Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Orfanul

with 7 comments

Căra saci cu nisip. O noapte întreagă a tot cărat. A dormit doar 3 ore. Alţii stăteau şi râdeau. El căra saci… A doua zi a luat-o de la capăt. Trăgea de oameni: „Hai să mergem iară, hai să ajutăm acolo!”

A muncit trei zile la consolidarea digului de la Răchiteni. A cărat saci cu nisip cot la cot cu pompierii, jandarmii şi ceilalţi voluntari. Când Siretul a năvălit peste Tămăşeni, a plecat să ajute acolo.

Se numeşte Constantin Anghel. I se spune Costel. Are 18 ani şi este orfan. De la 8 ani. Şi a trecut prin multe nenorociri.

Costel trăieşte într-un centru de primire pentru minori din Iaşi.

Este elev în clasa a XII-a la Liceul Agricol din Podu Iloaiei. Are numai note bune. Vrea să înveţe. Vrea să dea la facultate. La Agronomie, la Iaşi.

În copilărie a trăit într-o casă pe malul Prutului, în Bivolari. Când a rămas orfan, acum 10 ani, a plecat la Iaşi. Costel ştie cum este când vine apa şi îţi ia totul. Costel ştie că o mână de ajutor valorează uneori cât un munte de bani.

Am văzut la televizor că este cod galben şi că digul este în pericol să se rupă. Şi eu am trecut printr-o situaţie similară şi ştiu cum este. Am venit să ajut oamenii” – spune Costel. Un localnic din Tămăşeni, Ştefan Antonică, spune: „S-o suit într-o ocazie şi o ajuns la Tămăşeni. S-o întâmplat să ajungă la noi. Costel este un erou pentru noi. Foarte, foarte mare erou. Ne-o ajutat… Rudele o venit, vai, vai, vai, şi o plecat…”.

Costel nu se consideră erou. El spune că sunt alţii care au muncit mai mult decât el, care au făcut mult mai multe pentru Tămăşeni.

Costel rămâne la Tămăşeni până la sfârşitul vacanţei. Locuieşte şi munceşte la familia Antonică.

5 august 2008. Articolul despre Costel de la NewsIn. Redactor flux video Raluca Stan.

Oare pe Costel cine îl ajută?

Foto de aici

Anunțuri

7 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Am preluat Buno ;
    si despre oamenii Oameni 😉 .
    Un wk racoros si tot binele din lume.
    Doamne ajuta!

  2. of of, oamenii astia cu suflet mare…barbati in trup de copil… sau mai bine zis copil cu minte de om mare, adevarat, sincer si generos…. avem ce invata de la el, avem ce vedea luand exemplu occhii cu care privest el lumea…. el aude, simte cand e nevoie de ajutor, bravo lui….
    stii, isabelle, uneori oamenii dor mai mult deca doare viata….si cu toate astea, nu putem trai singuri….
    isa draga mea, te imbratisez!!!

    Jamilla

    22 August 2008 at 21:24

  3. stii, uneori , desi trecem prin multe experiente, nu invatam din ele cat invatam de la un copil care ne da astfel de exemple din suflet

    Jamilla

    22 August 2008 at 21:35

  4. Gabi, mulţumesc.
    Răcoare? 😀 Nu se poate, tocmai au anunţat caniculă. La greu.

    isabellelorelai

    23 August 2008 at 01:01

  5. Jam, puiule, unele dor mai mult, altele mai puţin. Chestie de şansă. Din punctul meu de vedere, copilaşul ăsta o să reuşească în viaţă de unul singur. Jam, eu sunt bătrână şi tot învăţ. Cred că învăţăm până când murim. Este adevărat că nu putem trăi singuri. Dar decât împreună sau lângă nişte nenorociţi, mai bine…

    isabellelorelai

    23 August 2008 at 01:07

  6. […] orfanul Constantin Anghel, de 18 ani, din Iaşi, vă mai […]


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: