Isabelle Lorelei's Weblog

Blog amar. Si tacut

Dan Santimbreanu. Pledoaria pentru viata

with 56 comments

Aici ar fi trebuit să fie un citat. Despre Prietenie. Nu am ştiut pe care să îl aleg, aşa că le-am pus pe toate, puţin mai jos.

Dan Andrei Sântimbreanu, cel căruia îi spun eu Dănuţul foarte Luptător, cel care îşi zice simplu Dasanti, 28 ani, Scorpion, PR Manager, http://dansantimbreanu.wordpress.com, dan.santimbreanu@yahoo.com , cu două zile de naştere, adică născut de două ori, pe 18 noiembrie 1979 şi pe 26 februarie 2008 – apropos, LA MULŢI ANI, acum eşti şi Peşti, plus că acest februarie a avut o zi în plus, ce întâmplare stranie – Dan Andrei Sântimbreanu, cum spuneam, îţi mulţumesc. Pentru că ştii să trăieşti şi ştii să lupţi pentru asta. Şi pentru că îţi pasă şi de alţii, chiar dacă o faci de pe un pat de spital. În timp ce eu mă enervez, cum că pierd prea mult timp în trafic. În timp ce viaţa mă nemulţumeşte. În timp ce tot zic: m-am săturat. În timp ce mă supăr că e coadă la taxe şi impozite. În timp ce cred, sau poate nu, doar bănuiesc, că prietenii nu îmi sunt prieteni. În timp ce mă enervez când îi văd pe unii la tv cum se ceartă. În timp ce mă simt goală pe dinăuntru. În timp ce … În timp ce Andreea luptă pentru copiii bolnavi. În timp ce prietenii luptă pentru Cătălin. În timp ce tu lupţi pentru George. Şi pentru noi toţi. Când ne înveţi să fim buni. Să fim Oameni. Îţi mulţumesc, Dănuţ. Îţi mulţumesc, Andreea. Îţi mulţumesc, Cătălin. Şi mulţumesc mamei tale, Dănuţ. Şi tuturor oamenilor care îţi sunt acum alături, şi au grijă să mănânci fructe şi să te bucuri pentru că vezi veveriţe. Şi mulţumesc tuturor Luptătorilor, pe care nu îi ştiu, dar sigur luptă. Prieteni. Şi dacă stau să mă gândesc bine, Dănuţ, ai chiar trei zile de naştere: şi 25 martie 2008, de Bunavestire. Deci eşti şi Berbec. LA MULŢI ANI!

Dan : 25 martie 2008. Astazi este Bunavestire! Am asteptat astazi si eu o veste buna si am primit-o !!! Mai tarziu dar mai bine mai tarziu decat niciodata… Sonografiile la picioare si la inima au confirmat ca organismul meu a facut fata bine emboliei si pneumoniei. Mai iau zilnic antibiotice si doar o singura injectie cu heparina. De maine incep fizioterapia pentru mers si sper ca pe joi, vineri sa ma externez. Inchei aici acest mini-update si sper ca si voi sa fi primit vesti bune azi asa cum am primit eu! Dan 20:35 CET

Dan : 26 martie 2008. Astazi, la fix o luna dupa interventia chirurgicala au continuat semnele bune. Ma simt din ce in ce mai bine iar doctorii sunt multumiti de evolutia mea. Profesorul internist mi-a confirmat azi ca am trecut prinr-un mare mare pericol dar ca se pare ca am trecut cu mult noroc de acest obstacol. Azi am inceput iar turele de etaj in numar de 6 pana la ora sapte. E ok! Nu merg cu aceeasi viteza dar ma tin bine. In timpul mesei de seara am primit si factura estimativa pentru “peripetia” mea cu embolia pulmonara si “cazarea”suplimentara in sectia de terapie intensiva: 20.000 de euro. Acest cost se adauga costului platit deja pana in prezent: 50.500 euro. Ce sa spun… precautia si suflatul in iaurt costa. Totusi cand profesorul mi-a spus ca am trecut pe langa moarte parca nu mai stai sa te gandesti la bani si de unde vei face rost de ei. Si sigur voi reusi sa strang si aceasta suma. Trebuie vazut totusi cat de repede cei de la INI vor acesti bani, deoarece in cateva zile este evident ca nu ii pot strange si vira. In momentul in care am reusit sa strang suma pentru depozitul pentru operatie am refuzat sume consistente pe motivul ca am strans deja banii necesari si pentru ca nu mi se parea normal sa pastrez bani care ar fi putut ajunge la alte cazuri. Astazi am trimis un email cu povestea lui George Ospir celor care au comentat pe acest blog. Va rog sa o mai cititi o data si daca puteti ajuta sa o faceti. Dan 10:35 CET

Cititi problema lui George aici: http://georgeospir.wordpress.com

Pentru cei care cred că pot ajuta cu donaţii oricât de mici sau care pot da informaţia mai departe:

Pentru Dan :

RO95INGB0000999900352281 (RON) – ING BANK BUCURESTI CENTRALA

RO86BACX0000000059656000 (RON) – UNICREDIT TIRIAC

RO14INGB0000999900514953 (EUR) – ING BANK BUCURESTI CENTRALA

Dan – Andrei Santimbreanu

CODURI SWIFT: INGB ROBU (pt. ING) si BACX ROBU (pt. UNICREDIT)

Pentru George :

cont donatii : la banca ING RO51INGB0000999900783074 cont in lei sub numele de Munteanu Ioana Raluca(deocamdata…trebuie schimbat) (este prima oara cand facem lucrurile acestea si sunt unele lucruri care nu le stim, apreciez orice observatie.) Deocamdata ne mobilizam sa rezolvam cat mai repede situatia. Orice informatie ne este de folos. Multumim!

Conturi noi:

la BRD RO19BRDE240SV31625462400 (SUB NUMELE DE OSPIR GEORGE)

la BCR RO48RNCB5080C45922297415 (SUB NUMELE DE DASCALU ADINA prietena lui George)

la BRD contul in euro la BRD RO77BRDE240SV95455152400 sub numele OSPIR GEORGE.

Pentru Cătălin :

Donatiile se pot face in conturile deschise la BRD Galati sucursala Micro 39b pe numele Danaila Maria(mama lui Catalin)

Euro: RO29BRDE180SV26910201800
Lei: RO50BRDE180SV32041081800

Cod SWIFT BRDEROBU

si prin PayPal, direct pe site : http://www.save-catalin.info/vreausaajut.php

Pentru copiii mulţi şi bolnavi ai Andreei, găsiţi conturile la ea pe blog.

BLOG DE SUFLET : http://sminchy.wordpress.com

Pentru prieteni :

– Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri. Aristotel

– Prietenul nu iubeste prietenul ci obiectul prieteniei. Platon

– Prietenia este egalitate armonioasă. Pitagora

– Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată. Cato cel Bătrân

– Dacă există o fericire pe pământ, apoi aceasta este prietenia. Mircea Eliade

– Prietenia este armonia a două lucruri contrare, care sunt necesitatea şi libertatea. S. Weil

– Prietenia este un blând angajament al inimii. Montesquieu

– Prietenia este încercarea prin care se măsoară un om. Oscar Wilde

– Prietenia este o delicată legătură a sufletelor prin o armonie în cele mari şi bune. Goethe

– Prietenia este floarea unei clipe şi fructul timpului. von Kotzebue

– Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului. B. Gracian

– Prietenia este una din mângâierile vieţii. Gala Galaction

– Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie în trup străin. Dimitrie Cantemir

– Prietenia înseamnă a fi frate şi soră, două suflete ce se ating fără să se confunde, două degete ale aceleiaşi mâini. Victor Hugo

– Prietenia este in primul rand pacea reciproca si zborul spiritelor pe deasupra amanuntelor vulgare. Antoine de Saint-Exupery

– Una dintre cele mai mari bucurii ale acestei vieti este prietenia si una din bucuriile prieteniei este de a avea cui incredinta o taina. Anonim

– O prietenie adevarata, este in viata ceea ce este o oaza in pustiu: un colt verde de umbra in infernul fierbinte si galben al nisipului nestatornic. Anonim

– Prietenia este la fel ca banii, este mai usor de facut decit de pastrat. Anonim

– Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate. Kahil Gibran

– Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti. I.Conrad

– Prietenia este cu siguranţă cel mai bun balsam pentru durerile provocate de decepţiile din dragoste. Jane Austen

– Prietenia este firul de aur care leagă inima întregii lumi. John Evelyn

– Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele. George Eliot

– Prietenia este umbra serii, care se înteţeşte odată cu apusul soarelui vieţii. La Fontaine

– Prietenia este iubire fără aripi. Byron

– Prietenie. Încredere şi respect. Ovidiu Oană

– Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când greşesc. Andre Malraux

– Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ. George Washington

Oare?: Prietenie. O ambarcaţiune suficient de mare pentru a duce doi când este vreme bună, dar numai unul când este vreme rea. Ambrose Bierce

P.S. Pentru “cuvântul” mulţumesc aveam o altă poveste. La care am renunţat. Pentru ceva mult, mult mai important. Pentru ceva care a meritat. O lecţie de viaţă. Pledoaria pentru viaţă.

Meştere Manole, îţi mulţumesc pentru blog. Mulţumesc.

Anunțuri

Written by IsabelleLorelai

27 Martie 2008 la 23:42

Publicat în ajutor, copilaria, iubire, prieteni, scrisori, solidaritate, viata

Tagged with

56 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Viata are un alt sens cand vezi toate astea. offf, iar ma faci sa plang. Si nici sa dorm nu pot.

    Oana

    28 Martie 2008 at 00:02

  2. Hai dormi. Nani.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 00:04

  3. isabellelorelai, Dumnezeu iti va intoarce insutit ceea ce faci tu, rar am vazut asa un suflet mare si incapator pt noi toti, ma minunez cata putere ai, sa faci loc si timp in sufletul tau fiecaruia si nu pot decat sa sper a-ti urma exemplul, sa ma rog sa fiu pregatita a calca pe urmele tale…. pasii sufletului tau deseneaza zambete si sperante pe aripile sufletelor atator oameni…
    felicitari si mult succes, respecte,
    SIBILLA

    sfinx667

    28 Martie 2008 at 02:20

  4. ganditi frumos, reactionati ca niste OAMENI ADEVARATI !
    pt ca voi stiti :
    Dragostea inseamna actiune nu un simplu sentiment.

    elena.n

    28 Martie 2008 at 06:56

  5. Acum 11 ani eram. Eram mai tânără, ce-i drept. Singură. Cu un copil. Şi o mamă. Copilul cu probleme de şcoală. Mama face atac cerebral. Spitale, chin, neşansă, comă, mizerie, spitale, nepăsare, şpăgi. Inutil. Apoi am mers pe la biserici. În 7 zile a ieşit mama din comă. Am luat-o acasă. Tratament, bani, salvări, logoped, masseur, gimnastică, medicamente, aparatură medicală modernă. Nimic. Nimic spectaculos, dar acum ne înţelegem cât decât. Prin semne, dar ne înţelegem. Copilul a crescut, a făcut facultatea, l-am ajutat. Acum este bine, are un servici bun. Ne descurcăm. Atunci, în perioada aia, am avut, să zic, cam 6 luni în care mi-au ajuns banii să pot mânca, doar seara, 2 eugenii şi 2 punguţe cu seminţe. Apă de la robinet şi câte o cafea. Şi nimeni, nimeni, nici rude, nici prieteni, nu mi-au mai deschis uşa, nu mi-au dat un telefon. Încet încet m-am stabilizat. Am colindat lumea. Am mâncat, şi eu, şi mama, şi copilul o grămadă de bunătăţi. Doar noi trei. Pentru că atunci când prietenii şi rudele au început să sune, nu le-am mai răspuns. În schimb le răspund bătrânilor de pe stradă, copiilor la care cântă la vioară pe scară de bloc, copiilor şi bătrânilor din emisiunile tv caritabile, femeii de serviciu de la bloc, femeilor care au grijă de mama cât sunt eu la serviciu, lui Dănuţ. Şi prietenilor lui Dănuţ. Şi copiilor Andreei.
    Când Dumnezeu îţi dă un par în cap, te pune la încercare. Să vadă: cum eşti? Bun sau rău? Nu este valabil pentru cei care cred că se trag din maimuţă.
    De aceea nu condamn pe nimeni. Fiecare crede în cine şi în ce vrea. Plata îl priveşte. Aia, care se face la sfârşit.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 07:15

  6. Dacă doriţi să-l mai vedeţi, să-l mai auziţi:
    George Pruteanu
    http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/2abd4621ed3a64
    Dumnezeu să îl odihnească în pace.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 11:49

  7. Toti oamenii valorosi din tara asta se duc. Ma simt usor deprimata. Stii de ce ma bucur, ca exista oameni cu suflet ca al tau.

    Oana

    28 Martie 2008 at 11:58

  8. Oana, da, se duc. Din păcate.
    Oana,
    A greşi e omenesc; a ierta este divin. Alexander Pope

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 12:05

  9. Isabela, vazusem blogul tau, am vrut sa comentez, dar nu am stiut unde. Abia la a nu stiu cata vizita, adica acum, am gasit „Comments”, poate poti sa il faci mai vizibil.
    Vreau sa te felicit pentru solidaritatea pe care o manifesti pentru Dan si altii ca el. Ma bucur ca Dan e bine si sper ca si ceilalti sa se poata insanatosi. Andreea de la Jurnalul m-a impresionat foarte mult cu umanismul ei. Sunt atatea nevoi pe lumea asta, dar atat de putine resurse.. De aceea m-as bucura ca un numar cat mai mare de oameni sa-si uneasca eforturile pentru salvarea acestor oameni, acestor copii, acestor suflete.
    Inteleg ca ne cunoastem, am impartit o branza impreuna.. 🙂 Asa ca sper din suflet sa ne revedem. felicitari inca o data.

    corinacretu

    28 Martie 2008 at 14:26

  10. Corina, blogul ăsta are 25 de zile, nu prea mă pricep. Mi l-a făcut o doamnă, prietenă de pe alt blog. Meşterul Manole. Pe care nu o cunosc personal. Cum nu o cunosc nici pe Oana personal. Nici pe Dan nici pe Andreea. Pe tine, da. Şi tu pe mine. Şi am împărţit multe. Şi atât de frumoase.
    Eu sper ca tu să poţi rezolva câte ceva. Eu sunt nimeni. Mai mult decât solidaritate şi un bănuţ la bancă nu pot face. Mă gândeam să încerci să faci demersuri pentru înfiinţarea unui număr de telefon, un fel de telverde, pentru donaţii. Să-i zicem Telefonul Solidarităţii. Sună orice om şi automat donează un euro, doi. Nu mult. Puţin. Puţin cu puţin se face mult. Aşa cum, puţini, după ani, ne-am întâlnit pe un blog.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 14:51

  11. Isabelle, eu sunt de acord cu tine cu telverde. Ar fi o mare realizare pentru acesti oameni. Nu numai pentru Dan, pentru toti.

    Oana

    28 Martie 2008 at 15:02

  12. Nu stiu cat de multe pot face, Isabela. Ideea cu nr de telefon a avut-o si Gabriela Savitski si am sa incerc sa fac o propunere legata de asta. Pentru ca sunt atatia oameni care ar vrea sa contribuie din putinul lor si sa ajute..
    Ma bucur ca ne-am intalnit, dupa multi ani. Pentru mine, blogul chiar a fost o revelatie. Nu numai pentru ca am auzit de unii oameni despre care nu mai stiam nimic, cum e si cazul nostru, dar mai ales pentru ca am descoperit atatia oameni inimosi, destepti, care se implica, dezbat, cauta solutii. Eu cred ca de un asemenea spirit avem nevoie inainte de orice.
    Iti doresc numai bucurii si sper sa tinem legatura.

    corinacretu

    28 Martie 2008 at 15:09

  13. Oana, normal că pentru TOŢI.
    Convinge-o pe Corina. Şi pe Andreea.
    Dacă se rezolvă, punem numărul pe toate blogurile.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 15:09

  14. Corina, da.
    Să-i spun eu doctorului Oprescu, sau îi spui tu, că eşti mai aproape?
    Am înţeles că doctorul şi-a făcut blog.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 15:12

  15. Dacă nu te-ai săturat de mine,pe poştă,vin şi-aci să-ţi transmit că or zis ai mei că dacă mai ai de alea care fac bani prin expediere , să-mi mai trimiţi
    că-s amatori „să plătească” pentru poezii
    pă bune …
    aia cu linia telefonică tre’ s-o întrebe Oana pe madam Baraţă că-i de la ea
    Cît am înroşit io firele la doamna asta cînd boceam la cazurile care le prezenta la tv-eu
    şi-i serios,avea linie şi la mobile şi la romtelecom
    după posibilităţi : 1 euroi , 2 , 10 …
    Oana ,ia … nu o ştii pe doamna Baraţă să zică cum face la aia cu „Oameni pentru oameni” ?

    CELLA

    28 Martie 2008 at 16:48

  16. Isabelle-lorelai*ma tot minunez punandu-mi fireasca intrebare”Can ai timp tu ,de toate?”Si crede-ma nu-mi pot raspunde.Ti-am remarcat sensibilitatea,marea disponibilitate afectiva fata de tot ce-i durere ori bucurie,deducand de aici ca ai oarec e experienta primita de la aceasta viata.Dar,spun dar,pentru a primii darul experientei vietii trebuia ca genetic sa fii un perfect acceptorsi tu esti,esti chiar mai mult,esti un OM care respira,transpira si sufera pentru tot ce-i viu sau face parte din viata oricui de oriunde.In general nu ma hazardez la a face aprecieri de niciun fel dar de data aceasta ,ceva din interior imi spune cam asa:”Fata asta merita cel putin o recunoastere prietenesca daca nu si de un respect deosebit.Altruismul nu-i la indemana orcarui muritor.Animalu din om il face pe acesta ,egoist.Tu nu ai acest sentiment.Incerci si reusesti sa lasi o urma pe acest pamant.Umbra fac multi oameni,aproape cei mai multi,urma doar putini si tu esti unul din ei.tata Borgo.

    ionborgo

    28 Martie 2008 at 17:05

  17. Nu trebuie sa ma convingeti, stiu ca e util. Tocmai am discutat pe tema asta cu cineva. Ma intreba: cine gestioneaza banii, ce garantie au oamenii ca acesti bani ajung cu adevarat la copiii bolnavi? Cred ca singura solutie este sa abordam o mare organizatie, credibila si de prestigiu, gen UNICEF, care sa coordoneze aceasta campanie.
    Nu stiu daca Sorin si-a facut blog. Ma interesez.

    corinacretu

    28 Martie 2008 at 17:35

  18. Cella, dacă nu veneai, intram la bănuieli. Bine că venişi.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 18:44

  19. Tati, degeaba păţeşti nişte lucruri în viaţă dacă nu înveţi ceva BUN din ele.
    Timp nu am prea mult, dar, cum spuneam, la mine lucrurile există prin neuroni. Doar le pun pe hârtie şi gata. Ştiu exact ce muzică îmi place, ştiu unde să o caut. Am citit, m-am informat tot timpul şi îmi este uşor să pun pe hârtie. Aşa cum simt.
    Tati,
    VEZI mai jos, la aniversarea dumitale, că a venit un domn să te salute. A semnat UNGURU.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 18:48

  20. A, da, Tati, şi sunt foarte atentă la ce spune fiecare. Cum să cunoşti un om, dacă nu eşti atent la el?

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 18:49

  21. Corina, mă apucă disperarea. La fel de bine poţi tu, Sorin, mă înţelegi, să faceţi o FUNDAŢIE.
    Oamenii sunt îngroziţi că oamenii politici nu se implică. Iar Sorin este ditamai doctorul, are un nume, o reputaţie, nimeni nu l-ar bănui de ceva rău. Şi chiar dacă l-ar bănui, cuvântul lui are greutate. Un telefon de acest gen ar strica unui medic, Primar General al Capitalei? Eu cred că nu.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 18:53

  22. Cella, o cunosc bine pe doamna Barata, dar ea prezinta doar cazurile din Arges. Dar o intreb, serios o intreb. Eu nu m-am gandit la ea, chiar nu.

    Oana

    28 Martie 2008 at 19:46

  23. Isabelle, e greu si pentru ei. Eu stiu pentru ca am fost un timp implicata politic, dar mi-a trecut pentru ca sunt destul de sensibila si na. Dar stiu ca e greu si pentru ei sa faca ceva. Tot de la noi, cred eu, se aduna mai mult. Bine, si daca sistemul sanitar ar fi bine pus la punct, daca chiar s-ar da banii aia, ma rog, acum nu judecam statul.

    Oana

    28 Martie 2008 at 19:48

  24. Oana, adică te-ar deranja ca un om cum este dr. Oprescu, să înfiinţeze un teledon medical, să zicem, în calitate de primar general? Eu m-aş bucura. De două ori.
    Tu nu?

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:00

  25. Ba daaaa, cum sa nu, nu ma intelege gresit, m-as bucura enorm, dar eu stiu ca acolo, la ei in partid sunt niste dracusori. Daca ma intelegi. Dar, m-as bucura si as si suna.

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:02

  26. Mai, si ar fi si o buna campanie electorala, dar eu tot n-am dat de blogul doctorului. Apropo, la Dansez pentru tine plangeti? Ca eu, da. Si in seara asta votez pentru Cristina, ar fi pacat de copilasul ala sa iasa.

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:04

  27. Oana, bun. Vezi că te pricepi? 😀
    Ei, na, eu plâng la toate alea. Şi culmea, lumea face mişto, dar eu apreciez foarte mult faptul că oamenii ăia se străduiesc să înveţe să danseze pe bune. Iar scopul … Bine că se poate.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:16

  28. Voi ati si pus primarul Capitalei?Subscriu si votez:)

    ionborgo

    28 Martie 2008 at 20:16

  29. Tati, ne străduim. Poate reuşim, cine ştie … 😀

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:18

  30. Punem si primar si europarlamentari, acum cat mai e democratie. Isa, bine ca nu sunt singura care plange. Ma rog, pana acum nu prea ma strofocam eu, dar copiii ma impresioneaza. Hai, tac, ca iar plangem 😀

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:22

  31. Merline, în cazul în care nu ştiai, te anunţ că este bine să plângi. Pe bune.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:25

  32. Stiu, siameza, stiu. Te descarci prin plans, dar cu durerea de cap de dupa nu ma prea impac.

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:26

  33. Pentru astea există 1 pastil 😀
    Şi nu este vorba doar despre descărcare. Lacrimile au un anume înţeles. Ţin de ceva anume. Vei afla.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:37

  34. Suflet? Si verifica-ti mailul, pentru ca eu vreau sa fiu prima, da? 😀

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:38

  35. Şi sufletul de unde vine?
    Bine, verfic. 😀

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 20:41

  36. De la Dumnezeu? Hai ca incet, incet invat 😀

    Oana

    28 Martie 2008 at 20:53

  37. Nani, nani pui, sa visezi frumos 🙂

    Oana

    28 Martie 2008 at 21:03

  38. Omul ştie …

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 21:03

  39. Somn uşor, pui! 😀

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 21:04

  40. Omul ştie mai multe decât înţelege …

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 21:06

  41. Isabela, Oana, exista teledoane, campanii de strangere a fondurilor, organizatii de caritate. Dar oamenii nu au incredere, va sa doneze le trebuie garantii ca banii merg unde trebuie. de aceea cred ca trebuie apelat la nume de prestigiu. Eu o sa vorbesc si cu Sorin, o sa incerc sa vorbesc si pe la televiziuni sa vad daca se implica in asemenea campanii, promit. Si nu e vorba de nimic politic aici. O seara buna, noapte buna..

    corinacretu

    28 Martie 2008 at 21:18

  42. Corina, mulţumesc. Am încredere în tine. Noapte bună.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 21:22

  43. Am citit…inalt cat am putut cuprinde cu mintea cu sufletul cu inima tot ce ai scris…ce pot sa spun? Am simtit durerea o cunosc pana la pragul de”sus” cand mori putin te intorci doar pentru cineva drag ramas poate asa imi explic de ce mai exist azi…Ma rog pentru TOTI cei care trec prin suferinta…pentru cei care pleaca dupa ingeri sa-i aduca acasa incerc sa zic ca nu va fi mult pana cand ii voi reintalni acolo in vesnicii..DAR pana cand voi intelege deplin imi port prin lume psalmul si ii inchin LUI viata pe care mi-a dat-o…e tot ce pot sa fac –multumesc!

    rose4you

    28 Martie 2008 at 21:42

  44. Rose, şi gândurile bune, solidaritatea, rugăciunile, toate ajută. De la noi mai puţin, de la Dumnezeu mai mult.

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 22:11

  45. Sora bloaga, nu te-am pupat azi, somn usor, iar! 😀

    Oana

    28 Martie 2008 at 22:18

  46. Măi, iar nu dormi? Treci la culcare, imediat 😀

    isabellelorelai

    28 Martie 2008 at 22:33

  47. Isabelle, Oana, Corina, Gabitza, toata lumea! Avem vesti despre Matei! http://sminchy.wordpress.com/2008/03/29/al-doilea-hop-pentru-matei/
    Spuneti o rugaciune, fetelor, ca micutul nostru sa treaca bine si peste hopul asta. Va pup pe toate si va urez un week-end minunat!

    SMINCHY

    29 Martie 2008 at 10:54

  48. Uf! Si Cella! Pe tine nu te-am chemat la apel! Cum sa te uit tocmai pe tine? Bucura-ti sufletul cu vestile bune, draga mea! Imbratisari!

    SMINCHY

    29 Martie 2008 at 10:56

  49. Andreea, spunem! O avem pe Rose, ea ştie cel mai bine ce rugăciuni să ne înveţe! Şi pe Sibilla, cea îndurerată.
    Of, Doamne.

    isabellelorelai

    29 Martie 2008 at 11:01

  50. MULŢUMIM DE VESTE BUNĂ ANDREEA
    gîndurile bune şi rugăciunea mai multor suflete
    energie pozitivă spre Matei
    îmi aminteşte de LUCA şi ochii lui minunaţi,porţi spre cer,ochi de înger
    ce ştii de LUCA Andreea,îi este bine ?

    CELLA

    29 Martie 2008 at 11:17

  51. @CELLA: Din cate stiu eu, da. Luca este bine. Daca vreti noutati o sa contactez familia si va anunt.

    SMINCHY

    29 Martie 2008 at 15:14

  52. Dacă poţi,pune fotografia lui Luca,la tine,să vadă oamenii şi o reuşită a lucrului isprăvit cu suflet,de oameni;Luca-i ca un port bonheur ,nu ştiu de ce, pe el dintre mulţi, mi-l amintesc ori de cîte ori văd imagini cu îngeri 😀

    CELLA

    29 Martie 2008 at 15:44

  53. Cella, draga mea? Dar câţi oameni crezi că vin pe aici? Mulţi, aşa crezi tu? Sunt doar anumiţi oameni care vin pe aici. Doar câţiva. Şi care ştiu. Şi care înţeleg. Şi care fac ceva. În rest … Priveşte …
    Du-te la Andreea, să vezi la ea ce sa întâmplat la accidentul de pe Kiselef. Îmi vine să vomit. Îmi vine să urlu.

    isabellelorelai

    29 Martie 2008 at 15:53

  54. am fost,blondo 😀
    eu Andreei îi spuneam,dacă poate,
    să vadă lumea care trece pe-acolo că mai sunt şi reuşite,cum este cazul lui LUCA,asta ca să-i încurajeze pe oamenii care fac ceva,pentru că oamenii au nevoie să vadă reuşitele ajutorului lor
    pentru că oamenii nu sunt educaţi în spiritul ajutorării semenilor lor,sunt suspicioşi şi egoişti şi multe altele … aşa că …

    CELLA

    29 Martie 2008 at 16:15

  55. @cella: aaaa! Asta vroiai tu! :)Pai uite, povestea lui Luca este intreaga aici http://sminchy.wordpress.com/category/cazuri-rezolvate/luca/
    Cu tot cu pozele ochisorilor care iti plac atat 🙂
    Daca vreti sa mai vedeti si alte reusite ale oamenilor cu suflet, intrati pe blogul meu aici http://sminchy.wordpress.com/category/cazuri-rezolvate/ Ii veti gasi pe Magda, pe Luca si pe Radu. Care traiesc datorita celor multi si, cum imi place mie sa zic, NORMALI.
    Deci vestile bune exista! Minunile exista! Sa nu va indoiti niciodata de asta!
    P.S. S-a gasit un Om Mare care sa o ajute si pe Florentina http://sminchy.wordpress.com/2008/03/29/sa-nu-ramanem-indiferenti/. Haideti sa ne mobilizam si noi. 🙂

    SMINCHY

    29 Martie 2008 at 20:11


Daca vrei sa spui ceva... Scrie aici

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: