Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Mihai Radic. Hunedoreanul

with 2 comments

cryingangel

Acum ceva timp am scris că mă mut la Deva. Unde oameni sunt mai oameni. Oamenii care luptau pentru Raluca şi Florin.

Mihai Radic. Jurnalist. Suferinţă. Care, cum spuneam, nu poate fi măsurată.

Mihai Radic: Nu ne mai ucideţi aproapele!

Tristeţe, durere şi revoltă.

Asta am simţit când am aflat că Raluca s-a ridicat la îngeri.

Îngeri la care a plecat şi Florin.

Florin şi Raluca au fost ucişi de statul român. Statul român, care îţi flutură un act prin faţa ochilor, îţi spune că îl meriţi, dar nu-l poţi avea, şi apoi te lasă să mori.

Moartea i-a răpus chiar dacă au primit o şansă la viaţă.

Şansa la viaţă au fost operaţiile în străinătate, care pentru sistemul medical românesc sunt imposibile. Imposibilul a fost făcut posibil de oamenii simpli, care au renunţat la puţinul lor pentru a salva două suflete.

Suflete mai mult moarte decât vii.

Vii ar fi fost dacă statul le-ar fi întins o mână de ajutor. Ajutorul, spun mai marii ţării, este un formular.

Formularul „morţii” E112, aruncat ca praful în ochi.

Ochi care privesc cu speranţă foaia de hârtie şi găsesc doar moarte.

O moarte lungă şi plină de suferinţă. Suferinţă la care eşti condamnat de propria ţară.

Ţară în care nu se poată face la timp o operaţie pe cord, nu se poate salva o fetiţă de leucemie şi nu se extirpează o tumoră pe creier.

Creier pe care unii îl au doar pentru a umple golul din cap.

Cap pe care guvernanţii îl folosesc doar pentru ei. Ei sunt adevăratul cancer care ne garantează dreptul de a fi morţi.

De câţi morţi mai e nevoie pentru ca statul să facă ceva? Ceva care să ne ţină în viaţă sau măcar să ne lase să ne salvăm singuri.

Singuri va trebui să facem faţă diagnosticului. „Aveţi gripă. Mai aveţi câteva zile de trăit. Aveţi o şansă, dacă vă operaţi în Uganda, Congo, Tanzania sau Somalia. În România nu se poate. Costă un milion de euro. Succes”.

Succes vom putea avea doar când România nu va mai fi o ţară de  zombie, când cei pe care i-am pus să ne reprezinte interesele o vor face.

Vor face un sistem sanitar care ne va salva de la moarte şi ne va scuti să mai spunem atât de des condoleanţe.

Condoleanţe familiei Topor şi familiei Ierulescu.

mihairadic

Mihai Radic, Hunedoreanul, 28 aprilie 2009.

Anunțuri

2 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. nimic nu poate lupta impotriva indiferentei..indiferenta e un virus care se multiplica la nesfarsit, prin gesturi mici, sau definitive, prin noi sau prin ceilalti..traim in indiferenta asa cum respiram..uneori este, ai dreptate, pur si simplu INSUPORTABIL!

    paulgsandu

    2 Mai 2009 at 21:44

  2. Condoleante familiilor indurerate!Dumnezeu sa-i odihneasca!
    Este strigator la cer ,dar din nefericire adevarat

    mariperijoc

    2 Mai 2009 at 22:27


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: