Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună

with 48 comments

give_me_the_moon_by_joker84

Lumea se urâţeşte pe zi ce trece, aşa îmi pare că se întâmplă. Poate că iarna e de vină, nu ştiu. Sau poate că oamenii urâţesc lumea în lipsă de altceva mai bun de făcut. Ceva urâţeşte, ceva banalizează, cava strică. Alergătura zilnică, micile sau marile ambiţii, nepăsarea, egoismul, grija fiecărei zile de a avea ceva în farfurie, sărbătorile stupide – care nu ne aparţin, dar pentru care se găsesc bani, timp şi energie – risipite toate într-un mod pe care îl găsesc la fel de stupid. Nu mai trăim clipa, trăim ziua. Florile le vedem doar când trebuie să le oferim, pentru că ştim sigur că există. Nu mai acordăm atenţie oamenilor, parcă sunt toţi la fel. La soare ne gândim doar când nu se arată, stelele nu mai contează, iar luna… Luna există doar când trebuie oferită, în felii, de adolescentul aflat la prima iubire. Felii de lună – cuvintele sunt ale lui Ovidiu, le-a scris când a descoperit minunile. Mie mi s-au părut cele mai frumoase cuvinte citite în ultimele două luni: „Unii cred că ni se întâmplă să trecem zilnic pe lângă minuni, dar suntem prea ocupaţi cu alte nimicuri să le mai putem observa. Alţii vorbesc despre deficienţe ale memoriei când vine vorba de miracole. Să zicem că Dumnezeu ar despărţi luna în felii ca să poţi face tu un cadou drăguţ cuiva. Să zicem că a făcut-o în faţa ta. Tu şi El. Într-un an sunt şanse mari să fii un ateu convins. O să sciu acum rapid despre nişte minuni recente, să îngreunez puţin procesul ăsta de uitare…”. Cred că aş vrea o felie de lună dar îmi dau seama că e prea târziu pentru asta. Am pierdut momentul, ca să zic aşa. Aşa cum am pierdut, trei ani la rând, ghioceii. Trei ani de alergătură, ani buni sau poate nu, asta nu îmi aduc aminte prea bine. Dar faptul că trei ani la rând nu am văzut ghioceii, florile mele preferate, asta mă macină. Dacă dispăreau de pe faţa pământului? Când vorbea despre minuni, Ovidiu se referea la copii. Nişte copii gladiatori, de care puţini oameni ştiu. Minuni. Minunile sunt cam peste tot doar că ai nevoie de curaj ca să le descoperi. Ai nevoie de curaj ca să-ţi înfrângi teama de a afla, de a trăi împreună gânduri şi vise cu oameni care pot dispărea într-o secundă şi, de care, nu-i aşa, mai bine să nu afli… Ce să spui? Ce să le spui?… Câţi oameni realizează că un gând al unei fiinţe umane a cărei viaţă se află pe muchie de cuţit poate să te determine să bagi de seamă la fiecare secundă a propriei vieţi? Secunde banale care pentru noi nu mai contează, care se duc pur şi simplu amestecate de-a valma în banalitatea cotidiană… Am să vă povestesc secundele Andradei. Nu ştiu dacă ceea ce s-a întâmplat a fost o minune, dar Andrada s-a hotărât să lupte. Poate că Andrada a început să creadă în oameni. Poate că 5 mailuri de la oameni simpli, sau Simona, sau Olga, Andreea şi Sorin, sau Cezar şi mama lui, sau Ovidiu şi prietenii lui, sau doamna din Canada, domnul Nicu şi studenţii din Sighet, sau doamna Lucreţia, domnul Istvan şi doamna Camelia – au convins-o pe Andrada să creadă în şansa ei. Şansa de a lupta pentru viaţa ei. Andrada mi-a trimis o mulţime de fotografii, nu se mai teme să o vedem bolnavă. Acum aşteaptă, într-un spital din Timişoara, două lucruri: operaţia de autotransplant şi fotografia ei pe blogul meu. Andrada a învăţat că viaţa ei poate fi o lecţie din care noi, ceilalţi, să învăţăm să trăim, din nou, clipa. Andrada nu a crezut nicio clipă că nişte oameni simpli o vor ajuta. Chiar mai mult decât a avut nevoie.

Gândurile Andradei

Contează enorm de mult pentru mine să văd că mai există persoane cu suflet. Asta îmi dă putere să lupt. Dacă voi primi ajutor şi mă voi face bine, sper la rândul meu să pot ajuta. Astăzi mă simt un pic mai rău, nu am făcut de mult tratamentul şi mă tem că boala a evoluat. Umflăturile mă dor, dar le dau cu nişte cremă, iau un algocalmin şi merg mai departe, este doar o perioadă trecătoare şi o iau ca atare. Dacă toată lumea s-ar văita sau s-ar autocompătimi cred că atunci toţi oamenii ar sta bolnavi în pat. Cred că sunt zile când şi pe dumneavoastră vă dor toate de atâta muncă sau aveţi mici probleme… Toată lumea are… Vă invidiez că faceţi curat în casă şi puteţi munci. Pentru mine este o mare pedeapsă să stau aşa, locului, fără ocupaţie. Aş vrea şi eu să pot face curăţenie prin casă. Astăzi mă simt ca o furnică în această mare de probleme. Am senzaţia că urmează să fiu strivită de vreun uriaş care trece grăbit şi nu se uită pe unde merge. M-au programat la Timişoara, la autotransplant. Cred că îmi este frică. Noroc că acum nu mai sunt singură. Să îmi iertaţi gândurile negre. Nu am pe nimeni în Timişoara. În schimb am emoţii. Urmează analizele, unele sunt foarte dureroase, puncţia este foarte dureroasă. Oare Cezar ce mai face? Astăzi parcă toată ziua am fost urmărită de o fantomă. Ştiu că pare stupid, dar m-am gândit tare mult la o prietenă din spital cu care am făcut radioterapie. Avea un băieţel de 8 ani. A murit acum, de curând. Avea limfom, ca şi mine. În vară au făcut multe persoane raze. Eu sunt singura care trăieşte… Oare de ce este atât de cruntă boala asta şi loveşte unde doare mai tare? Este cumplit pentru acei copii care rămân orfani, pentru tinerii căsătoriţi care rămân fără pereche, pentru mamele care trebuie să îşi vadă copiii cum se sting şi nu pot face nimic. Duminică plec spre Timişoara. Mi-e frică dar nu spun nimic, nu plâng. Nu vreau să o supăr pe mama. Noroc cu Dumnezeu. Mă rog la El şi sper. Aţi văzut ce rău mi s-a umflat faţa? De la tratament. Pe aici nimeni nu ştie că sunt bolnavă, toţi cunoscuţii cred că m-am îngrăşat şi zic că arăt bine. Mi-a venit o idee. Cât am să stau în spital am să scriu o poveste pentru copii. Apoi vă trimit povestea să o citiţi copiilor bolnavi de la Fundeni. Credeţi că vor? Oare le plac poveştile? Poate că reuşesc să le înseninez viaţa un pic. Am atâtea lucruri de împărtăşit, sper să încurajez la luptă şi pe alţii, să le dau putere să meargă înainte. Mai am 2 ore şi plec spre Timişoara. Încerc să mă bucur de timpul rămas. Am atâtea întrebări… Oare voi reuşi să trec peste tratament? Oare voi putea face autotransplantul? Oare mă voi descurca cu banii? Oare va reuşi operaţia? Îmi vine să plâng… Boala asta mi-a schimbat complet modul de a gândi. Am devenit mai matură, mai responsabilă şi mai atentă la cei din jur. Mi-am dat seama că viaţa nu ţine doar de partea financiară (care este necesară, adevărat) dar este ceva superficial. Dacă nu te ocupi de suflet, atunci chiar poţi deveni o persoană bolnavă. Mă simt atât de norocoasă că am cunoscut atâtea persoane minunate, cu suflet bun. 1 martie 2009: Este tare greu în spital, însă acum timpul trece mai uşor, mi-au rămas nişte bani de la dumneavoastră şi mi-am cumpărat un calculator, am dat avans. Vroiam să mulţumesc din nou tuturor şi să le spun că am tot ce îmi trebuie. Am şi acum bani, am pentru spital şi medicamente şi vă rog să ajutaţi alţi copiii de acum încolo. Vă rog să nu îmi mai trimită nimeni pentru că va trebui să o rog pe mama să îi trimită înapoi.

Andrada la 18 ani.

andradabac

Andrada la 20 de ani, când nu ştia că se va îmbolnăvi de cancer.

andradafacultate

Andrada la 22 de ani, pe 23 februarie 2009, aşteptând o şansă.

andradaacum1

Anunțuri

48 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. te vei face bine,Andrada!Esti o fata curajoasa,o luptatoare si nu trebuie sa-ti fie teama.
    dupa ce te vei face bine vei scrie multe povesti pentru copiii de la spital.Scrii foarte frumos.
    isabellelorelai,multumesc pentru randurile asa de sensibile.Si feliile de luna ale lui Ovidiu si gandurile Andradei.
    Am venit si eu la tine cu noutati despre Alexandru,baietelul de 8 ani din Deva.A fost operat si mai are nevoie de ajutor pentru tratament.
    http://www.hunedoreanul.ro/comunitate/alexandru-mai-are-nevoie-de-ajutorul-nostru-3942653
    Somn usor,Isabellelorelai.

    g1b2i3

    27 Februarie 2009 at 01:09

  2. Andrada… Esti frumoasa! Luna si marea sunt in ochii tai… Iar in sufletul tau e Lumina! Sa nu-i dai drumul! Sa nu te indepartezi de Ea. Sa continui sa crezi, sa speri, sa lupti! Noi credem cu toata inima ca vei invinge! Sanatate, Andrada! Sa-ti fie bine!

    Isabela… Multumesc!

    sminchy

    27 Februarie 2009 at 01:25

  3. Buna dimineata. :D. E 5. M-am trezit si nu mai am somn. Am zis sa mai dau o tura prin blogul tau. Ma bucur pentru andrada, ma bucur pt mine, ma bucur pentru toti. Am vazut ca sunt la tine in blogroll. Multumesc. Multumim. Iti vom multumi pentru totdeauna. Sa ai o zii minunata.

    Gherman Cezar Adrian.

    27 Februarie 2009 at 05:14

  4. Buna dimineata,Isabellelorelai!
    Dormim si noi cat e nevoie.Ca sa ne putem continua calatoria prin aceasta existenta.
    Multa sanatate tie si tuturor vizitatorilor tai!

    g1b2i3

    27 Februarie 2009 at 10:17

  5. Totul a pornit de la un mesaj pe care l-a trimis Andrada catre tine Isabela iar tu ti-ai gasit timp sa-l citesti si bunatatea sa-l intelegi si asa am aparut si eu in viata Andradei cu toate ca stau la cateva strazi departare de ea. Daca nu ai fost tu nu as fi fost nici eu ! Ma tot gandeam: cum sa nu merg eu pana la ea cand suntem atat de aproape?cum sa nu vorbesc cu ea? cand Isabela care este la sute de kilometrii de noi se implica in cazul ei,cum?
    Pe mine ma bucura faptul ca am reusit sa sensibilizez doua sau trei persoane doar trimitind niste mesaje in care ceream ajutor pentru Andrada.D-l Istvan, colega dansului D-na Carmen si D-na Lipcei de la agentie.
    Cu aceasta ocazie doresc sa-ti multumesc in primul rand tie Isabela pentru bunatatea ta si pentru tot ce ai facut pentru Andrada si mai apoi multumesc tuturor celor care au fost alaturi de ea si au ajutat-o finaciar si nu numai.
    VA multumesc tuturor !

    Simona

    27 Februarie 2009 at 10:18

    • Cezar, Andrada este la: spitalul louis turcanu,sectia de 3de copii,compartimentull de onco-hematologie.etajul 1, salonul46, Timişoara. Dacă mai ai drum pe acolo.
      (PS am vrut ca Andrada să vină la Bucureşti, la Fundeni, dar programarea era deja făcută. Oricum, Monica Bunaciu mi-a spus că e mai bine la Timişoara pentru Andrada)

      isabellelorelai

      27 Februarie 2009 at 10:22

  6. […] UPDATE 27.02.2009: Andrada este la Timişoara unde urmează să facă autotransplant. Mai multe aici: Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună. […]

  7. […] UPDATE 27.02.2009: Andrada este la Timişoara unde urmează să facă autotransplant. Mai multe aici: Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună. […]

  8. […] UPDATE 27.02.2009: Andrada este la Timişoara unde urmează să facă autotransplant. Mai multe aici: Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună. […]

  9. […] Update:Gandurile Andrei. […]

  10. Am intrat si eu abia acum si am citit articolul scris de dumneavoastra.Sensibila si cu sufletul aproape de cei care au nevoie.Bineinteles ca nu vreau sa dezamagesc niciuna din persoanele care m-au ajutat si o fac in continuare.Sunt sigura ca totul va fi bine.E un drum anevoios dar nu imposibil de parcurs.Si eu vreau sa va multumesc tuturor pt incurajari,uneori niste simple cuvinte fac minuni.Si am un mesaj pt cei care se afla in suferinta.Sa luati boala pe care o aveti ca si un dar de la Dumnezeu.Sa va ganditi ca El incearca doar persoanele pe care le iubeste,si asemeni unui parinte doreste sa ne atentioneze asupra unor lucruri pe care le-am facut gresit.De aceea luptati cu boala,invingeti si la urma nu uitati sa va bucurati de acea a2-a sansa care vi se ofera,si nu uitati sa multumiti.Dar mai important,nu deveniti niste persoane bolnave la suflet,amintiti-va prin ce a-ti trecut si incercati sa nu repetati aceleasi greseli.Bafta tuturor si sper intr-un viitor mai bun si luminos pt toti.

    andrada

    27 Februarie 2009 at 13:17

  11. Isabelle,
    am şi eu o rugăminte, mică, mică

    Gabriela Savitsky

    27 Februarie 2009 at 13:36

  12. Gabriela – ? Astept sa-mi spui.

    isabellelorelai

    28 Februarie 2009 at 10:10

  13. dacă insinctele nu mă înşală 😉 sunt aproape sigură că Gabriela vrea să pui banerul de susţinere al Corinei 😆
    noi o susţinem şi o vom vota
    Doamne-ajută
    pentru Andrada, o rugăciune, gînduri de încurajare şi speranţă

    CELLA

    28 Februarie 2009 at 13:46

  14. Doamne, ce suflet curat. Mult mai curat si mai curajos decat al multor oameni.
    Sper din tot sufletul ca se va face bine si promit ca am sa ma rog pentru ea. E tot ce pot face eu pentru ea.
    O seara placuta.

    andreea

    3 Martie 2009 at 20:41

  15. Am uitat sa intreb. Cum se mai simte? Care este starea ei?

    andreea

    3 Martie 2009 at 20:42

    • Andreea,
      Andrada a făcut varicelă în spital. Mama ei a trebuit să lase serviciul la Sighet şi să vină la Timişoara, să aibă grijă de ea. Îţi dai seama…

      isabellelorelai

      3 Martie 2009 at 20:50

  16. Ce rau imi pare.

    Andreea

    4 Martie 2009 at 12:27

  17. Am vorbit cu mama Andradei mai devreme si mi-a spus ca starea ei este destul de grava. A facut o suprainfectie de piele, are hemoragie nazala de ieri,valorile de la ionograma sunt scazute in special potasiul si este atat de slabita incat nu se poate deplasa singura. Virusul pe care l-a concatcat la clinica i-a produs atat varicela cat si Zona Zoster si au dus la suprainfectie.
    Era atat de ingrijoarata mama Andradei, a plans la telefon pentru ca-i este frica sa nu o piarda datorita complicatiilor care le are acum.
    Doamne Dumnezeule mai fa o minune si pentru Andrada si ajut-o sa treaca si peste asta! Amin !

    Simona

    6 Martie 2009 at 18:25

  18. Am sunat din nou, Andrada nu prea poate sa vorbeasca insa din cauza micozei orale, insa am vorbit cu mama ei. Mi-a spus ca se simte putin mai bine decat ieri. E un pas bun zic eu.Hemoragia nazala a cedat

    Simona

    7 Martie 2009 at 13:36

  19. ma bucur sa vad ca va facetu toti griji pt mine.nu pot zice ca imi e usor,din contra am niste momente in care cedez total.dar ma adun repede si imi spun ca supar pe domnul si pe mama care sunt langa mine mereu si pe voi prietenii mei bineinteles care asteptati vrsti mai bune.oricum ce va fi va fi.domnul a hotarat dejs pt mine.nimic numai depinde de noi,totul e putere divina.va pup si va imbratisez si iarta-ma isabele ca nu ti-am mai scris dar stiu ca tii legatura cu simo.o pup si pe dna olga si pe prietena mea pe care mi-am facut-o aici pe blog.care m-a ajutat la tomograf si ma ajuta in continuare,lori din canada.mai exista ingeri atat [pt sspune

    andrada

    7 Martie 2009 at 22:58

    • Dragă Andrada,
      Să dea Dumnezeu să răzbeşti.
      Şi da, Simona merită toate mulţumirile tale. Pentru că nu oricine îşi lasă copilul mic acasă ca să meargă cu un bolnav la Baia Mare pentru documentele medicale atât de necesare. MULŢUMESC, SIMONA!

      isabellelorelai

      8 Martie 2009 at 13:00

  20. Sa-i fie de folos Andradei si sa dea Dumnezeu sa razbeasca.
    Am facut doar cat mi-a stat in putere si nimic mai mult.Ma interesez in continuare de starea ei. Consider eu ca este firesc sa mergi pana la capat pana-l sti pe acel om `vindecat`.
    Cred ca multumirile iti revin indirect tie Isabela totul a pornit de la tine. Asa ca daca ar fi sa multumim cuiva ITI MULTUMIM TIE ISABELA !

    Simona

    8 Martie 2009 at 14:48

  21. Isabela: LA MULTI ANI!
    LA MULTI ANI MAMEI TALE ISABELA !

    Simona

    8 Martie 2009 at 14:53

  22. imi pare rau ca ai inteles gresit.nu am avut nici un moment intentia sa o neglijez pe simo.dar cu ea vb mai des cat decat cu altii carora nu pot sa le multumesc decat prin blogul tau.pt simona as face orice,as ajuta-o si cine stie poate voi avea ocazia.eu m-am simtit putin rau,am stat la oxigen,am facut si febra mare.dar toate trec acum e mai bn.aici in spitalul asta am inatlnit cel mai ciudat lucru din lume.din fondurile pt medicamente se cummpara antibiotice si hemostatice ffff scumpe si efixciente care nu se prea gasesc in alte spitale.si ramanand fara fonduri pt altceva,pacinetul isi cumpara tot ce tine de tratament.nu are bani, nu face sau eu stiu,il ajuta asisitentele si medicii de aici care sunt o bunatate.

    andrada

    10 Martie 2009 at 00:36

  23. bine ca nu a-ti postat inbca cm-ul.nici sa nu il puneti va rogoricum vreau sa imi repar o greseala si sa reformulez.VREAU SA LEVMULTUMESC TUTUROR CELOR CARE M-AU AJUTAT SI O FAC IN CONTINUARE si doamnei Ssimona ii datorez niste scuze.stie ea pt ce

    andrada

    10 Martie 2009 at 16:26

  24. Andrada, tare mult mă bucur că ai reuşit să-ţi cumperi şi un calculator, şi că noi toţi te-am ajutat.
    Sper ca acum să fii mai aproape de informaţii, să afli despre boală, despre tratament.
    Andrada, Dumnezeu e sus şi vede, totul intră la „cărticica” noastră, şi bune, şi rele… Dacă înţelegi ce vreau să spun. Sper să scrii acea carte de poveşti, cu multe-multe poveşti. Pentru copiii bolnavi.
    Doamne ajută.
    P.S. Să-mi spui când poate veni prietenul meu din Timişoara (care este medic), la tine la spital, să îţi aducă nişte fructe. Ai voie fructe, da?

    isabellelorelai

    11 Martie 2009 at 14:17

  25. Isabelle, ai dreptate.

    Simona

    12 Martie 2009 at 22:36

  26. va multumesc din suflet tare mult ca mati ajutat sa imi cumpar si calculator.e la mana a doua.e mai vechi adica.pentru mine inseamna foarte mult ca nu ma mai simt atat de singura.am cumparat si medicamete din banii strinsi.sa nu va faceti griji am tot ce trebuie si mai am bani.multumesc tuturor.dde acum incolo va rog sa dati la alti copii.sunt multi care au nevoie.nu mai am nevoie de bani.inca am banii de la dna olga.

    andrada

    14 Martie 2009 at 15:39

    • Andra, am întrerupt campania de strângere de bani pentru tine, ştiu că ai primit destul de mulţi bani, bine că ţi-au fost de folos la analiză, pentru medicamente şi calculator, eşti norocoasă. Luni încerc să ajut un băiat de 18 ani care are cancer, i se sfărâmă oasele şi are nevoie de un medicament care costă 15 milioane, o singură doză. Şi ca să se facă bine are nevoie de 10 doze. Îţi mulţumesc că ne-ai anunţat că ai bani şi că nu mai ai nevoie. Multă sănătate.

      isabellelorelai

      14 Martie 2009 at 16:52

  27. Ma bucur ca s-au adunat bani cat sa-ti ajunga si pentru un calculator, doar prin intemediul internetului ai contactat-o pe Isabela cea care a dat vot de incredre mesajului tau. Cred ca iti este de mare folos si-ti tine de urat ca sa nu mai zic ca poti sa alfi tot ceea ce nu stiai despre afectiunea ta pana acum. Imi pare bine sa aud ca poti sa-ti cumperi medicamentele de care ai nevoie, stiu ca in spitale e lipsa mare si nimeni nu te baga in seama uneori, daca nu de cele mai multe ori, iar fara tratament este imposibil sa mergi mai departe.
    Multa sanatate tie si multa forta si putere mamei tale sa te poata sustine in tot si toate pentru ca stiu cat iti este de apropiata si cat de minunata este relatia pe care o aveti voi.

    Simona

    14 Martie 2009 at 17:16

    • Simona, iar tu i-ai fost ca o a doua mamă. Tu i-ai trimis actele la Baia Mare pentru cardul european, tu ai fost cu ea la Baia Mare pentru certificatul de handicap, tu i-ai dus fructe şi ciocolată, tu i-ai fost aproape.

      isabellelorelai

      14 Martie 2009 at 17:34

  28. Dumnezeu e sus si vede toate faptele noastre , iar ceea ce am facut pentru tine Andrada as fi facut pentru oricine alta persoana iar acum ca te stiu bine oarecum sunt impacata ca am facut tot ce mi-a stat in putinta si tot ce a fost posibil fapt pentru care stau marturie banii adunati de toti cei care au dat vot de incredere Isabelei si mie, care te-am vazut.

    Simona

    14 Martie 2009 at 17:45

  29. Andrada acum ca te stiu in siguranta si cu problemele financiare rezolvate am sa-ti marturisesc ceva: sa sti ca mi-a fost foarte greu sa te caut pentru prima data. A trebuit sa-mi calc pe suflet si sa merg mai departe. Sti ca anul trecut am pierdut-o pe nepotica mea Ancuta, a avut leucemie si doar 2 anisori si 9 luni, iar in momentul in care am facut cunostinta cu povestea ta de la Isabela am lasat toate sentimentele mele in spate. Nu a fost usor sa sti, am retrait toate acele 3 saptamani cat a stat in spital.Am fost foarte ingrijorata de complicatiile ce le-ai facut dar ma bucur ca esti bine.
    Nu trebuie sa-ti ceri scuze pentru nimic,asa cum spuneai intr-un mesaj de mai sus, doar sa te faci bine si sa ai grija de tine in continuare la fel cum am facut-o eu si toti ceilalti

    Simona

    14 Martie 2009 at 20:41

  30. Sunt ileana,ma bucur ca pot sa iau legatura cu Isabela ptr.ca am disperata nevoie da ajutorul ei.Am un adenom hipofizar descoperit 04/2008 facut RMN Oradea ,rezultat==formatiune tumorala intrahipofizara de 13mm,hipofiza marita volum de 15/18/14mm,chiasma ridicata.Tratament:brocriptin 3/4tab.zi,eutirox preninson,calmante si somnifere ptr.ca nu pot sa dorm.De atunci mi-a slabit vederea f. mult,senzatie de voma si gust de singe in gura tot timpul,dureri si ameteli de cap ,echilibrul instabil,mi-au crescut urechile,degetele,ochii si buza sup. au iesit mai inafara,tot timpul mie rau tulburari de memorie si concentrare, dureri de inima=angina pectorala,mai tot timpul sint in spital la cardiologie.Repetat RMN in 02/11/2009=hipofiza marita volum 20/17,18/12mm cu verticalizarea clinoidelor,tija deviata anterior si lateral stg.datorita unei formatiunu de 9,5/5,8mm situata in lobul drept al hipofizei posterioare.Mai am si o tromboflebita profunda facut ECODOPPLER la Cluj=tromboza venoasa profunde iliofemurala dreapta si femurala superficiala stg.La picior dr.venele iliaca externa,v.femurala comuna,v.poplitee complet trombozate si v.femurala superficiala cu tromb pe toata lungimea,exista portiuni cu flux periferic.Tratament cu trombostop.Ar fi trebuit sa repet ECODOPPLERU dar nu am bani nici ptr.a cumpara mincare cum trebuie deoarece suntem pensionari de boala pensiile mici ,banii se duc pe medicamente,spitalizari ,gaz, curent,utilitati,am ramas in urma cu chiria 400euro.ultima analiza singe:ip=19;inr=4,57;TQ=56,2;M=15.Sunt foarte disperata va rog din inima sa ma ajutati ca nu mai stiu ce sa fac ,pe zi ce trece imi este tot mai rau si nu stiu ce sa fac ca imi vine sa mor.Speranta mea este la bunul Dumnezeu si apoi la mila voastra .VA multumesc anticipat.Ileana

    Botis Ileana

    8 Aprilie 2009 at 18:06

  31. Hristos a inviat,sunt ileana,am 52 ani locuiesc in Satu Mare de 6 ani in sat.Bercu Nou,com.Micula sunt venita aici din Sighetul Marmatiei Maramures,i-mi pare tare rau ca nu am putut sa raspund mai repede pentru ca eu nu am calculator la tara, numai fica mea care sta in oras S M si nici nu ma prea descurc cu el acuma invat .Ma simt foarte slabita ,tot timpul imi este rau nu pot sa dorm numai cu somnifere si nu iau in fiecare seara ca mie frica sa nu devin dependenta de ele iar daca nu dorm imi este si mai rau ptr.ca simt ca inima m-i se rupe din piept si fiecare miscare o fac din inima .Sunt atit de ametita tot timpul sitrebuie sa fiu foarte atenta la ce vreau sa fac s-au savorbesc .Tromboflebita am facuto in 11/08/2008,atunci am facut o intoxicatie cu ciuperci inpreuna cu nepotelul care ar fi inplinit 6 ani pe 22/08/ 2008 dar Dumnezeu n-i la luat in 11/08/ 2008/,amindoi am fost la Cluj n-i s-a facut 3 dialize dar el nu a rezistat si s-a dus la bunul Dzeu iar eu dupa ce mi-a scos cactaterul ,in timp de 2 ore mi-a plesnit artera femurala de 4 ori in acest timp nepotelul meu s-a dus la cer,cind vena a plesnit singele s-a inchegat in piciorul drept ,piciorul s-a unflat dar eu am semnat externarea ptr.a fi alaturi de nepotel pe ultimul drum,cu riscul de a face embolie pulmonara s-au infundarea unei vene la cap,tot atunci am facut o hepatita toxica,de atunci am fost numai in spitale si renimare, imobilizata la pat din cauza unor trombi de singe care se miscau in vene cu fiecare miscare a mea,din 02/2009/am voie sa ma misc sa merg dar fara mare efort.Adenomul hipofizar am crezut ca va stagna dar din cauza plinsului si a durerii sufletesti boala merge mai departe.Este foarte dureros dar asa e viata Dzeu ne incearca .Pot sa trimit RMN-urile ptr.adenom ,ECODOPLLER ptr.tromboflebita,iesirea din spital Cluj,si ce acte mai trebuie numai sa-mi scrieti,spuneti la tel.unde si cind sa le trimit,ar trebui sa refac RMNsi ECODOPLER dar nu am banii necesari,chiria nu am reusit s-o platesc si i-mi este frica ca ne vor da afara din casa.Vamultumesc ca incercati sa ma ajutati ca Dzeu spune ca cine face altuia un bine lui Dzeu il face.Vamultumesc din inima.Dzeu. sa va ajute si pe voi si familia dvoastra in tot timpul,ziua si noaptea El este cu voi.Sper sa ma descurc sa gasesc raspunsul repede.Cu mult respect Botis Ileana tel.0741061065

    Botis Ileana

    26 Aprilie 2009 at 17:58

  32. Doamna Botiş, am să vă trimit un e-mail.

    isabellelorelai

    27 Aprilie 2009 at 09:17

  33. andrada, trebuie sa fii cat mai puternica!!!!acum , nu demult am aflat de starea ta…imi pare atat de rau, dar sunt sigura ca o sa te faci bineeee ca mereu ai fost o luptatoare si ti-ai dus visurile pana la capat…m-am gandit mult la tine si mi-am amintit cum mergeam zilnic impreuna la scoala si ce traznai mai faceam in copilaria noastra…astept un semn de la tine!mi-e dor de tine!

    andreea

    18 August 2009 at 01:17

  34. ….Am citit , am plins, si m am gandit….ca eu nu mi voi mai scrie aici strigatul de ajutor…sunt altii mult mai bolnavi si mai oropsiti de soarta!
    …..Felicitari Isabellelorelai…..si multa sanatate voua tuturor…
    Cu multa dragoste ….un pescarus….respins de societate!

    pescarusul_argintiu

    13 Ianuarie 2010 at 18:10

  35. S-A STINS !!! DUPA O LUNGA SI GREA SUFERINTA , SUFLETUL ANDRADEI S-A – NALTAT LA CERURI!!!DUMNEZEU S-O IERTE SI S-O ODIHNEASCA ! SA-I FIE TZARANA USOARA!!!

    FLORICA

    6 Decembrie 2010 at 12:46

  36. AM CUNOSCUT-O PE ANDRADA IN URMA CU 15 LUNI , AM FOST INTERNATA LA HEMATOLOGIE IN CLUJ FIIND DIAGNOSTICATA CU LEUCEMIE LIMFATICA CRONICA!!!DE ATUNCI AM TOT TINUT LEGATURA FIIND DIN ACEEASI ZONA … SATU-MARE SI EA DIN MARAMURES!!!NU AM CUVINTE SA EXPRIM DUREREA ,,,A FOST TANARA SI DORNICA DE VIATA!! DAR S-A DUS ACOLO UNDE NU MAI ESTE NICISUFERINTA NICI DURERE .FIE CA BUNUL SI INDURATUL D-ZEU SA O PRIMEASCA IN IMPARATIA CERURILOR!!

    FLORICA

    6 Decembrie 2010 at 13:21

  37. Andrada a fost si va fi in sufletul nostru celor care trecem printr-o perioada grea in viatza[ o boala care ne makina gandurile la fiecare pas] va fi o luminitza care va straluki mereu in noi….Am cunoskut-o a fost o fiintza puternika cu vointza de fier sper ca BUNUL DUMNEZEU S-O AIBA IN PAZA a fost o fiintza extraordinara cu zambetul pe buze ,,,,Pakat ca oamenii care lupta pentru viatza care sunt in necaz ar da orike sa aiba parte de lumina zilei si profita de fiecare zi din viatza lui ca si cum ar fi ultima..in schimb oamenii norokosi ca au sanatate nu realizeaza cat de importanta este lumina zilei in fiecare zi ….. Numai cand dai de necaz atunki vezi adevarata suferintza;)

    roxxxy

    21 Decembrie 2010 at 19:27


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: