Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Blogul meu vrea să depună o petiţie la Parlamentul European

with 43 comments

PE2008

Am fost la Corina. Mai precis la locul ei de muncă, la Parlamentul European – la europarlamentarul Corina Creţu. Când am ajuns la Bruxelles, pe 12 noiembrie, m-a cuprins îndoiala. Ce caut eu aici? Au venit oameni cu experienţă. Scriitori, profesori, jurnalişti – bloggeri care au ceva de spus. Lideri de opinie. Oameni drăguţi şi interesanţi. Eu? Nimic din toate astea – în gând şi în suflet doar cu necazurile unor oameni cu noroc limitat, victime ale sorţii şi ale sistemului public de sănătate, oameni pe care nu îi cunosc. Şi e nasol, să ştiţi. Te simţi aşa, ca învăluit de o masă de aer rece. Cam în inferioritate… un pic stingher.

La Parlamentul European a fost o vizită de informare. Am aflat multe. Din care multe am avut o certitudine: că nu se prea doreşte ca românii să fie bine informaţi, să ştie ce opţiuni au – ce pot face şi ce nu, ce pot cere şi ce nu. Oamenii – care sunt copleşiţi de sărăcie, lipsuri şi greutăţi, de boli şi necazuri, de birocraţie şi nepăsare, de nedreptăţi – se lasă antrenaţi în dispute pseudo-politice sterile, în false jocuri electorale care nu le aduc nimic bun. Pe termen scurt poate că primesc câte ceva. Ei uită – sau nu ştiu – esenţialul: că au drepturi. Pe termen lung. Că nu ei sunt „supuşii” aleşilor, ci invers. Şi că în momentul în care un om, oricare ar fi el, oricum s-ar numi sau orice funcţie ar urma să ocupe, are o obligaţie faţă de ţara şi oamenii pe care el vrea să îi reprezinte şi pentru care este plătit. Şi că zicala „a promite este nobil, a te ţine de cuvânt este o prostie” nu se potriveşte în această „afacere”. Şi că alesul, indiferent cine este el, dacă doreşte să fie respectat, este obligat să respecte ca să merite respectul pe care îl cere.

La Parlamentul European este o disciplină de fier. Cine nu munceşte nu este plătit. Nu au camere de mii de euro la hoteluri, nu au „merţane” la scară, nu le cresc „fripturile” în farfurii pe bani puţini. Primesc o maşină doar pe traseul Parlamentul European-Aeroport şi invers. Atât. Dar numai dacă fac cerere. Nu le caută nimeni cameră la hotel cu piscină şi alte alea, se descurcă fiecare cum poate. Dacă nu semnează condica, nu sunt plătiţi. Dacă semnează condica de prezenţă şi pleacă după 5 minute, se face anchetă şi li se taie din salariu. Dacă lucrează, dar nu au semnat condica (pentru că au uitat) nu sunt plătiţi. Şi ca să fie plătiţi… se face anchetă. Dacă sunt indisciplinaţi în sala de plen sunt daţi afară. Pur şi simplu. NU SUNT PRIVILEGIAŢI. Ei îi servesc pe cei care i-au trimis acolo şi „dau cu subsemnatul” pentru fiecare eurocent primit. Cine greşeşte plăteşte.

Şi uite aşa m-am trezit eu „dând din gură”. Recunosc că m-am gândit vreo 20 de minute dacă să întreb ceva, sau să tac mâlc. Ca să nu mă fac de râs, adică. Mi-am zis că ce-o fi o fi. Şi-or bate joc bloggerii cu experienţă de mine, asta e, cum le-o fi sufletul. Doar Corina să nu se supere. Recunosc că m-am emoţionat şi poate că nu am reuşit să spun exact ceea ce îmi propusesem.

Am întrebat dacă 10.000 de mame – ale celor 10.000 de copii cu leucemie şi alte mii cu cancer – pot depune o petiţie la Parlamentul European, pentru a sesiza condiţiile precare din multe spitale, lipsa tratamentului de specialitate (citostatice etc), întârzierea de câte 1 an sau 1 an şi jumătate pentru eliberarea formularului european E 112 (de multe ori prea târziu) sau neaprobarea acestuia. Am spus despre cei 30.000 de copii cu autism care beneficiază de un certificat de handicap în loc de terapie de specialitate (terapia ABA) care îi poate ajuta să deosebească o maşină în mers de un măr. Despre părinţii care renunţă la serviciu şi stau câte un an cu copiii prin spitale şi care ajung să nu mai aibă ce mânca. Şi despre copilul de la ţară – Cătălin – care a fost plimbat un an prin spitale până a orbit, fără un diagnostic precis. Şi despre asociaţiile străine, care nu mai au fonduri din pricina crizei financiare.

Răspunsul este DA. Să nu o mai lungesc. Putem depune petiţie. Sau sesizare. Sau cum i-o zice, nu are importanţă.

Şi nu sunt necesare 10.000 sau 30.000 de persoane care să semneze petiţia. Este nevoie doar de una. O singură persoană poate face asta. Şi m-am gândit să fac petiţia. Cu toate datele pe care le-am strâns până acum, de la cei bolnavi şi din presă, am probe – ca să zic aşa.

Sunteţi interesaţi? Oricine poate face petiţia. Ce vom scrie urmează să fie verificat la comisia de specialitate a Parlamentului European.

Începem cu autismul, pentru că avem Campania Jurnalului Naţional, o scrisoare şi peste o mie de semnături. Apoi cu leucemia / cancerul, pentru că ţin legătura cu doamnele inimoase de la Asociaţia PAVEL. Dânsele ne pot furniza date precise despre copiii bolnavi internați la secţia de oncologie de la Fundeni. Şi date statistice clare de la UICC. (International Union Against Cancer – cea mai mare organizatie internationala, dedicata in intregime controlului global al cancerului. Din UICC fac parte 322 organizatii din 102 tari, din Romania, singurii membri fiind Asociatia P.A.V.E.L. si Institutul Oncologic din Bucuresti). http://www.uicc.org

Doamna Olga Cridland, directorul Asociaţiei PAVEL pentru copiii cu leucemie şi cancer, a descoperit MAC – the forum for MEPs Against Cancer.

European Parliament Cancer Resolution. MEPs adopted on 10 April 2008 a “Resolution on combating cancer in the enlarged European Union”. An overwhelming majority of MEPs voted for a strategic approach to cancer control and the creation of an EU cancer task force. Credit must go to all members of MEPs Against Cancer (MAC), to whom citizens and cancer patients are indebted for their efforts in bringing the Resolution about. http://www.mepsagainstcancer.org

Ar trebui să urmeze malformaţiile cardiace. Câte o mie de copii născuţi în fiecare an, cu malformaţii cardiace grave, din care pot fi operaţi în spitalele din România doar 300-400. Şi lipsa unui spital. Apoi tumorile craniene. Şi copiii cu hidrocefalie şi Spina Bifida. Dacă vrea Dan Sântimbreanu să se implice. După aceea bolile rare. Să urmeze apoi zecile de mii de copii şi tineri cu tetrapereză spastică. Apoi… cu ce vreţi, dacă vă implicaţi. Copii abandonaţi în spitale, SIDA, asistenţă maternală, copii dotaţi dar săraci care nu au posibilitatea să meargă la şcoală etc. Dacă nu, nu. Încerc să mă descurc singură. Zic singură pentru că eu nu fac parte din niciun partid, organizaţie sau fundaţie. Sunt de capul meu, cum s-ar zice. Nu candidez, nu fac campanie nimănui. Nu sunt jurnalist. Nu sunt bolnavă, copilul meu nu este bolnav. Nu am cont în bancă. Dau bani, nu iau bani. Blogul nu este al meu, pentru că nu îl plătesc, scriu pe el gratis. Nu am reclame, nu câştig nimic, nu fac trafic nimănui. Nu mă interesează traficul, comentariile. Pe cuvânt de onoare. Nu ştiu dacă se rezolvă ceva, dar măcar încerc. S-a ivit o oportunitate şi am să o folosesc. Este dreptul meu. Sunt cetăţean european. Mulţumesc, Corina, pentru această oportunitate. Mulţumesc, Horia şi Andrei.

1. Draga Isabelelorelai, Doresc sa te cunosc si sa ma ajuti sa fac ceva pentru copii care sufera de leucemie. Cineva trebuie sa se gandeasca si la ei. Doar atunci simti prin ce trec cand esti implicat direct, precum sunt eu. Multumesc anticipat, Simona Olaru. From (*DESPRE MINE? NIMIC*), 2008/11/15 at 1:37 PM

2. Doamna Isabela, Pe data de 8 noiembrie, Cristina Gabriela a murit. Va imaginati cum a putut sa-i fie viata de la intoarcerea ei din Belgia. Multumim tuturor celor care au ajutat-o, cu o vorba buna, cu o rugaciune sau altfel. Cu drag, Olga. (Olga Cridland, Asociaţia PAVEL, 13.11.2008). N.B. Cristina Gabriela Doană a avut cancer. Şi doar 14 ani. Fetiţa cu astrocitomul. Era orfană de mamă. Corina Creţu a donat pentru ea 1.000 RON, acum 3 luni. Mulţumesc, Corina. Nu ştiu dacă ai să simţi vreodată cât de mult a însemnat pentru mine gestul tău, pentru că nu ştiu cum să-ţi spun. A însemnat enorm. Nu, nu o cunoşteam pe Cristina. Şi nici pe doamna Olga nu o cunosc. Încă.

43 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Eu iti multumesc, Isabela, pentru lectia despre Om si Omenie. E cu atat mai emotionanta cu cat stiu ca nu se vrea o lectie. Dar cred ca avem cu totii foarte multe de invatat din ea. Tinem aproape!

    Horia Blidaru

    15 Noiembrie 2008 at 22:57

  2. of….nu mai pot sa sdcriu.

    Jamilla

    15 Noiembrie 2008 at 22:59

  3. Isabelle, te-ai intrebat tu, dar eu ma intreb, eu ce caut inca?
    Tu ai scris si scrii despre viata in sine. Restull…atat de inutil in universul asta mare! Viata, semenii, apropierea….

    Jamilla

    15 Noiembrie 2008 at 23:01

  4. Horia, eşti unul din foarte puţinii tineri bine crescuţi, modeşti, deştepţi, normali, amabili pe care i-am întâlnit în ultimii ani. Aproape că mă uimeşti. Nu aproape. Chiar pe bune m-ai uimit. Şi nu eşti prost pentru că iubeşti casa şi grădina bunicilor. Eşti NORMAL. Cei care nu apreciază asta sunt proşti. Ţinem aproape.

    isabellelorelai

    15 Noiembrie 2008 at 23:02

  5. Jam, tu mă căutai pe mine😀
    Glumesc. Sper că eşti ok.
    Mă tem că eu scriu mai mult despre umbra morţii… Care aş vrea să dispară. Până când fiecare om împlineşte măcar 70 de ani, când umbra asta este dorită, cum spunea Ţuţea.
    Să dispară durerea şi disperarea. Viaţa să îşi urmeze cursul normal.
    Atunci eu aş scrie poveşti despre întâmplări frumoase şi locuri în care oamenii o duc bine şi sunt fericiţi.

    isabellelorelai

    15 Noiembrie 2008 at 23:08

  6. Draga Isabela, ca de obicei, m-a impresionat foarte tare articolul tau. Imi pare rau sa aud vestea despre Cristina. Dumnezeu sa o odihneasca! Imi pare atat de rau..
    Isabela, nu ai de ce sa imi multumesti pt vizita la Bruxelles. Ma bucur ca ti-a placut si sper ca te-ai simtit bine.
    Trebuie sa depunem petitia si sa o urmarim
    Sa ai o duminica frumoasa! Cu drag.

    corinacretu

    15 Noiembrie 2008 at 23:52

  7. Corina, bietul copil a fost amânat mult cu formularul acela. Am făcut câteva socoteli şi am ajuns la concluzia că medicii au decis să se recunoască învinşi când deja era prea târziu pentru copil. Cum să nu faci petiţie? Cum şi cât timp să mai fie suportate toate astea? Mâine am să criu despre demersul JN pentru copiii cu autism. Oamenii ăştia scriu de 3 ani. Din 2005 tot scriu şi nimic. Unui copil cu autism i se dă certificat de handicapat care îi permite unui părinte să ia indemnizaţie de însoţitor. Toate bune şi frumoase, dar doar până la 18 ani. După majorat autistul îşi pierde orice drept. Mama lui, care a renunţat la serviciu ce face? Cine o mai angajează? Şi cu el ce face? Îl leagă de calorifer????
    Presupunând că nu ne pasă despre aceste familii, mă gândesc că ne pasă de banii noştri. Pentru că salariul de însoţitor vine la buget. Iar la buget banii vin de la noi, din taxe şi impozite. Poate că asta o să-i „dezmorţescă” pe contribuabili.
    Guvernul vrea să meargă economia? Păi cu cine? O să devenim un popor de bolnavi asistaţi. Medicii buni şi asistentele bune pleacă în străinătate.
    E aiurea rău…
    Corina, eu ştiu că Parlamentul European are obligaţia să-şi informeze cetăţenii europeni despre activitatea şi cheltuirea banilor pe care noi îi dăm. Dar totuşi, nu am cum să nu-ţi mulţumesc atât timp cât doar unul din 500.000 de români ajung să vadă ce faceţi voi acolo. Deci: am baftă. Chiar am baftă! Aşa că: mulţumesc!
    Duminică plăcută şi ţie şi sper să te odihneşti un pic.

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 00:17

  8. Mă repet, eşti un SUFLET MINUNAT !
    Am fost mândri de tine, ai vorbit frumos, mesajul tău e mereu limpede .
    Mă bucur că ne-am cunoscut cu toţii, toţi sunteţi deosebiţi, toţi !
    Da, omul minunat Corina Creţu a dorit ca noi să fim informaţi, să fim noi, să ne bucurăm îmnpreună, şi Corina şi Horia Şi Andrei au fost la înălţime, gazde plăcute, prieteni de suflet aşa cum am bănuit, iar de voi sunt convinsă, vă iubesc pe fiecare in parte şi mă mândresc cu voi , faini sunteţi🙂
    No hai să ne străduim cu petiţiile, merită să încercăm !
    respecte şi preţuie, Isabellelorelai,
    Sibilla

    sfinx667

    16 Noiembrie 2008 at 01:35

  9. Draga Isabelle,nu pot rosti decat MULTUMESC.

    Mary

    16 Noiembrie 2008 at 10:16

  10. Buno,Buno,
    ma impresionezi cu puterea ta de cautare si lupta continua.
    Pentru TINE asa cum esti te iubim si imbratisam cu drag.
    Daca stii ca pot ajuta cu ceva spune-mi ,eu in ultimul timp gandesc cam in „reluare”…de ce?O fi raceala,sarcina…habar nu am,dar daca pot ajuta sunt alaturi .
    Doamne ajuta!

    Gabi(mami de Bogdan-Andrei_

    16 Noiembrie 2008 at 15:15

  11. Dumnezeu sa o odihneasca in pace pe CRISTINA.

    Gabi(mami de Bogdan-Andrei_

    16 Noiembrie 2008 at 15:16

  12. Isabelle, nu ai facut pe nimeni de ras. E normal ca fiecare sa isi expuna parerea. Oricum, e bine ca se poate face o petitie.

    Oana

    16 Noiembrie 2008 at 16:15

  13. Isabela, ceea ce faci tu ma uimeste.Ajuti oameni, le intinzi o mana de ajutor. Pe mine m-ai determinat sa cred si mai mult in bunatatea oamenilor. Copiii, tinerii si adultii au un sprijin in plus.
    Dumnezeu lucreaza prin tine. Nu uita asta. Dumnezeu lucreaza prin oameni.
    Oamenii care au citit mesajele postate despre suferinta semenilor lor, au spus- sunt convinsa-macar un gand bun pentru ei, o rugaciune, sau au dat un banut, cat de mic, dar adunat cu altul si cu altul, au inmultit darurile.
    Suferinta are un sens. Nu exista nimic fara sens in lumea asta. Da, chiar si suferinta are un sens. Nu toti il gasesc, si atunci cad in deznadejde. Dar el exista. Atat pentru cel bolnav, cat si pentru cei din jurul lui, pentru familia lui, pentru comunitatea din care face parte.
    Inima se imbogateste cu iubire atunci cand faci o fapta buna. Cum se simte un om atunci cand cineva are nevoie de el? Cum se simte un om atunci cand vede ca in suferinta nu este singur.
    Isabela, tu ne dai si noua sansa de a face o fapta buna. De a darui. Un zambet, o lacrima, o rugaciune, un banut.
    Asa ca, eu ma bucur ca nu ai reusit sa dechizi blogul cu gandul de a-l sterge. Si ma bucur si mai mult ca ai reusit atunci cand ai ales sa-l lasi.
    Exista o carte care m-a ajutat mult sa inteleg sensul suferintei.
    De fapt, sunt mai multe si au acelasi autor. Poate le-ai citit, poate nu. Acestea sunt:
    Despre înfruntarea bolii, Editura Sophia, 2004
    Mângâiere pentru bolnavi, Editura Egumenita, 2004
    si inca una, de mare folos: Despre infruntarea necazurilor,Editura Sophia 2002
    autor Danion Vasile

    Ganduri bune!

    Ramona

    16 Noiembrie 2008 at 18:55

  14. Niko, eşti o drăguţă şi o dulce!😀 Mulţumesc de încurajare, da’ nu mă mai prinzi tu deschizând „ciocu'” prea curând😀
    Oricum, a fost fain, vorba ta.
    Am început petiţia, voi primi şi date de care am nevoie.
    Te pup şi îţi mulţumesc.

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 22:53

  15. Copilaş… Sper că eşti ok.

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 22:54

  16. Gabi, mulţumesc. Am să te întreb câte ceva, stai fără grijă. Ştii cumva câte cazuri ca ale lui Bodo sunt în judeţ? Şi cam ce anume face statul pentru reabilitarea copiilor?

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 22:56

  17. Oana, sper. Tu nu ştii, probabil, că sunt bloggeri care critică ceea ce fac eu. Vrei să-ţi dau nume?

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 22:57

  18. Ramona, încerc. Ştii, de multe ori este mult mai uşor să fac toate astea în realitate, pentru că nu află nimeni. Altă dată este mai uşor în virtual, că ajută mai mulţi. Ca-n viaţă, ştii tu.
    Cărţile nu le am, dar domnul Vasile Danion îmi este cunoscut: mai intru la dânsul pe blog.
    Mulţumesc, Ramona.

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 23:03

  19. Eşti un om remarcabil. Mi-a făcut plăcere să te cunosc.🙂 Mai vin pe-aici. Când eşti dezarmat, suferinţa altora, reală, te întăreşte.

    Gabriela Savitsky

    16 Noiembrie 2008 at 23:14

  20. Gabriela, mulţumesc, eşti prea generoasă. Tu îţi dai seama cât de puternică eşti?
    Şi eu mă bucur că te-am cunoscut. Mulţumesc😀

    isabellelorelai

    16 Noiembrie 2008 at 23:28

  21. Ina, cum se semneaza petitia?
    este si „on line”?

    daca se poate asa, daca este o cat de mica speranta ca poate, candva, cat mai repede, se va putea schimba in BINE, ceva, orice….hai sa o facem!

    punem toti adresa pe blog, o dam pe mail la toti cunoscutii, stam cu listele deschise, pe unde putem…

    nu pot sa cred ca va fi cineva care sa nu VREA sa semneze…

    vorba ta, care sa stii ca m-a marcat: SE POATE INTAMPLA ORICUI!

    daca nu suntem uniti la durerea si speranta, inca, a unor mame, cand am mai putea fi?

    anca

    16 Noiembrie 2008 at 23:56

  22. Anca, este şi on line, dar are un spaţiu meschin, nu poţi scrie acolo prea mult. Am să o „prepar” clasic, o printez şi adaug ce este de adăugat şi o rog pe Corina să depună dosarul. Am să postez pe „felii”, mâine pun autismul şi după aia leucemia.
    Mai am de strâns date. Îţi zic cum procedăm, culmea e că nu e complicat.

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 00:14

  23. Multumesc pentru vorbele frumoase, Isabela. Asa lauda n-am mai pomenit de cand ma stiu. Am sa incerc sa fiu vrednic de ea.
    Mult succes!

    Horia Blidaru

    17 Noiembrie 2008 at 06:09

  24. Isa, ce bine! Subscriu, fara indoiale.Sa-mi spui unde trebuie sa semnez si cum se procedeaza.
    Iti doresc sa fii sanatoasa , ca sa poti duce la bun sfarsit acest proiect.Daca te pot ajuta cu ceva, te rog sa-mi comunici.Doamne, ajuta!

    zinca beiu

    17 Noiembrie 2008 at 07:50

  25. Buno o sa aflu si-ti spun cati sunt,cat despre ce face statul:))
    iti spun ce exista aici,caci de bine de rau exista 2 centru de recuperare atat pt rezidenti cat si pt copii cu parinti(Cristina si Orizontn)-in orassunt acestea…
    O saptamana frumoasa si numai bine,
    Doamne ajuta!

    Gabi(mami de Bogdan-Andrei_

    17 Noiembrie 2008 at 08:03

  26. Isabelle, pe lumea asta fiecare critica cate ceva. Dar de ce trebuie sa ii bagi in seama? Si eu sunt criticata, dar sunt prea nesimtita sa ii si aud. Fiecare are menirea lui. Fiecare face ce stie mai bine. Tu nu ii baga in seama. Mergi pe drumul tau. Doar asta trebuie sa-ti dea forta. Rautati?! Sunt peste tot. Daca ii bagi in seama nu faci decat sa te incarci negativ. Delet si de la capat. Serios acum. Ce e mai important? Ce spun ei sau ce faci tu?

    Oana

    17 Noiembrie 2008 at 13:08

  27. […] solidaritate, speranta, tristeti, viata by isabellelorelai pe noiembrie 17th, 2008 Spuneam – aici – că la iniţiativa şi invitaţia europarlamentarului Corina Creţu, am fost într-o vizită de […]

  28. Horia, tu parcă eşti eu. Când zice ceva de bine despre mine nu îmi vine să cred.😀
    Mulţumesc, am să te rog să mă ajuţi, la un moment dat.

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 13:49

  29. Zinca, trebuie doar să urmăreşti postările, am să scriu subiectele pe rând. Deja am postat pentru autism, poţi semna în 2 locuri: la Petiţie şi la Scrisoarea deschisă.
    Mulţumesc!

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 13:51

  30. Gabi: cele două centre sunt de stat? Sunt fundaţii? Ce sunt?

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 13:52

  31. Oana, ai dreptate. Nu suntem toţi la fel şi nu putem face toţi acelaşi lucru.

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 13:54

  32. Buna mea, spune-mi de ce ai nevoie si te ajut fara intarziere!
    Apropo de centre de recuperare pentru copiii cu tetra sau parapareza spastica. Eu stiu de doua mai mari, la noi. Unul la Oradea si unul la Dezna. Locuri limitate, liste de asteptare, destul de multa mizerie, lipsa de aparatura necesara… Ca in Romania… Sunt de stat.

    SMINCHY

    17 Noiembrie 2008 at 15:30

  33. Pune-mi, rogu-te, pe hârtie sau pe blog – unde vrei tu, tot ce ştii.
    Subiectul II este leucemia.
    Fug la oncologie, la Fundeni.

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 15:42

  34. Cu mare drag.

    Horia Blidaru

    17 Noiembrie 2008 at 16:15

  35. Vezi cât eşti de drăguţ? Altcineva ar fi zis: să vedem…

    isabellelorelai

    17 Noiembrie 2008 at 22:14

  36. Isabellelorelai,doar acum am aflat de ce ai fost la Bruxelles si…ce as putea spune decat ceea ce ti-am spus de cateva ori.Chiar esti un inger salvator.
    Sper ca nu te mai gandesti sa stergi blogul tau,locul in care vin mamele indurerate cautand ajutorul.
    Iti multumesc si-ti doresc multa sanatate!La fel si celorlalti oameni cu suflet mare.

    g1b2i3

    18 Noiembrie 2008 at 13:38

  37. Buno,CSC CRISTINA :

    Complexul de servicii comunitare „Cristina” a luat fiinta prin reorganizarea unui centru de plasament traditional in iunie 2004, cu sprijinul Fundatiei Sera-Romania, avand ca surse de finantare Fundatia Sera -Franta. -aici pe langa cei 59 de copii rezidenti fac recuperare si 49 de copii cu parinti sau in plasament.Terapeutii sunt platiti de CJ Constanta
    Uita aici mai multe detalii aici:http://www.dgaspc-ct.ro/42/centre-detalii/csc-cristina.html;

    Despre CSC ORIZONT -stiu ca exista si am gasit asta:http://www.dgaspc-ct.ro/37/centre-detalii/csc-orizont.html

    O zi frumoasa si multa sanatate.
    Doamne ajuta!

    Gabi(mami de Bogdan-Andrei_

    18 Noiembrie 2008 at 15:27

  38. Buno despre Constanta tot ce am putut afla pana acum e ca are peste 1000 de copii cu dizabilitati din care peste 500 cu tetrapareze si pareze dar ca Bogdan atat de recuperat si cu sanse sa-si revina fff putini.Daca aflu mai exact cifre iti trasmit.
    Te imbratisam cu drag.
    Incerc sa aflu detalii si din Braila unde stiu ca nu exista centre de recuperare de stat sau macar particulare…

    Gabi(mami de Bogdan-Andrei_

    18 Noiembrie 2008 at 17:59

  39. […] II din Constituţia României, Drepturile, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale – Egalitatea în drepturi: Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără […]

  40. Gabi, pisoiule, să nu exagerăm… Încerc să ajut nişte oameni, nu să salvez lumea. Eşti tu prea drăguţă…

    isabellelorelai

    19 Noiembrie 2008 at 14:14

  41. Gabi, am notat.

    isabellelorelai

    19 Noiembrie 2008 at 14:14

  42. […] a nu exista şi a fi diferit”, „Paul Mihai Oprea”, “Antonia şi Rareş Noea”, „Petiţie la Parlamentul European I”, „Petiţie la Parlamentul European II”, „Domnule Preşedinte al […]


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: