Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Oameni de Onoare II: Monica Bunaciu. Sfidarea leucemiei, sfidarea morţii

with 23 comments

Monica Bunaciu a avut leucemie. A suferit cumplit, a văzut moartea cu ochii. A sfidat boala, a sfidat moartea. A luptat şi a învins. Acum îi ajută pe alţii, aşa cum face şi Dan Sântimbreanu. Monica Bunaciu a declarat război leucemiei. A înfiinţat Asociaţia Română împotriva Leucemiei şi salvează vieţi. Monica Bunaciu spune despre sine că nu este o eroină. Poate că nu este o eroină. Dar Monica Bunaciu este sigur un Om de Onoare.

„CV”-ul unei boli învinse: Monica Bunaciu

1994, decembrie: pleurezie – se depistează leucemia limfoblastică acută

1994 – 1996: chimioterapie în România (4 iulie 1995 prima recădere; 3 ianuarie 1996 a doua recădere)

1996, ianuarie: plecare în Germania pentru transplant, unde, în urma analizelor, medicii au ajuns la concluzia că nu mai este nimic de făcut

1996, februarie: un medic din Italia a acceptat să încerce un tratament pentru un eventual transplant, deşi şansele erau infime

1996, 8-20 martie: chimioterapie şi radiaţii totale

1996, 21 martie: transpland de măduvă osoasă, măduva fiind donată de sora sa, compatibilă 100%

1996, sfârşit de martie: pneumonie

1996, sfârşit de aprilie: edem cerebral, comă şi semipareză

După 5 luni de spitalizare, la externare: anorexie

În prezent: a fost declarată vindecarea completă.


Ma numesc Monica Bunaciu si am fost bolnava de leucemie

Istoria mea este o istorie de amicitie, o istorie de atatea si atatea intalniri, atat in perioada cand eu aveam nevoie de ajutor, cat si cand a fost randul meu sa intind o mana celor care aveau nevoie, cu persoane ca: Monia, Salvo, Paolo, Maurizzio, Roberta, Yolanda, dar si Magda, Camelia, Ciprian, Ana Maria, Andrei, Tiberiu, Constantin, Iustina, Oana, Vlad, Iustin… si multi, multi altii.

In perioada cand eu aveam nevoie de ajutor, am intalnit oameni care mi-au fost alaturi in momente extrem de penibile si de dureroase… lor le datorez faptul ca astazi sunt in viata, pentru ca fara ei nu as fi putut duce la capat aceasta lupta. Cu ocazia asta vreau sa le multumesc si sa le spun ca ii iubesc si ca nu ii voi uita niciodata.

Cel mai pretios lucru pe care il castigam in aceasta lupta este dragostea pe care o primim din partea celor din jur. Este o dragoste pura, fara pretentii… si asta nu ne-o poate lua nici macar moartea.

Deoarece am cunoscut atat oameni care mi-au intors spatele cat si oameni care au fost prezenti in orice moment pentru mine, din acel moment m-am pus la dispozitia zilnica si constanta… sper, in mod constructiv.

In fiecare zi merg sa vizitez un bolnav sau fac ceva pentru el, pentru ca stiu ca au nevoie de mine. Obiectivul meu este sa le ofer momente de reconfort si sustinerea unei prietenii. Cred ca asta a contribuit la crearea confidentei necesare eliberarii unui suflet in suferinta.

In 11 ani de munca continua in acest sens pot spune ca sunt bogata in astfel de prietenii si confidente. Sunt convinsa pentru ca am vazut si am simtit toate aceste lucruri. Acolo unde pot fi create conditii psihologice favorabile, terapia are mai multe sanse de reusita.

Nu sunt o eroina, ci sunt o simpla persoana care vrea sa dea si sa primeasca afectivitate.

Viata pare mai putin dura daca este impartasita cu altii.

Acestei misiuni ma dedic cu umilinta, teama si intelegere, fiind animata de spiritul solidaritatii.

Aceste experiente m-au invatat sa traiesc, mi-au dat motivatia de a merge inainte, mi-au dat un sens.


ASOCIAŢIA ROMÂNĂ ÎMPOTRIVA LEUCEMIEI

http://www.aril.ro

arillogo

Preşedinte şi membru fondator: Monica Bunaciu

Pe site-ul asociaţiei găsiţi toate informaţiile necesare despre leucemie şi transplant şi ce să faceţi dacă doriţi să vă implicaţi în activitatea asociaţiei sau să ajutați.

Monica Bunaciu:

Leucemia şi impactul pe care îl are asupra pacienţilor şi celor din jur

Leucemia sau «cancerul de sange» continua sa reprezinte o boala la auzul careia lumea inca se infioara… dar oare mai este cazul? Din fericire medicina evolueaza si la ora actuala EXISTA SOLUTII. Exista mai multe tipuri de patologii ale sangelui care tin de domeniul oncologic si de care se ocupa departamentele de hematologie. O grupa importanta este reprezentata de LEUCEMII. Leucemiile evolueaza in diferite moduri. Este motivul pentru care medicii fac distincite intre formele cronice si acute ale bolii. Leucemiile cronice se instaleaza mai lent in timp ce leucemiile acute se instaleaza rapid ducand in scurt timp la agravarea bolii. Nu doresc sa aprofundez acest teren pentru ca depistarea patologiilor si mai ales alegerea terapiei in functie de patologie si de pacient, este datoria medicului si el este cel care are cunostintele, experienta si datoria de a se informa si a gasi cea mai buna solutie. Cu toate acestea, este bine de inteles ca medicul nu este Dumnezeu. Fiecare are limite care sunt nu doar personale ci si legate de posibilitatile date de spital, legislatie, etc. In plus, fiind om, chiar si medicul este supus greselii. Si atunci ramane intrebarea «ce este de facut?». Ar fi cateva raspunsuri:

1. In primul rand trebuie luate masuri de prevenire, adica orice om trebuie sa faca analize anual si sa duca o viata cat se poate mai «sanatoasa». Din pacate cancerul este deosebit de frecvent si deseori nu tine doar de noi sa impiedicam aparitia. Ca pentru orice tip de cancer si in cazul leucemiilor se fac adesea analogii cu factorii ereditari, agentii fizici (radiatiile ionizante), chimici (medicamente din categoria citostaticelor si a immunosupresoarelor) si biologici (virusurile). Deci cu toate ca poate luam masuri de precautie, acest diagnostic il poate avea oricare dintre noi la un moment dat si atunci ce facem ?

2. In cazul depistarii leucemiei sau oricarei alte patologii, mergem la medic si incepem terapia propusa de acesta. In general deciziile se iau in consiliu, tocmai pentru a evita erorile. Totusi, mai ales in cazurile acute, se poate apela la opinia altui medic, din alte clinici. In general acest lucru il poate face chiar medicul curant. In acest scop, Asociatia Romana impotriva Leucemiei are ca proiect colaborarea intre Clinicile de hematologie din Romania si cele din Strainatate, unde prin intermediul sau s-au relizat transplanturi de maduva osoasa cu rezultate foarte bune chiar in cazurile pacientilor pe care alte clinici ii refuzau pe motiv ca nu mai este nimic de facut.

3. Un factor poate la fel de important ar fi sprijinul celor dragi. Ei trebuie sa fie puternici in ciuda comportamentului deseori agresiv al pacientului. In momentul in care am aflat diagnosticul si faptul ca transplantul este singura solutie, nu aveam banii necesari. Suma este colosala si pentru majoritatea familiilor imposibil de platit din resursele proprii. Reactiile pe care le-au avut cei din jur au fost la doi poli opusi. Au fost care mi-au spus : «ai 100.000 $? atunci mori ca este imposibil de strans». Din fericire tatal meu este un om puternic si determinat, care s-a gandit imediat «100.000 $? ok, trebuie sa gasesc 100.000 de oameni care sa ne dea cate 1 $». Prin urmare a inceput sa bata la fiecare poarta si sa ceara efectiv bani pentru a imi salva viata. Nu voi putea niciodata sa multumesc indeajuns celor care s-au aratat deschisi si care din putinul lor au facut posibil ca astazi sa fiu aici. In momentul in care am iesit din spital medicul curant mi-a facut cadou o cruciulita si mi-a spus «daca tu crezi ca eu te-am salvat, nu ai inteles nimic… tu esti un miracol…» si intr-adevar medicul din Germania imi spusese ca mai am de trait doar cateva zile si ca e prea scump de transportat cadavrul. Sunt convinsa ca traiesc datorita celor din jur si mai ales datorita celor care mi-au intins o mana de ajutor. In momentul in care trecem prin astfel de experiente ne ramane de ales intre doua cai: ori facem parte dintre cei care ne-au intors spatele, ori facem parte dintre cei care ne-au salvat viata. Eu am ales sa incerc sa redau macar o parte infima din tot ceea ce am primit. Ajutorul nu consista doar in a da acel $ sau Euro… este deosebit de importanta si partea umana… sprifinul afectiv, emotional… sprijinul psihologic.

4. Deci mesajul pentru cei care trec prin asta este: fiti optimisti si fiti recunoscatori, deschisi oricarui ajutor. Nu va pierdeti timpul si putina energie pentru a asculta persoanele care nu va dau sanse… nici un om pe lumea asta nu are dreptul si nu are de unde sa stie daca cineva mai are vreo sansa. Iar cand veti fi bine, incercati sa ajutati la randul vostru indiferent in ce fel.

5. Mesajul pentru cei care sunt alaturi de pacienti este: treceti peste tot ce pare negativ si ganditi pozitiv. Exista solutii si impreuna le vom gasi. Chiar si daca finalul nu este intotdeauna cel asteptat… nu pierdeti timp pretios pierzandu-va speranta. Exista medici extraordinari, exista cercetare care poate maine va da posibilitatea crearii unei noi solutii… exista preoti si psihologi care ne pot aduce un confort spiritual sau psihologic, si existam noi, care incercam sa va intelegem si sa va ajutam.

Psihologia în slujba leucemiei

Explicat în cel mai simplu mod, leucemia este un cancer al celulelor sângelui. În leucemie, măduva osoasă produce blaşti – celule maligne, anormale – care tind să preia locul celulelor normale – leucocite mature, trombocite, hematii, etc. În acest fel sângele nu-şi mai poate îndeplini funcţiile. Sistemul imunitar fiind practic desfiinţat, viaţa bolnavului este continuu aflată în pericol.

Tratamentul este dur şi de lungă durată, constând în distrugerea celulelor maligne pentru a putea permite celor sănătoase să se formeze şi să-şi preia funcţiile. Chimioterapia este intervenţia prin care, cu ajutorul medicamentelor puternice, se obţine aplazia – anularea sistemului imunitar – urmărindu-se intrarea în remisie a bolnavului. În acest stadiu se poate efectua transplantul de măduvă osoasă sau de celule stem. Bolnavul este din nou supus chimioterapiei şi radioterapiei pentru a ajunge la aplazie, după care se efectuează operaţia.

Deciziile privind tipul tratamentului se bazează pe tipul de leucemie, stadiul bolii, vârsta pacientului, starea generală de sănătate a acestuia.

Pericolul în care se află pacientul în timpul acestor intervenţii este evident; el trebuie să fie complet izolat timp de câteva săptămâni pentru a se evita contaminarea cu viruşi sau bacterii, contaminare care îi poate fi fatală.

Începutul acestui articol este departe de a explica în termeni specifici, medicali boala numită leucemie; el vrea să sublinieze faptul că bolnavul are un drum lung de străbătut, drum plin de pericole, suferinţă, incertitudine, drum început în stare gravă şi de şoc produs de aflarea teribilului diagnostic.

Abilitatea pacientului de a face faţă acestei încercări depinde – tehnic – de echipa de medici care îl tratează, dar rezultatele obţinute pot fi întărite, susţinute de ajutorul psihologic de care acesta are nevoie şi pe care ar trebui să-l ceară.

Odată informat despre boală, pacientului îi trebuie un sistem de sprijin adaptat nevoilor pe care le implică situaţia sa. El trebuie ajutat să-şi găsească acele resurse interioare pentru a nu se da bătut în lupta cu boala, pentru a se simţi, într-o oarecare măsură, stăpân pe situaţie. Pentru bolnav şi familia sa, aflarea diagnosticului de leucemie produce o traumă, stării de şoc urmându-i confuzia şi spaima de moarte. În acest moment ei au nevoie de îndrumare în direcţia de urmat, astfel încât să nu se simtă abandonaţi. Întrebărilor ce vor veni trebuie să li se răspundă cu răbdare şi deschidere spre problema nou apărută de către persoane specializate în psihologie medicală sau psihooncologie.

Bolnavul de leucemie/cancer este permanent în căutarea unui sens în ceea ce priveşte situaţia dificilă prin care este obligat să treacă. Fără un ajutor competent, întrebări precum „De ce eu?”, „De ce mi se întâmplă mie?”, „Cu ce am greşit?”, „Ce va urma?” devin chinuitoare, iar răspunsul întârzie să sosească. Bolnavul nu poate astfel prea curând să-şi accepte situaţia, iar beneficiile tratamentului pot întârzia să apară. Nu trebuie ignorat faptul că o stare de spirit bună, pozitivă, o atitudine plină de speranţă pot face adevărate minuni în ceea ce priveşte evoluţia bolii.

Bolnavul de leucemie nu este bolnav psihic, dar boala canceroasă este însoţită de cele mai multe ori de o suferinţă psihoafectivă care poate provoca un dezechilibru major în sfera emoţională a persoanei suferinde. Dincolo de tratamentul aplicat (chimioterapie, radioterapie, transplant) bolnavul are nevoie de psihoterapie. Aplicarea metodelor specifice şi interpretarea/clarificarea diverselor aspecte nou apărute vor avea ca efect dezvoltarea unor mecanisme de luptă împotriva bolii. Stresul psihologic generat de nelinişte şi incertitudine, de consecinţele viitoare ale tratamentului asupra vieţii, de încercările care vor urma şi de teama de moarte se adaugă grelei suferinţe provocată de boala în sine şi teribilului disconfort produs de efectele secundate ale tratamentului aplicat. În acest caz suportul social – familie, psihoterapie, consiliere – creşte speranţa de viaţă şi prognosticul asupra bolii. Din punctul de vedere al atitudinii faţă de boală, cea mai bună prognoză este pentru pacienţii cu spirit combativ, iar cea mai scăzută, pentru cei neajutoraţi, anxioşi, fără speranţă.

Ţinând seama de aspectele psihologice ale individului, de structura sa de personalitate, de istoria personală şi de contextul psihosocial în care se află bolnavul, psihologul îl poate ajuta să reacţioneze optim influenţând adaptarea la diagnostic, la boală, la reacţiile emoţionale şi la tratamentul cu efectele sale secundare. Acesta este un proces dificil, lent, ce diferă de la individ la individ.

Confruntarea – cu diagnosticul care ameninţă cu pierderea vieţii şi cu tratamentul dificil de suportat – chiar şi în cazurile în care boala este învinsă, conduce la anxietate si depresie. Deoarece în oncologie actualul potenţial terapeutic aduce rezultate mai bune crescând rata de supravieţuire, se acordă tot mai multă atenţie creşterii calităţii vieţii bolnavului, aceasta presupunând ameliorarea stării lui emoţionale. Problema psihologică nu apare numai la descoperirea bolii, la aflarea diagnosticului – care pentru unii pacienţi reprezintă o catastrofă, iar pentru alţii un obstacol care trebuie depăşit – sau în timpul tratamentului, ci şi în perioada post-terapeutică. Odată cu externarea pacienţii se confruntă cu multiple probleme psihosociale, neajunsuri materiale, probleme legate de imaginea corporală, de disfuncţii sexuale, de frica de recidivă a bolii.

Alături de bolnav, drama este trăită la fel de intens şi de familie, fiind influenţată negativ de stresul generat de situaţia dificilă în care se află. Această stare de fapt subliniază necesitatea unor intervenţii psihologice specializate în metode cognitiv-comportamentale,de tip educaţional, consiliere, relaxare, procedee psihoterapeutice prin care să elimine o serie de reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ şi comportamente neadecvate, bolnavul şi membrii familiei lui fiind ajutaţi să elaboreze modele comportamentale mai eficiente.


„România Liberă” despre

Monica Bunaciu şi ARiL

In urma cu mai bine de zece ani, Monica Bunaciu, pe atunci o tanara de nici 20 de ani, a fost diagnosticata cu o cumplita boala: leucemie. A inceput tratamentul mai intai in Romania, la Spitalul Coltea, apoi a urmat transplantul de maduva efectuat la Pescara, in Italia. Astazi este vindecata total, maritata cu Ciprian, care la randu-i a fost bolnav de leucemie si a invins maladia in Italia. Monica nu a uitat prin ce a trecut, mainile de ajutor care i-au fost intinse atunci cand ii era mai greu si acum se zbate din rasputeri sa ajute alti pacienti care sufera de boala ce la un moment dat ii intunecase tineretea. Anul trecut a reusit sa stranga in juru-i mai multi voluntari (pacienti, rude ale acestora, medici) si a infiintat Asociatia Romana Impotriva Leucemiei (ARIL). Presedinta a acestei asociatii, Monica incearca sa-i ajute pe toti bolnavii care apeleaza la sprijinul ARIL. Tine legatura cu mai multe spitale din Italia, unde a reusit pana acum sa trimita multi pacienti din Romania. Strange fonduri, mai ales din Franta, banii folosindu-i pentru a cumpara si dona spitalelor din Romania aparatura si tehnica medicala. „Vreau sa sensibilizez si opinia publica din Romania. Am avut la un moment dat promisiunea ca se va organiza un concert de muzica populara la Sala Radio, transmis de TVR, in timpul caruia sa se deruleze un teledon care sa ne ajute sa strangem fonduri pentru bolnavii de leucemie. Din pacate, aceasta actiune umanitara a fost contramandata. Avem acum promisiunea Andei Adam, care impreuna cu mai multe vedete vor sa organizeze un concert de binefacere. Daca vom reusi sa-l organizam, invit de pe acum cat mai multi oameni sa vina la spectacol, iar atunci cand vor savura prestatiile artistilor sa se gandeasca macar o clipa la bolnavii care au nevoie de sprijinul nostru”, ne-a declarat Monica Bunaciu, tanara care a facut din lupta impotriva leucemiei un crez. 5 martie 2007.

Leucemia este o boala cumplita care poate lovi pe oricine, oricand. Atunci cand bolnavul si familia lui afla de la medic inspaimantatoarea veste, socul le bulverseaza viata. Un real sprijin pentru acesti oameni vine din partea Asociatiei Romane impotriva Leucemiei, a carei presedinta este Monica Bunaciu, o tanara care a invins leucemia.Asociatia Romana impotriva Leucemiei (A.R.I.L) s-a infiintat dintr-o necesitate fireasca de a continua munca medicului, a psihoterapeutului, a celor implicati in ingrijirea bolnavilor de leucemie. Astfel, asociatia este pusa la dispozitia pacientului si familiei sale. „Scopul nostru principal nu este exclusiv strangerea de fonduri, ci mai ales sa fim alaturi de pacienti si de familiile lor, punandu-le la dispozitie cunostintele noastre in domeniu si experientele proprii. Totusi, orice ajutor material este binevenit si este folosit pentru salvarea vietii pacientului. Este important faptul ca noi suntem fosti pacienti, deci stim exact prin ce trece o astfel de persoana, ce simte si care sunt exigentele. De exemplu, incercam sa evitam anumite gafe, cum au tendinta multi sa faca din nestiinta si din dorinta de a incuraja persoana respectiva. E usor sa vorbesti de moarte si de boala din afara. Dar nu poti simti ce se intampla. Eu sunt in viata datorita celor care mi-au fost alaturi. Am simtit cat de importanta eram si sunt convinsa ca asta m-a facut sa lupt”, povesteste cu mult curaj Monica Bunaciu. Pe site-ul asociatiei ( http://www.aril.ro ), toata lumea, bolnav sau sanatos, poate sa gaseasca informatii medicale exacte despre aceasta cumplita boala, leucemia, si despre alte patologii hematologice. Pe langa aceasta, exista si informatii vitale pentru bolnavi: indicatii privind tratamentul dupa transplant, prevenirea infectiilor, igiena personala, transplant alogenic, alimentatia corecta, bauturi permise etc. 18 noiembrie 2008.

Leucemia este un cancer al celulelor sangelui.  Bolnavul trebuie sa treaca printr-un tratament dur, cu multe incercari. Un real ajutor in lupta cu boala este suportul psihologic pe care acesta il poate avea de la specialistul in domeniu. Tratamentul este dur si de lunga durata, constand in distrugerea celulelor maligne pentru a putea permite celor sanatoase sa se formeze si sa-si preia functiile. Chimioterapia este interventia prin care, cu ajutorul medicamentelor puternice, se obtine aplazia – anularea sistemului imunitar –, urmarindu-se intrarea in remisie a bolnavului. In acest stadiu se poate efectua transplantul de maduva osoasa sau de celule stem. Bolnavul este din nou supus chimioterapiei si radioterapiei pentru a ajunge la aplazie, dupa care se efectueaza operatia. Deciziile privind tipul tratamentului se bazeaza pe tipul de leucemie, stadiul bolii, varsta pacientului, starea generala de sanatate a acestuia. Pericolul in care se afla pacientul in timpul acestor interventii este evident. El trebuie sa fie complet izolat timp de cateva saptamani pentru a se evita  contaminarea cu virusi sau bacterii, contaminare care ii poate fi fatala. Abilitatea pacientului de a face fata acestei incercari depinde – tehnic – de echipa de medici care il trateaza, dar rezultatele obtinute pot fi intarite, sustinute de ajutorul psihologic de care acesta are nevoie si pe care ar trebui sa-l ceara, arata consultantul psihologic al Asociatiei Romane de Lupta Impotriva Leucemiei (ARIL). Odata informat despre boala, pacientului ii trebuie un sistem de sprijin adaptat nevoilor pe care le implica situatia sa. „El trebuie ajutat sa-si gaseasca acele resurse interioare pentru a nu se da batut in lupta cu boala, pentru a se simti, intr-o oarecare masura, stapan pe situatie. Pentru bolnav si familia sa, aflarea diagnosticului de leucemie produce o trauma, starii de soc urmandu-i confuzia si spaima de moarte. In acest moment ei au nevoie de indrumare in directia de urmat, astfel incat sa nu se simta abandonati. Intrebarilor  ce vor veni trebuie sa li se raspunda cu rabdare si deschidere spre problema nou aparuta de catre persoane specializate in psihologie medicala sau psihooncologie”, a mai spus consultantul psihologic A.R.I.L. ( http://www.aril.ro  si  office@aril.ro ). Optimismul aduce viata. Bolnavul de leucemie/cancer este permanent in cautarea unui sens in ceea ce priveste situatia dificila prin care trece. „Fara un ajutor competent, intrebari precum «De ce eu?», «De ce mi se intampla mie?», «Cu ce am gresit?», «Ce va urma?» devin chinuitoare. Bolnavul nu poate astfel prea curand sa-si accepte situatia, iar beneficiile tratamentului pot intarzia sa apara. O stare de spirit buna poate face adevarate minuni in ceea ce priveste evolutia bolii”, a mai explicat consultantul in psihologie. 27 noiembrie 2008.

23 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Numai atat pot sa spun:sunt bucuroasa sa aud de bine.
    Multa sanatate ii doresc si cat mai multi sa iasa castigatori in lupta cu boala.

    g1b2i3

    26 Ianuarie 2009 at 21:37

  2. […] Alexandru Nicolae poate să devină un Om de Onoare dacă va fi ajutat, precum Monica Bunaciu care a avut leucemie şi a fost ajutată să trăiască iar acum îi ajută pe alţii la rândul […]

  3. As vrea sa iau legatura cu cineva de la Asociatia Romana Impotriva Leucemiei dar pe site nu exista un nr de telefon iar daca incerc sa trimit un mesaj apare mesajul
    „Eroare
    Could not execute /usr/sbin/sendmail
    nu s-a putut trimite e-mail catre admin.

    Inapoi
    Ma aputeti ajuta cu un nr de contact? Multumesc!

    Iulia

    28 Ianuarie 2009 at 15:24

    • Iulia, încearcă şi aici. Este posibil să aibă probleme în reţea
      office@aril.ro

      isabellelorelai

      28 Ianuarie 2009 at 15:30

      • Buna Ziua.Am o nepotica in virsta de 6 ani si 7 luni o chema ALEXANDRA VASILESCU a fost diagnosticata cu leucemie mieloblastica acuta. In prezent este internata la fundeni ptr citostatice.va rog daca ne puteti ajuta cu stringerea de fonduri pentru transplant de maduva.VA MULTUMSC

        catalin

        4 Ianuarie 2010 at 00:53

  4. […] Mulţumesc, Monica Bunaciu. […]

  5. […] A sfidat leucemia. A sfidat moartea. Acum ajută. Nu a uitat că a primit ajutor şi acum îl dă înapoi. Cu Asociaţia Română împotriva Leucemiei. A.R.i.L. Încearcă să salveze vieţi. Monica Bunaciu. […]

  6. […] P.S. Mulţumesc, Monica Bunaciu! […]

  7. […] P.S. Mulţumesc, Monica Bunaciu! […]

  8. buna!as vrea sa intreb dak chiar se poate vindeca un om bolnav de leucemie?prietenul meu si in acelasi timp viitorul meu sot a fost diagnosticat de leucemie..medicii sp k e in starea avansata dar as vrea sa-mi dati un raspuns.sa mai pot face ceva:(.poate niste date ale unor medici mai buni:(ast.un rasp:(

    angy

    4 Martie 2010 at 00:49

  9. Patrut Cosmin Adrian in varsta de 28 ani, casatorit, tata al 2 copii a fost diagnosticat recent de Leucemie acuta Limfoblastica are nevoie de ajutorul dumneavoastra.
    Multumesc
    Radu Daniela asistent social

    Radu Daniela

    24 Februarie 2011 at 19:38

  10. in legatura cu diagnosticare d-lui Patrut Cosmin Adrian despre care v-am vorbit saptamana trecuta au venit rezultatele si este vorba despre limfon burkitt in,astept raspunsul d-voastra pentru a ne informa care este pasul urmator, pentru ca acesta sa fie asistat de asociatia d-voastra in vederea aplicari unei protecti legale si a avea acces la un tratament adecvat, modul in care putem aduna fonduri daca va fi nevoie!
    Multumesc

    Radu Daniela

    Radu Daniela

    28 Februarie 2011 at 16:25

  11. Buna!ma bucur ca exista cineva care a trecut de suferinta bolii si incearca sa ajute si pe altii! Si eu am fost bolnav de lla tip2 aplazie madulara, si am trecut cu bine peste! totusi traiesc cu un regret in suflet ca nu pot ajuta si pe altii sa treaca peste aceasta boala!! Ma gandesc la cat am suferit in spital si parca nu as vrea sa vad si pe altii cum se lupta.si totusi scriu aici akm pentru ca as vrea sa dau o mana de ajutor!! Eu stau in cta si daca pot sa dau o mana de ajutor o fac cu mare plcere. las nr meu de tel.0723326703 ! Doamna monik daca pot ajuta va rog sa ma contactati!!multa sanatate doresc tuturor!!

    raduta valeriu georgian

    9 Februarie 2012 at 13:52

  12. Buna ziua,sunt sotia lui Shahryar Moghaddasi internat la spitalul municipal, a urmat tratamentul iar in ianuarie a facut recadere,statul roman ia refuzat alocarea fondurilor pt transplant,din acest motiv a plecat in iran pt transplant, dar starea lui sa agravat.Acolo a urmat o cura puternica dar rezultatul nu a fost cel asteptat,blasti nu iau scazut iar starea lui fizica si psihica sa deteriorat.Face eforturi mari pt a putea ajunge la toaleta singur.O noua cura ar reprezenta un risc mare pentru starea lui actuala.Am inteles ca nu stiu cauza de ce nu produce trombocite,2 zile sta acasa sangereaza si ajunge la urgenta undei pun sange si trombocite.Medici din iran nui dau sanse sa poata ajunge sa faca transplantul,are donatorul gasit in germania 100% compatibil .Vreau sami spuneti parerea dumneavoastra sincera.Multumesc frumos.

    Moghaddasi Valentina

    25 Mai 2012 at 23:00

  13. cumnatul meu a murit in timp de un an dupa ce a descoperit boala cum pot sa fac ptr nepotul meu in varsta 21 ani cu lecemie

    vicky

    24 Iunie 2012 at 23:55

  14. buna!multumesc!………………..multumesc!am primit raspuns ptr fratele meu
    inca o data multumesc!merg la fundeni ptr raport medical si reteta
    multumesc!

    VOINESCU ELVIRA

    22 Iulie 2012 at 23:10

  15. Buna! Logodnica mea a fost diagnosticata cu leucemie acuta mieloblastica fara maturatie. Are 24 ani si toata viata inainte. Momentan face chimioterapie si medicii spun ca dupa ce intra in remisie totala sa mearga in continuare pe chimioterapie de consolidare. Le este frica de transplant , deoarece nu are frati sau surori. As vrea si o alta opinie , deoarece vreau sa se vindece complet si nu doar sa -i lungesc viata cativa ani prin spitale. Transplantul ar fi in cazul ei singura solutie de vindecare?

    feru

    3 Septembrie 2013 at 22:59

  16. […] Dacă vreți să știți câte ceva despre Monica Bunaciu și despre lupta ei cu boala puteți citi aici. […]

  17. […] de la Fundeni, pentru diagnosticarea cancerului de sânge în profunzime, sunt exact ce vrea Monica Bunaciu, președintele ARIL, să reușească să cumpere pentru SUUB, adică un nou și performant Flow […]

  18. gfwd.at/1BJ0da2

    hopeless79

    28 Martie 2015 at 09:31


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: