Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

cândva, într-o noapte cu multe stele şi cu salcâmi înfloriţi

with 31 comments

 

…Sper să fie cât mai târziu,

cândva, într-o noapte cu multe stele şi cu salcâmi înfloriţi

Totul ar fi cum ar fi

zice muribundul

dacă nu s-ar auzi atâtea clopote…

 

 

Spatiu – Timp

Dumnezeu

E peste tot

Dar asta nu-l impiedica

Sa-si caute centrul.

Si asta ii ia, bineinteles,

Tot timpul.

Relatia

spatiu-timp
E in felul acesta

Ca si rezolvata.

 

 

Am închis citatul

 

De cate ori inchid citatul,

Simt in mine

Nu stiu ce secreta jubilatie

De politist:

L-am inchis si pe-asta,

Mama lui de porc!

 

 

Dor

.

Romanii
Cand se exileaza

Se aseaza de-a lungul caii ferate,

In Europa,

Sau, daca mai e loc, pe langa gari.

Sa fie mai aproape de casa,

Sa poata prinde primul tren

La o adica.

.

Asta le da sentimentul

Ca nu s-au indepartat prea mult.

Mergand pe langa calea ferata,

Sau auzind suieratul trenurilor,

Ei comunica permanent

Cu tara.

.

Primavara, mai ales,

Cand magnetismul terestru

Tulbura sus cocorii,

Ei stau tristi pe bagaje

Si asculta cum, intraductibil,

Vuieste terasamentul

De dor.

 

 

Jurnal intim

.

Putin imi pasa mie

De noutatile voastre.

Eu vin cu noutatile mele.

 

 

Într-un târziu…

.

Intr-un tarziu

Vine si poezia.

Dupa framantari de o noapte,

Spre ziua.

(Pe la cantatul cocosilor de ziua).

.

– Ceva nou? intreb incercanat.

– Nimic.

– Atunci de ce-ai mai venit?

– Ca sa-ti fac o viata mai frumoasa, zice.

 

 

Am zarit lumina

 

Am zarit lumina pe pamant

Si m-am nascut si eu

Sa vad ce mai faceti

Sanatosi? Voinici?

Cum o mai duceti cu fericirea?

Multumesc, nu-mi raspundeti.

Nu am timp de raspunsuri,

Abia daca am timp sa pun intrebari

Dar imi place aici.

E cald, e frumos,

Si atata lumina incat

Creste iarba.

Iar fata aceea, iata,

Se uita la mine cu sufletul…

Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti.

O cafea neagra voi servi, totusi

Din mana ta.

Imi place ca tu stii s-o faci

Amara.

 

Leac

Cand se da de leacul unei boli

Toti cei care au pierit de acea boala

Ar trebui sa invie

Si sa-si traiasca in continuare

Restul de zile

Pana la imbolnavirea de o alta boala

Al carei leac n-a fost inca descoperit.

 

 

Scară la cer

.

Un fir de paianjen

Atârna de tavan.

Exact deasupra patului meu.

.
În fiecare zi observ

Cum se lasa tot mai jos.

Mi se trimite si

Scara la cer – zic,

.
Mi se arunca de sus.

.
Desi am slabit îngrozitor de mult

Sunt doar fantoma celui ce am fost

Ma gândesc ca trupul meu

Este totusi prea greu

Pentru scara asta delicata.

.
– Suflete, ia-o tu înainte.

Pâş! Pâş!

 

 

…Sper să fie cât mai târziu,

cândva, într-o noapte cu multe stele şi cu salcâmi înfloriţi

Totul ar fi cum ar fi

zice muribundul

dacă nu s-ar auzi atâtea clopote…

MARIN SORESCU

 

 

Anunțuri

Written by IsabelleLorelai

1 Mai 2008 la 22:38

31 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. si uite cum bantui eu noptile, si…unde altundeva putea avea loc intalnirea cu ei, cu salcamii infloriti ai copilariei mele, daca nu aici, la isabellelorelai…. 🙂
    si acum am acelasi obicei natang, inca mai sarut petalele, imi mangai privirea, sufletul, buzele, si da….mai pap cate doua trei flori de salcam, si de cate ori fac asta, tresar, parca vad toti prietenii de joaca, ma striga… ” Niko, e randul tau…uite la ea, noi asteptam si ea viseaza si mananca flori…”
    recunostinta,
    Sibilla

    sfinx667

    2 Mai 2008 at 01:04

    • Multumesc tare mult , nu stiu cum am ajuns pe pagina ta , am vazut pozele cu salcami si…m-au ravasit si pe mine , mi-am amintit de copilaria mea , ce mai imi placeau salcamii, m-am bucurat sa te citesc , cu drag , Mariana Constantinescu .

      Mariana

      14 Martie 2012 at 23:33

  2. Sunt superbe imaginile, e si salcamul mov, sau cum i-o zice, mi-am incantat ochii si inima de dimineata. O zi frumoasa!

    forevergreen

    2 Mai 2008 at 04:29

  3. Cum as putea eu sa vin sa spun „oooooo, cata frumusete e-n pozele astea!” Si celelalte au fost frumoase. Toate sunt frumoase…de fapt, sunt superbe! Si eu am simtit aseara, cand ma urcam in masina, parfum de flori de salcam si, instictiv, m-am gandit la mierea de albine de salcam…Abia astept sa infloreasca si teii. Sa nu-i ratezi Isabelle!
    Numai bine, Isabelle.

    kmi

    2 Mai 2008 at 09:20

  4. Isabellelorelai,m-ai facut sa 😦 cu aceste versuri si poze de salcami infloriti.
    A inflorit salcamul?N-am mai iesit din casa de vreo doua sau trei zile.Uite,chiar acum ma ridic sa ma uit pe geam poate vad salcamul de la coltul blocului.
    n-am vazut nimic,dar astazi voi iesi si voi afla.

    g1b2i3

    2 Mai 2008 at 09:35

  5. Isabellelorelai,iti trimit un site cu fotografii.Sper sa-ti placa.
    http://photo.net/photos/Marina%20Cano

    g1b2i3

    2 Mai 2008 at 10:06

  6. Niciodata n-am vazut, mai bine imbinate, frumusetea cu durerea,bucuria cu disperarea,necazul cu speranta ca la tine pe blog,Isabelle.Iti doresc rasplata pentru fapte!

    Elisa

    2 Mai 2008 at 11:34

  7. Doamnelor, vorbim imediat, staţi puţin să-şi revină blogul, are ceva, habar nu am ce.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 18:49

  8. Isabelle, Isabelle, iar ne-ai facut-o!
    Dupa mine, salcamul este legat de imaginea satului.Cu alte cuvinte, este un copac de tara.Il iubesc.Mai ales de la Marin Preda incoace. Ati mancat vreodata placintele cu flori de salcam?
    Marin Sorescu este unul dintre poetii mei preferati.Ultimele sunt poeziile scrise in spital , inainte de moarte.

    zinca beiu

    2 Mai 2008 at 19:18

  9. Sibilla, şi eu bântui noaptea. Şi eu mănânc flori de salcâm. Şi ace de brad.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 19:46

  10. Forevergreen, cel mov se numeşte Glicină. Este şi unul galben, la fel. Eu am văzut Glicina în 1983 prima dată, în parcul englezesc de la Cotroceni. Adusese Regina Maria două tufe de Glicina din Anglia. Acolo se numeşte Wisteria (în traducere). Artiştii Art Nouveau (Arta 1900/Secession) au folosit ca motiv floral irişii, crinii imperiali şi glicina. Cel galben este Laburnum, mai este şi o variantă albă Robina. Ultima fotografie, cel galben este Acacia, tot salcâm.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 19:53

  11. Mândro, sper să nu-i ratez. Adică îi ratez doar dacă mor.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 19:55

  12. Gabi, aşa am păţit şi eu. Mai întâi a fost parfumul de salcâm. Am ridicat privirea şi am dat de salcâmi înfloriţi (eu merg cu capul în jos, tot timpul mi-e frică să nu mă împiedic şi să cad). După care am dat din una în alta… Că aşa fac eu. Îmi aduc aminte de tot felul de lucruri.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 19:59

  13. Elisa, păi nu-i viaţa aşa? Cu de toate. Dacă nu le îmbinăm o luăm pe coclauri…
    Tu ai în grădină salcâmi?
    M-ai imbolnăvit cu merii tăi înfloriţi 😀

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 20:00

  14. Zinca, nu am mâncat. Dar am mâncat clătite cu dulceaţă de salcâm, miere de salcâm şi salcâm crud. Şi nespălat. Posedăm şi salcâm uscat pentru ceai, cred că e bun pentru rinichi. Parcă.
    Pe maestrul Marin Preda am avut şansa să îl cunosc.
    Era într-un fel anume, făcut parcă pentru alte timpuri. Mai bune, evident.
    Şi-a dorit să moară aşa:
    „…Sper să fie cât mai târziu,
    cândva, într-o noapte cu multe stele
    şi cu salcâmi înfloriţi
    Totul ar fi cum ar fi
    zice muribundul
    dacă nu s-ar auzi atâtea clopote…”
    Scara la cer a fost ultima poezie.
    A murit în decembrie. În cecembrie nu erau salcâmi înfloriţi.
    Aşa că acum i-am adus toţi salcâmii din lume.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 20:07

  15. Doamnelor, voi aţi adus parfumul salcâmilor.
    Mulţumesc.

    isabellelorelai

    2 Mai 2008 at 20:08

  16. Isabelle,chiar salcam nu am…m-ai prins 😆 ,caci salcamii ,la casa parinteasca erau in strada,intre trotuar si drum.Asa era atunci…strada era treaba omului si nu a primariei,iar tatal meu a adus in strada,in loc de iarba…musetel,hahaha…
    Ce minunat era si cum adunam noi floricelele tamaduitoare direct din strada… 😛 😛

    Elisa

    3 Mai 2008 at 10:52

  17. Elisa, uite chiar că uitasem de muşeţel. I se mai spune şi Romaiţă, prin unele locuri. Cred, nu ştiu sigur.
    😀

    isabellelorelai

    3 Mai 2008 at 11:57

  18. Gabi, mulţam de link. Acum am reuşit să-l deschid.
    A fost o pauză de defecţiune pe net-ul meu. De două zile face figuri.

    isabellelorelai

    3 Mai 2008 at 11:58

  19. La noi n-a inflorit salcamul.Drept e ca nu am fost departe de casa,dar avem salcam pe langa blocurile vecine.Si eu merg cu capul in jos sa nu ma impiedic sau sa calc intro denivelare ca am imbulinat-o.
    Vorbeati despre placinte cu salcam.N-am mancat,dar flori de salcam mananc si ace de brad si carcei de vita de vie.
    E frumos la tine si ma simt minunat aici.
    gabi.

    g1b2i3

    3 Mai 2008 at 18:08

  20. Gabi, corect, şi cârceii de la viţa de vie! 😀
    Acrişori şi buni. În contrast cu floarea de salcâm, dulce-dulce.

    isabellelorelai

    3 Mai 2008 at 18:13

  21. Isabelle,la noi musetelului i se spune romonitza,dar acum mi-ai amintit tu… 🙂
    Sunt atatea cuvinte specifice locului incat mi le amintesc destul de rar,netraind acolo.O data am inceput un dictionar de regionalisme,dar cine mai stie pe ce caiet,foaie sau notita o fi!!!Caci la noi acolo in Banat se vorbeste asa ca poti sa nu pricepi nimica,uneori 😆

    Elisa

    4 Mai 2008 at 09:04

    • Elisaaaaaaaa,

      Stii, si la mine, in Maramures, se spune „romonita” si, culmea, (si) eu am in plan un dictionar de regionalisme. Trebuie facut ceva, trebuie sa lasam aceste comori copiilor nostri… Din pacate, (aproape) nimeni nu mai face nimic un acest sens !!!?
      Pace si bucurii, Domnul sa te lumineze si sa te intareasca…
      Un morosan neaos 🙂

      VIV

      20 Mai 2009 at 13:09

  22. Ei, Elisa, să mori de râs. Eu de Romaniţă am aflat în Moldova, undeva într-un sat senzaţional, uitat de Dumnezeu, pe lângă Iaşi.

    isabellelorelai

    4 Mai 2008 at 09:08

  23. SUPERB!!!!M-ATI LASAT FARA CUVINTE,EXTRAORDINAR.

    Alinutza

    19 Mai 2008 at 22:33

  24. Mă bucur că îţi place, Alina!
    😀

    isabellelorelai

    19 Mai 2008 at 22:40

  25. […] MARIN SORESCU – Leac […]

  26. Оценка 5, базару ноль)

    PlanetaJob

    2 Septembrie 2008 at 17:42

  27. Mai oameni buni, voi, astia TOTI dp aici, dpc planeta veniti, fratilor !!!? Intreb pentru ca nu prea aveti apucaturile oamenilor de la mine din cartier, din oras, chiar, iar din tara, asa, pe ici, pe colo, k voi, cati au mai „rezistat”, putini tare mai stiu… Nuferii dp mocirle si oamenii k voi ar trebui, laolalta, OCROTITI DE LEGE, au ce ziceti, n-am dreptate ?!… Uite, pentru ca tot a facut Bunul Dumnezeu minunea sa ne gasim (Carmen, multumesc !!!), daca tot am primit acest dar, zic, ma straduiesc sa va ofer ceva, in compensatie, poate, poate, oi ajunge si io la inimile voastre mari si calde…
    DE VAZUT AICI http://www.youtube.com/watch?v=eM3l1qVzCFg SI AICI http://www.evenimentul.ro/articol/parfum-de-mai.html Daaaaa, sunt EU, tot, farame de fiinta pastrate pentru k, di tanto in tanto, sa mai luminez necuprinsul amintirilor care ma mai tin treaz, „altfel” decat ceea ce este afara…
    VA MULTUMESC PENTRU CA ATI ZABOBIT SA PRIMITI DARUL MEU DE FIINTA 🙂
    Un maramuresan neaos ot Moisei, cu dragoste…
    viv_danci@yahoo.com

    VIV

    20 Mai 2009 at 12:48

  28. mulţumesc! Isabelle 😦

    CELLA

    13 Mai 2010 at 17:05


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: