ioana

    12 Februarie 2010 at 16:54

    • Stefanel este foarte bine

      isabellelorelai

      14 Februarie 2010 at 17:53

      • Doamna Isabela,
        Ma bucur din suflet pt. Stefanel;cand aveti timp va rog sa-mi dati vesti despre Georgi,Bubulina,Vlad…etc.
        Va multumesc,
        Cristina

        cristina

        15 Februarie 2010 at 09:52

        • Doamna Cristina,
          Toti copiii au primit cartile, ultimul a fost Vali, acum 2 saptamani.
          Georgi are un blog, din cand in cand scrie cineva despre ea. Bubulina a intrat in remisiune, a fost la control saptamana trecuta din cate stiu. Vlad e la tratament.

          isabellelorelai

          15 Februarie 2010 at 12:58

          • Va multumesc pentru raspuns;
            Cristina

            cristina

            15 Februarie 2010 at 15:26

  78. […] e. Despre Ştefănel ştiţi, am scris aici povestea lui. Emisiunea nu o puteţi vedea pe net, pentru că nu […]

  79. […] există un caz anume, tare aproape de sufletul Isabellei, care mi s-a lipit și mie de suflet. Ștefănel s-a luptat cu cancerul, încă de la 4 luni. Acum e acasă, în comuna Independenței. Nu au apă de […]

  80. […] există un caz anume, tare aproape de sufletul Isabellei, care mi s-a lipit și mie de suflet. Ștefănel s-a luptat cu cancerul, încă de la 4 luni. Acum e acasă, în comuna Independenței. Nu au apă […]

  81. […] Stefanel este un baietel de trei ani, care se lupta cu cancerul la rinichi de la patru luni. Despre el au scris Isabela aici si Lia aici. Azi am preluat si eu acest articol de la Adriana. […]

  82. […] Povestea continuă în ciuda greutăților și astfel, 2009 aduce zâni și zâne în povestea lui Ștefănel…care l-au ajutat atât pe Ștefănel cât și pe Alexandra, mama eroină și pe Adi, frățiorul lui Ștefănel…îi amintim pe Alexandra și Bogdan, Magda, Adriana, Andreea, Simona, Maria, Zinca, Iulia, prietenele Adrianei, Larissa, , Iulia, Oana și nu în ultimul rând pe Isabela…despre povestea cu zâne ne-a povestit de altfel ea, pe blogul său personal https://isabellelorelai.wordpress.com/2009/08/19/stelutele-de-mare-stefanel-si-sufletul-de-hartie/ […]

  83. […] Abia aşteaptă primăvara. Să vină un pic de vreme bună. Să se dezgheţe pământul, să se lase săpat. A fost (şi încă este) iarnă grea acolo, cu zăpada cât casa. Cu munţi de zăpadă şi dealuri de gheaţă în loc de drumuri – ar fi fost ca în poveşti dacă în gând nu ar fi stăruit veşnica întrebare: cum ajung la spital dacă îi va fi rău copilului? Noroc că lui, copilului, nu i-a fost rău. Ba din contră. A fost şi este bine, slavă Domnului. Trece timpul. Măsurat în lupte mici. Lupta cu zăpada, să răzbească până la drumul principal pentru un bidon cu apă sau o butelie. Lupta cu „stăpânii”, să răzbească pentru drepturile copilului, că vroiau să îl lase fără certificat de handicap de gradul I, care automat îl privau de alocaţia legală iar pe mama lui fără drept de însoţitor (fixasem deja patru audienţe la autorităţi – se rezolva, dar consumam inutil timp şi nervi). Lupta cu banii, că din salariul de însoţitor a primit doar jumătate, de 4 luni încoace. Lupta cu apa. Asta e cea mai grea. Până prin decembrie a luat apă de la un vecin. Apoi nu s-a mai putut. Să vină primăvara, i-am spus. Apoi ne apucăm de fântână. Vedem noi cum facem. Până atunci mergi la magazin şi cumpără apă plată pentru copii, să nu ne trezim cu vreun necaz. Lapte, cereale, pampers, vitamine, medicamente etc i-am trimis – Andreea, Ioana, eu. Nici Lia nu l-a uitat, de Crăciun s-a gândit şi la el. Şi continuăm să avem grijă de el. A mai primit lapte de la o doamnă care l-a văzut în ziar. De la campania din ziar a primit 570 de lei în februarie – dar ăştia sunt banii copilului, pentru mâncare. Şi de cumpărat apă, că rinichii lui sunt tăiaţi. Nu l-au uitat nici prietenii mai vechi sau mai noi – Silvia, Cristina, Marga – au completat cu lapte sau cu un bănuţ. Pe 3 martie o maşină opreşte în poartă. Sunteţi X, mama lui Y? Da, răspunde speriată. Uite, pentru copil: un cuptor cu microunde, prăjitor de pâine, aspirator. Din partea doamnei C. din C., care l-a văzut în ziar. O zi întreagă s-a învârtit pe lângă cutii. Parcă i-a fost teamă să le desfacă. Ea, mama, se temea să se bucure, el, tatăl, se închina. Lui nici acum nu îi vine să creadă că nişte oameni pe care nu îi cunoaşte îi ajută copilul. El se închină. Dă din cap a uimire. Probabil că mulţumeşte în gând. El s-a întors acasă în miezul iernii. Nu a mai plecat departe. Acum ia parte la luptă. Şi-a găsit de lucru, e dulgher – începe munca luna viitoare – o să facă naveta între judeţe, nu are încotro. Repară ce e de reparat, are grijă de copii. Au vândut vaca cu viţel în burtă şi porcul. Pentru fântână. Au vrut să cumpere tuburile alea din beton dar erau prea scumpe, aşa că va cumpăra materiale şi le va face el, cu banii de la vacă şi porc. Acum rămâne să mai strângă vreo douăzeci de milioane, ca să tocmească maşina care scoate pământul. Acum ei aşteaptă primăvara. Şi să se dezgheţe pământul. Pentru fântână. Pentru apă de băut. Fântână şi apă de băut pentru Ştefănel. […]

  84. […] mult. Pe 4 decembrie 2009, pe la prânz, lui Ştefănel i-au ieşit bine analizele şi i-au dat drumul acasă (venise la controlul periodic dar pe medici […]

  85. UN APEL UMANITAR,catre or-ce suflet de om. SUNT MIHAI FERARU 56 ANI F F BOLNAV CU MAI MULTE BOLI F INCURABILE, PE PRIMUL LOC ESTE DIABETUL ZAHARAT CU COMPLICATII,infarct miocardic de 2 ori, accidente vasculare din trunchiul cerebral de 2 ori,,paralizie,, Da am pensie de invaliditate de 638 lei lunar,din care platesc 340 lei 2 rate la 2 banci in fiecare luna pana-n anul 2016 luna septembrie, sunt persoana cu handicap, intradevar nu platesc insulina, dar la siofor mai platesc ceva, ptr ca consum si siofor de 850 de 3 ori pe zi, plus fac 80 unitati insulina lantus ora 21 zilnic, sotia este f f bolnava cardio-vascular, ostroporoza si reumatologic, sotia nu are nici-un venit, avem si un copil de 9 ani, foarte greu traim IN ZIUA de azi , nu avem pamant nici animale si nici alte venituri, de aceea va roog daca vreti si daca puteti ajutati-ne chiar si un colet cu ceva alimente near prinde foarte bine, ori-ce ajutor sub ori-ce forma la noi va fi bine venit, ne vom ruga lui Dumnezeu ptr sanatatea si binele dvs, ducem lipsa de lemne ptr foc, mancare,medicamente chiar si un pat near fi de folos,,adresa mea este: mihai feraru oficiul postal nr 1 vaslui casuta postala 95 loc vaslui, tel 0761887298, Dumnezeu sa va rasplateasca,,A-R
    Sa faceti asa cum va mustra constiinta dvs…

    54uktut

    3 Septembrie 2013 at 09:13


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: