Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

ardere

with 10 comments

Ard molcom lumânările

de ceară în sfeşnice.

un tâlc s-alege sibilin

prin umbrele veşnice.

Pe vetre şi în capiste

ş-atâta jeraticul.

S-aprinde ambra pentru zei,

şi mirtul, sălbaticul.

Şi arde untdelemnul în

opăitul cu toartele,

pentru vieţi ce vor veni,

dar şi pentru moartele.

Dacă lumina ar cânta

vărsându-şi puzderia

noi am vedea cum cântecul

consuma materia.

 

SUPREMA ARDERE, LUCIAN BLAGA

În amintirea bunicii mele, Elena.

 

Mormintele sunt puntea spirituală dintre cei vii şi trecut. Sunt rădăcinile continuităţii noastre spirituale – Ileana Vulpescu. Arta Conversaţiei

Nu iubeşti cu adevărat decât pe cine respecţi.

LA MULŢI ANI, DOAMNĂ ILEANA VULPESCU

Mare dreptate aveţi.

Anunțuri

Written by IsabelleLorelai

21 Mai 2008 la 14:59

10 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Azi am citit in JURNAL NATIONAL un interviu cu d-na Ileana Vulpescu.Rareori mi-a fost dat sa vad in viata un om asa echilibrat si modest precum aceasta doamna.A iubit si iubeste Limba Romana,a iubit si iubeste POPORUL ROMAN.
    LA MULTI ANI D-NA ILEANA VULPESCU!
    Cu respect,Ion Borgo.

    ionborgo

    21 Mai 2008 at 21:16

  2. MULŢUMESC ISABELLE
    N-AM CUVINTE SĂ-I SPUN CÎT O IUBESC PE „MAMA MEA” DOAMNA ILEANA VULPESCU
    ŞI N-AM CUM SĂ-I SPUN CÎT DE MULT M-A ÎNDRUMAT FĂRĂ SĂ ŞTIE,FĂRĂ SĂ-I POT SPUNE
    ŞI CÎTĂ INFLUENŢĂ BENEFICĂ A REVĂRSAT ASUPRA ÎNTÎMPLĂRILOR TRECUTE ALE VIEŢII MELE
    O POMENESC ÎN RUGĂCIUNE SĂ AIBE PARTE DE SĂNĂTATE MULTĂ,MULTĂ,PUTERE ŞI IUBIRE ŞI-I SPUN ÎN GÎD
    „LA FOARTE MULŢI ANI” ÎNCĂ ŞI ÎNCĂ

    CELLA

    21 Mai 2008 at 22:09

  3. Isabellelorelai,ti-ai amintit astazi de bunica ta,Elena.
    de ce ne este dor de bunici cand suntem si noi aproape bunici?

    g1b2i3

    21 Mai 2008 at 22:25

  4. Tati, aşa este.
    .
    Cella, eu îţi mulţumesc.
    .
    Gabi, de bunica îmi amintesc seara când mă culc şi dimineaţa când mă scol. În altă ordine de idei, habar nu am dacă sunt o mamă bună, dar ştiu sigur că am să fiu o bunică super 😀

    isabellelorelai

    22 Mai 2008 at 00:14

  5. Hai sa iti spun ca azi a fost si ziua de nastere si de nume a sorei mele,Carmen Elena.
    In alta ordine de idei…voiam sa iti spun de un blog care pe mine ma incanta…de fapt imi place mult dezinvoltura cu care scrie tipa.Daca as putea scrie si eu asa!
    Uite: http://lollitta.weblog.ro/

    Merci de cuvintele tale de incurajare.
    Noapte buna si pup.

    Mary Grey

    22 Mai 2008 at 00:34

  6. Mary Grey, am văzut dedicaţia pentru Carmen de la cele două clipuri de pe youtube. Dacă scriai că e sora ta, şi nu doar Carmen… Oricum, LA MULŢI ANI surorii tale, Carmen ELENA! Să fie sănătoasă şi fericită 😀
    .
    Da, scrie frumos. Asta înseamnă să fii liber. Sincer, Mary Grey, nu ştiu cine şi ce te împiedică să scrii ce crezi şi ce gândeşti. Eşti tânără, nu ai, să zicem, o identitate bine stabilită în virtual, nu te poate bănui nimeni de nimic rău intenţionat (cum mi s-a întâmplat mie, de pildă) aşa că nu ştiu ce te reţine. Scapă de prejudecăţi şi scrie. Ştiu că poţi.
    .
    Noapte bună, copilaş. Să ai o zi bună, mâine 😀

    isabellelorelai

    22 Mai 2008 at 00:55

  7. Tomorow is always better.

    Mary Grey

    22 Mai 2008 at 01:06

  8. Hope
    by Emily Bronte
    .
    Hope was but a timid friend;
    She sat without the grated den,
    Watching how my fate would tend,
    Even as selfish-hearted men.
    .
    She was cruel in her fear;
    Through the bars, one dreary day,
    I looked out to see her there,
    And she turned her face away!
    .
    Like a false guard, false watch keeping,
    Still, in strife, she whispered peace;
    She would sing while I was weeping;
    If I listened, she would cease.
    .
    False she was, and unrelenting;
    When my last joys strewed the ground,
    Even Sorrow saw, repenting,
    Those sad relics scattered round;
    .
    Hope, whose whisper would have given
    Balm to all my frenzied pain,
    Stretched her wings, and soared to heaven,
    Went, and ne’er returned again!

    isabellelorelai

    22 Mai 2008 at 01:10

  9. Părinţi

    Ce vremuri grele a ajuns,
    Întreaga omenire
    Nespus de grea e viaţa de nespus
    C-o sfîntă amintire.

    Şi plîng copii la fereşti
    Privind în drum spre casă,
    Şi adormind fără poveşti,
    Plîngînd ei stau la masă.

    Li-e dor de mama de tăticu
    Cei îndrumau mereu
    Căci ambătrînit bunicu,
    Bunici-i este rău.

    Aşa e la tot omul
    Fră un ban în buzunar
    El crede că cu banii,
    El scapă de amar.
    Cristina Podgomii…
    duso sestro )(
    Sibilla

    sfinx667

    23 Mai 2008 at 01:29

  10. Sestro, greu…
    Dar asta-i viaţa. Trebuie să o trăim.

    isabellelorelai

    23 Mai 2008 at 01:38


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: