Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

La mila noastră. Cristina nu mai are putere să lupte pentru viaţă

with 11 comments

Cristina Gabriela Doană, fetiţa de doar 14 ani, orfană de mamă, grav bolnavă (astrocitom), aflată acum la clinica din Bruxelles, nu mai are putere să lupte pentru viaţă. Cristina trebuie să se întoarcă, pentru a-şi lua aripile de Înger de acasă. Tatăl ei are nevoie disperată de 1.500 de euro pentru a putea plăti ambulanţa. Dacă vă lasă inima, şi 10 lei contează: BRD – Agentia Crihala – Bd. Mihai Viteazul 29, Tr. Severin, jd. Mehedinti, RO 49 BRDE 260 SV 19715812600

update 27 august 2008: CONT IN EURO: RO 62 BRDE 260 SV 28 34 07 92 600, COD SWIFT: BRDE ROBU

Banca: BRD, Agentia CRIHALA – TURNU SEVERIN, str. Mihai Viteazul, nr. 29, judet Mehedinti

Titular: Petrisor Georgeta (bunica Cristinei).

Talida Barbe, omul admirabil din Belgia, care luptă pentru Cătălin, a încercat să facă acelaşi lucru şi pentru Cristina.

Din păcate Cristina a ajuns prea târziu. Cuvintele mele se înşiră aici cu greu şi cu părere de rău.

.

Am să redau cuvintele Talidei, puse pe forumul RomBel creat de ea special pentru Cristina: Luni, 18 august 2008, 9,35 pm: Din pacate pentru Cristina, Dumnezeu o doreste langa el mai devreme decat si-ar fi dorit ea si tatal ei. Doctorii din Belgia au spus ca fetita a sosit prea tarziu la ei si nu se mai poate face nimic. Va trebui sa se intoarca acasa foarte curand, adica maine seara. Ambulanta ar trebui sa o ridice maine. Fata are nevoie permanenta de oxigen. Tatal fetitei s-a imprumutat de bani sa vina cu ea aici si acum va trebui sa se imprumute din nou sa o duca acasa. Are nevoie de 1.500 de euro. Orice suma donata este binevenita. Daca il puteti ajuta financiar maine pana la ora sapte si sunteti din Bruxelles sau zonele limitrofe va rog sa-l contactati la nr de tel : +32493840118. Sotul meu se va duce maine acolo sa-l ajute sa recupereze 150 de euro platiti pe o zi de spitalizare.

http://www.rombel.com/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=4288&start=0&postdays=0&postorder=asc&highlight=

Talida, să îţi dea Dumnezeu sănătate. Şi celor dragi ţie. Să vă dea Dumnezeu sănătate tuturor.

8 noiembrie 2008. Cristina a murit.

.

Acum câţiva ani, în 2004 mai precis, de Moş Nicolae şi mai precis, am făcut un concert de binefacere pentru un copil.

Se numea Andrei Tănase şi era violonist.

Împlinise 18 ani.

A făcut leucemie.

Era la o clinică din Italia.

Timp de două săptămâni am vorbit zilnic cu el la telefon.

Am făcut rost de bani. Mulţi. Şi de aprobarea dosarului de la MS.

Doar că a fost prea târziu.

Îmi este dor de el în fiecare zi.

Şi nici măcar nu l-am cunoscut.

Nu ştiu cum arăta. Ştiu doar că avea părul ondulat. Ca al meu…

.

Anunțuri

11 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. […] News » News News La mila noastră. Cristina nu mai are putere să lupte pentru viaţă2008-08-18 21:24:56Pentru Mihai Viteazul 29, Tr. Severin, jd. Mehedinti. RO 49 BRDE 260 SV […]

  2. Ne va fi dor de fiecare dintre ei….
    doar pui de zambete, ingeri, suntem atat de neputinciosi, atat de mici….
    Doamne, ai mila !!!
    calde imbratisari sestro, pentru moment nu am cuvinte, orice as spune ar fi in plus…
    Sibilla

    sfinx667

    19 August 2008 at 07:46

  3. Nu pot sa spun nimic pentru ca sunt prea trista. 😦

    g1b2i3

    19 August 2008 at 08:01

  4. […] Titular: Petrisor Georgeta (bunica Cristinei). Din păcate Cristina a ajuns prea târziu. https://isabellelorelai.wordpress.com/2008/08/19/la-mila-noastra-cristina-nu-mai-are-putere-sa-lupte… O femeie plânge. Este 7 august 2008. Au trecut 40 de zile… Copilul ei nu mai este. Au trecut 40 […]

  5. Of, Doamne… De ce au dus-o atat de tarziu? Nu este normal! Este revoltator! Cat le trebuie sa elibereze formularele alea? Asteapta pana e prea tarziu ca sa recupereze banii!

    Valentina

    19 August 2008 at 17:44

  6. Da, ne va fi dor de fiecare dintre ei, desi nu i-am cunoscut.Dar sunt fratii nostri.

    zinca beiu

    20 August 2008 at 08:21

  7. Sunt multe nenorociri pe lumea asta. Una dintre cele mai mai mari este chinul – moartea în chinuri. Suferinţa. Umilinţa. Boala în sărăcie… Şi neputinţa. Şi nedreptatea.
    .
    VIC, o doamnă sufletistă din Belgia, a primit apelul de la doamna Talida şi s-a dus la spital, la Cristina.
    Vic a scris pe forum
    :
    .
    20 august 2008, 11.00:
    .
    Dragilor,

    este infiorator de nedrept ce i se-ntampla Cristinei!

    a ajuns in Belgia cu o zi inaintea celei prevazute oficial si tatal ei mi-a povestit ca nu au fost primiti in clinica st Luc si au fost tinuti in parcarea spitalului o zi si o noapte pana la data scrisa in hartie ;

    dansul s-a oferit sa plateasca diferenta la zi; insa nu a fost posibil;

    Cristina nu mai vorbea cand a venit si trebuia sa i se alimenteze oxigen in permanenta; gandul m-a dus la Romania, credeam ca numai acolo se mai poate intampla asa ceva.

    am ajuns aseara cu o prietena si am gasit-o pe Cristina singurica intr-un zgomot puternic, o tziuitura ce nu o lasa sa se odihneasca; tatal ei iesise doar pentru o clipa la o cafea si ne intersectasem pe drum, fara sa ne cunoastem; mi-aduceam aminte de prin filme cum ca daca se-aude un zgomot e ceva de rau; nimeni nu venea evil am chemat o asistenta ce mi-a zis sa stau linistita ca e doar anuntul ca a terminat de mancat Cristina; eu ma-ntrebam in ce tara suntem?! zau!
    o dama tot cotrobaia intr-un dulap aflat la capul Cristinei si trantea si scotea si baga in dulap de-mi venea sa… of

    am vorbit cu tatal ei imediat si nu ne putea spune cand a mancat ultima oara sau cand a stat sa se odihneasca in pat si nici nu o putea face desi noi l-am rugat. pleca la un drum greu si avea nevoie de odihna sa prinda puteri; Of, Doamne!

    Cristina comunica prin strangeri de mana cu tatal ei , ne auzea si ne vedea, putin.

    am fost partasa la ultima discutie intre tatal Cristinei si medicul ei , unul din ei, si sincera sa fiu am fost socata; nu stiu exact daca pentru faptul ca auzeam pentru prima oara in viata cum i se spune pacientului si familiei ca nu are nicio sansa si ca nu se mai poate face nimic posibil pentru ea, insa pentru moment am avut un instinct cu care nu prea ma mandresc. imi venea sa-l strang de gat pe nenea ala. cu siguranta ca nu e usor sa spui asta;;; dar in niciun caz asa;

    ma uitam la tatal Cristinei si ma luptam cu mine sa nu plang si sa nu-i pocesc fata la nenea doctoru (Doamne iarta-ma!)
    Domnul Doana parca nici nu-l asculta: avea in minte doar faptul ca fetita-i spusese tata din nou si avea aripi, o speranta; ii incarcase bateriile si desi nu mai dormise si nici nu mancase avea o putere si o incredere debordanta in Dumnezeu. stia ca vor invinge; insa in Romania si cu marea dorinta de a se reintoarce aici la tratament.

    Domnul Doana.. daca puteti crede asta.. este in concediu fara plata.. nimeni …., niciun medic din romania nu i-a acordat concediu medical ca sa ia o bruma de bani in timp ce-si supravegheaza fetita la spital. nu am inteles de ce trebuie dansul sa plateasca ambulanta insa un lucru e sigur;; daca nu reusim sa ne mobilizam un pic… le va fi tare greu din punct de vedere financiar. eu cred ca imposibil, chiar.

    haideti, dragilor! haideti sa-i ajutam si sa ne rugam pentru o minune! minunea in care credea tatal Cristinei in timp ce-i tinea cu amandoua mainile manutele ei si i le saruta cu lacrimi in ochi si spunand : Dumnezeu va pune mana pe cap si-i va lua de acolo ce e rau!

    Doamne ajuta-i!

    isabellelorelai

    20 August 2008 at 21:08

  8. NU EXISTA OARE NICI UN ONG UMANITAR pentru astfel de cauze urgente de a ne salva copiiii ???

    nu e posibil ca pentu 1500 eur sa nu se poata ocupa nici o fundatie !!!

    sau pentru sume mai mari !

    ca sa nu mai vorbesc de statul roman care nu face nimic pentru a-si salva copiii … de parca i-ar fi pasat vreodata de ei… se vede doar situatia din „sanatate”, scoala, educatie, cultura… vai de noi si „profesionistii;” alesi de noi sa ne conduca si sa ne …. sfideze de la inaltimea cotloanelor lor de sticla din care nu ies decit la 4 ani cu masca minciunii pe fata….

    deci ; CARE ONG-URI SE OCUPA DE VIATA COPIILOR NOSTRI ???

    Mariana Duma

    22 August 2008 at 00:06

  9. Mariana, sincer, nu mai ştiu. Există, nu există… Statul se face că plouă. Ce ne mai rămâne? Solidaritatea. Am găsit ajutor la românii din Belgia.
    Din păcate celor cărora le pasă sunt săraci. Ar da, dar nu au de unde. Un euro, doi, la un teledon, pe datorie, se încumetă, vezi bine.
    Ştiu că eşti revoltată. Eu am trecut de revoltă. I-aş strânge de gât, pur şi simplu.
    Ai văzut câte cazuri am pus aici?:
    https://isabellelorelai.wordpress.com/ajutor-pagina-celor-care-au-nevoie-de-ajutor
    Multe sunt din culpă medicală.
    ONG-urile se ocupă de alte alea…

    isabellelorelai

    22 August 2008 at 00:43

  10. […] Cristina Doană, fetiţa cu astrocitomul (tumoră). De doar 14 ani. Formularul E112 a fost aprobat prea târziu. […]

  11. […] Copil fără de noroc. […]


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: