IsabelleLorelai's Weblog

Blog amar. Si tacut

Armata României noastre, ce mai faci? Cum o mai duci? Invictus până la capăt

leave a comment »

ArmataRomaniei1

O mână de oameni. Pentru că ei există, noi putem face ceea ce vrem să facem. Când ei luptă și sunt lăudați de mai marii lumii, este o chestie de mândrie pentru noi toți. Când sunt în nevoie, este o chestiune cam de… ei între ei. Militarii noștri, care au luptat în Irak, Afganistan și Balcanii de Vest. Discreți. O mână de oameni.

Ce spun ei, militarii răniți? Doar că au nevoie de oameni care să creadă în ei și care să-i ajute. Și că le mulțumesc dacă o fac.

De exempu, Marius Apostol, rănit grav în Afganistan. A rămas fără o parte din vertrebre, cele care au mai rămas sunt prinse cu plăcuțe din titan și șuruburi, are un călcâi reconstruit. Ori Adrian Crețu, rănit grav în a doua misiune din Afganistan. Are reconstruită o parte din osatura feței. Sau Costinel Slăniceanu, rănit grav în Kandahar, a rămas fără jumătate din piciorul stâng și fără vedere la ochiul stâng. A stat în comă o lună, a fost operat de 14 ori. A stat în spital 6 luni. După care a fost protezat, a făcut recuperare și a reînvățat să meargă. Și alții ca ei.

Ce vor ei, militarii răniți? Un Centru de Recuperare și Refacere pentru Veterani.

Ideea de a construi primul centru de acest fel din România le-a venit militarilor de carieră români după ce au fost grav răniți în atacurile din Irak sau Afganistan, au fost salvați în spitalele americane din SUA sau Germania, iar unii au făcut recuperarea fizică și psihică în spitalul din Germania sau în Centrul Walter Reed al veteranilor de război din SUA. Dar au stat departe de familii cu lunile, iar asta nu le-a făcut bine. Asta vor: un centru de recuperare acasă la ei, în țara lor, lângă familii, prieteni, colegi. Lângă românii lor. Ei muncesc în continuare în Armata României. În martie 2014 au demarat proiectul. Ar fi primul centru de acest fel din România, nimeni nu s-a gândit că este nevoie și de așa ceva, atunci când i-au trimis să lupte pentru renumele României în lume.

O mână de militari, reuniți în Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” (AMVVD) din România, militarii veterani români organizează diferite acțiuni pentru a strange bani. Președinte: luptătotul rănit grav Marius Apostol. Strâng cu greu fonduri pentru a construi un centru performant de recuperare și refacere pentru veteranii răniți și rămași cu infirmități. Recuperare atât fizică cât și psihică. Centrul va oferi tratament de specialitate imediat după externarea din spital, pentru tot restul vieții lor. Un arhitect specializat a întocmit planurile centrului, asociația a găsit un teren, undeva în județul Giurgiu. A obținut o mare parte din finanțare, din fonduri europene. Garantul proiectului este Uniunea Europeană, care finanțează centrul prin fonduri structurale. Dar regula este: 70% finanțare de la Uniunea Europeană, cu obligația ca 30% finanțare să fie acoperită de asociație, prin contribuție voluntară. Iar asociația trebuie să organizeze campanii de strângere de fonduri.

CentrRecuperareVeterani

De pe site poate fi descărcat formularul 2%. Este și un cont. Pe pagina de facebook sunt postate noutățile:

http://amvvd.ro

https://www.facebook.com/pages/Asociatia-Militarilor-Veterani-Sf-Mare-Mucenic-Dimitrie/206606119511844

Invictus

Costinel Slăniceanu, rănit grav în Kandahar, a rămas fără jumătate din piciorul stâng și fără vedere la ochiul stâng. A stat în comă o lună, a fost operat de 14 ori. A stat în spital 6 luni. După care a fost protezat, a făcut recuperare și a reînvățat să meargă.

Acum, împreună cu ceilalți colegi, militari români răniți în Afganistan sau Irak, încearcă să ajungă la ediția a II-a a Jocurilor Paralimpice Militare – Invictus Games, din primăvara anului 2016.

Marin Nicula, Eugen Mănăilă, Alin Marinescu, Costel Stanciu, Costi Slăniceanu. Toți luptători români răniți.

Dar ca să poată participa, militarii nostri au nevoie de fonduri. Grupul Invictus România a început deja antrenamentele. Sunt sprijiniți de „Asociația de Caritate din Armata României Camarazii”, dar nu este de ajuns.

InvictusRO1

InvictusRO2

InvictusRO3

Foto antrenamente:

https://www.facebook.com/events/1599640506921901

https://www.facebook.com/AsociatiaCamarazii

Pentru Invictus România pot fi făcute donații aici:

http://camarazii.galantom.ro

Invictus Games, competiție internațională pentru militarii răniți în teatrele de operații, înființată în 2014 în Marea Britanie, patronată de Fundația Regală a ducelui și ducesei de Cambridge, a prințului Harry și a Ministerului Apărării britanic.

InvictusUK1

InvictusUK2

InvictusUK3

Trecând de noaptea grea din jurul meu,

Neagră ca iadul, fără de sfârșit,

Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu

Pentru sufletul meu necucerit.

În ghera sorții strâns fără cruțare

Nu am dat înapoi și n-am strigat

Lovit de întâmplările amare

Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.

Dincolo de blesteme și de lacrimi,

Pe-acest tărâm de umbră subjugat,

În anii plini de-amenințări și patimi

Sunt și voi fi la fel, neînfricat.

Nu mai contează cât de aspru-i drumul,

Ce liste cu pedepse vin mereu,

Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul

Sunt căpitanul sufletului meu.

Invictus, William Ernest Henley, 1875. Life and Death, Book of Verses, 1888. Traducere în limba română Leonard Neculae.

ArmataRomaniei2

Despre viitor, înainte de termen. Din locul în care bate inima țării, la malul Mării Negre

leave a comment »

Romania

Normal este, atunci când ne gândim la viitor, să începem cu baza vieții: omul mai întâi se naște. Dar cum se naște? Fiecare copil zămislit înseamnă viitor. Dar dacă se naște cu o malformație care poate fi rezolvată, dar moare pentru că nu există aparatură performantă în maternitate pentru a fi ținut în viață până la operația salvatoare? Dar dacă se naște prematur și moare în doi timpi și trei mișcări sau rămâne cu sechele grave, pentru că nu există prea multe centre medicale specializate în care să fie salvat? Ce viitor mai este ăsta?

Sunt la noi câțiva oameni obișnuiți care s-au hotărât să contruiască, părticică cu părticică, pentru viitorul României, copiii. Special în cazul de față este că prea mulți nu au dat importanță subiectului, “în frunte” cu autoritățile. Sunt ani buni de când prea puțini mai realizează că o țară, în primul rând, trebuie să fie formată din oameni. Prea mulți se plâng că ne scade natalitatea dar prea puțini amintesc că ne crește mortalitatea. Fiind vorba despre viitor, mă refer la mortaliatea infantilă în general, iar în particular la mortalitatea îngrijorătoare a prematurilor și a copiilor cu greutate prea mică.

Primii oameni obișnuiți care s-au hotărât să contruiască o bucățică din viitorul României sunt din București. Locul în care bate inima țării. Oamenii de la Inima Copiilor, Alex Popa&Comp. și Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI neonatologie a Spitalului Marie Curie din București, sprijiniți de Fundația Vodafone România și de noi toți. Ei au reușit, doar într-un an și jumătate, să construiască cea mare Secție de Terapie Intensivă Nou-Născuți din România și cea mai bine și modern dotată din Estul Europei, unde fiecare copil născut prematur are salonul lui, fapt unic în România. Dr. Cătălin Cîrstoveanu a dorit ca secția de la noi să fie o copie a celei mai bune secții din lume de acest fel, care se află în SUA, cea de la Spitalul Universitar Iowa. Din noiembrie 2013, de când a fost dată în folosință și până în acest moment, este singura din sud-estul Europei dotată la acest nivel. Specială aici este aparatura medicală modernă prin care nu doar că se reușește menținerea în viață a copiilor prematuri, ci ajută și la reducerea gradului de leziuni neurologice.

Dar nu este deajuns, mereu sunt copii pe lista de așteptare. Soluția este construirea sau reabilitarea a cât mai multor secții din țară.

Următorii oameni obișnuiți care s-au hotărât să contruiască o bucățică din viitorul României sunt din Constanța. La malul Mării Negre. Oamenii de la Dăruiește Aripi, Alina Vasea&Comp. Și medicii din spital.

Alina Vasea a întocmit deja proiectul pentru Reabilitarea Secției de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei” din Constanța. Proiectul se numește “Dăruiește Primul Zâmbet” și se adresează din nou oamenilor care vor să facă bine, pentru a ajuta la reconstruirea și modernizarea Secției de Terapie Intensivă Nou Născuți și a Compartimentului de Prematuri. Este un proiect important, având în vedere că această secție acoperă necesitățile unui milion de oameni din județul Constanța și o parte din județele limitrofe. Se dorește extinderea secției, de la 8 locuri câte sunt în prezent, la 20; amenajarea unor camere speciale pentru nou născuți, achiziționarea unui nou incubator, unui ventilator, unui monitor și altor echipamente medicale cu care să fie salvată viața copiilor născuți prematur. Proiectul a fost întocmit cu sprijinul medicilor specialiști de la Secția ATI Nou-Născuți a Spitalului “Marie Curie” din București. Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI neo-natologie a Spitalului Marie Curie din București, a fost special pentru asta la Constanța, nu e joacă de copii. Este ceva serios, care ține de viitorul nostru.

DaruiesteAripi1

DaruiesteAripi2

La noi, statisticile oficiale (Institutul Național de Statistică) continua să prezinte creșterea numărului de copii născuți înainte de termen, din care jumătate mor. La jumătatea anului 2014, presa nota că România se află aproape în fiecare an pe primul loc din UE la mortalitate infantilă. Noi, cu 9%. Media UE – 4%. La noi, 10% dintre copiii născuți sub greutatea de 1 kg, mor. În UE doar 2%. În 2010, în timp ce statisticile uniunii europene arătau că tările civilizate alocau 1.000 de euro pe zi pentru îngrijirea unui singur copil născut prematur, la noi se tăiau fondurile pentru toate maternitățile. Iar personalul medical era îndemnat să ia drumul străinătății. Chestie care s-a și întâmplat. Acum plângem după ei. Nu copiii sunt de vină că mor, ci faptul că nu există prea multe posibilități de a-i salva, având în vedere complicațiile specifice prematurității. Pentru că nu toate spitalele sunt dotate așa cum ar trebui. Iar cele dotate nu au cum să facă față celor peste 20.000 de copii născuți înainte de termen sau cu greutate mult prea mică, în fiecare an. Din care 10.000 mor. În condițiile unei natalități scăzute. De exemplu, 180.000 de copii născuți vii în 2013. Cam puțini, nu? Vă întrebați, desigur, de ce trebuie alocați atât de mulți bani pentru un prematur. Pentru că un copil născut înaine de termen nu are organele maturate și asta împiedică supraviețuirea dacă nu este ajutat. Imaturitatea pulmonară este prima cauza. Copiii nu pot respira singuri. Prematurii cu sindromul de detresă respiratorie sunt primii care mor. Detresa respiratorie aduce cu ea și celelalte complicații, precum hemoragia pulmonară și hemoragia cerebrală.

Alina Vasea: “În Constanța se nasc din ce în ce mai mulți copii cu probleme grave, depistate încă de la primele ore de viață. Din păcate, în județ nu există o secție special de neonatologie, ceea ce înseamnă că mulți dintre copiii născuți cu probleme se sting, spre disperarea familiilor dar și a medicilor care se simt neputincioși. Asociația Dăruiește Aripi încearcă să strângă fondurile necesare amenajării, în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Constanța, unei astfel de secții. Medicul Cătălin Cîrstoveanu, de la Spitalul Marie Curie din București, implicat direct în acest proiect, împreună cu un architect specializat, a desenat schițele pentru noua secție. Mai rămâne să se adune banii și atunci visul va devein realitate. Suma pare destul de mare… aproximativ 600.000 de euro… dar nimic nu este imposibil atunci când vrei să dăruiești primul zâmbet.”

AlinaVasea2

Alina Vasea în decembrie 2014, la emisiunea O data-n viață, TVR 1

Este nevoie de mulți bani, adevărat. Dar pot fi strânși fără mare efort, prin direcționarea celor 2% din impozitul pe profit, de exemplu. Firmele pot redirecționa 20% din profit, alt exemplu. O companie din Constanța poate deveni partener.

Alina Vasea și Dăruiește Aripi au demonstrat că pot construi. Primul lor proiect a fost Centrul Medical de Zi – Focus, pentru onco-pediatrie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sfântul Apostol Andrei”, inaugurat și deschis pe 22 februarie 2014. În acest centru sunt diagnosticați și tratați peste 300 de copii bolnavi de cancer din zona de Sud-Est a României.

Primii bănuți pentru Secția ATI s-au strâns. Din 2% din 2013, care au intrat de curând în contul Asociației Dăruiește Aripi, ca un semn bun: 51.000 de lei. Deci primii 11.000 de euro din cei 600.000 există. Fără ca cineva să dea vreun ban din buzunarul său, știți desigur cum stă treaba cu 2%. Oameni buni din Constanța, puteți face minuni fără efort. Apăsați pe link-ul de mai jos și descărcați formularul. Sau mergeți la City Mall și Maritimo, unde sunt urne amplasate de Asociația Dăruiește Aripi. Sunt formulare printate pentru 2014, le completați și le lăsați acolo, voluntarii se vor ocupa de depunerea lor la fisc. Aveți timp până pe 24 mai 2015, pe 25 mai trebuie depuse.

http://www.daruiestearipi.ro/multumim-oameni-buni-ati-pus-prima-piatra-de-temelie-a-sectiei/

Oameni buni din Constanța, vă puteți face un bine cu mâna voastră. Dacă nu credeți că o asociație poate realiza așa ceva, vă înșelați. Cu ajutor, se poate. Priviți ce aveți voi acum în spital – sau mai bine zis ce nu aveți:

SpitalConstanta3SpitalConstanta4

SpitalConstanta1 SpitalConstanta2

Apoi apăsați pe acest link și vedeți ce a realizat o asociație la București.

Nu vreți să fie ca la București? Se poate.

Dacă vreți să ajutați altfel, tot ce aveți nevoie să știți găsiți pe site și pagina de facebook.

http://www.daruiestearipi.ro

https://www.facebook.com/alina.vasea

https://www.facebook.com/AsociatiaDaruiesteAripi

DaruiesteAripi4

Fotografiile aparțin Asociației Dăruiește Aripi Constanța

Inima Copiilor nu este doar despre inimi mici. Inima Copiilor este și despre o țară. A noastră

with 2 comments

1InimaCopiilorLapte

Sunt savanți de peste tot din lume care susțin că între oameni și țara lor natală există o legătură specială: apa, pentru că are memorie. Ei mai spun că ne iubim țara natală nu pentru că așa vrem sau așa trebuie, ci pentru că prima apă pe care o bem este din a țării. Iar corpul nostru conține 70-80% apă. Cum s-ar zice, avem țara natală în noi. Prima gură de apă o luăm de la mamă, din sacul amniotic, pe care mama îl umple la doar două săptămâni după ce ne-am hotărât să fim. Mama mai pune în apa aia și nutrienți, tot felul de anticorpi care să lupte cu bolile și hormoni. Lichidul amniotic este deci tot o apă – specială, îmbunătățită, care ne este hrană, medicament și semnal asigurat de hormoni (un fel de cod morse între mama și copil). Prima masă o luăm de la sânul mamei. Laptele matern. Care e tot o apă specială, îmbunătățită, la fel ca lichidul amniotic. În conformitate cu prof. Katie Hinde (Univ. Harvard), laptele matern este aliment, medicament și un semnal; laptele matern este medicament pentru că unele oligozaharide nu sunt destinate copilului, ci microbilor din intestinul lui – dacă bebelușul dă semne de infecție, acest lucru este transmis cumva spre mamă, iar ea ajustează factorii imuni din lapte.

Dar mai întâi suntem inimi. Adică atunci când începem să devenim, inima este primul organ care se formează, pe la trei săptămâni. Poate că de asta se spune că atunci când iubim o facem din inimă și în inimă ne rămâne tot ce iubim – sau urâm, se mai întâmplă. Pe la douăsprezece săptămâni se formează și creierul – ca să ne tot punem întrebarea de ce iubim din inimă.

La Spitalul pentru Copii Marie Curie din București, unde Asociația Inima Copiilor a reușit să înființeze, amenajeze și să doteze exceptional Departamentul de Cardiochirurgie, se operează de zor. Nu se operează doar inimioare. Pentru că atunci când s-au strâns bani mulți, Oamenii de la Inima Copiilor s-au gândit la o extindere. În loc de doar o secție de Cardiochirurgie, au reușit să realizeze un department complex: Chirurgie 1: o sală de operații Cardiochirurgie; Chirurgie 2: o sală de operații Neurochirurgie; Terapie Intensivă Chirurgie: două saloane terapie intensivă, cu un total de 6 paturi; o cameră asistente; o cameră medici; Chirurgie: un spălător; o cameră pre-anestezie; Laborator de Cateterism cu Angiograf, singurul angiograf biplan cardiac din România; camera angiograf; spălător; camera monitorizare; camera pentru echipamentele angiografului; Secție de sterilizare proprie; Anexe: spații pentru depozitare; camere medici; vestiare; holuri; Sistem de climatizare, modern, care asigură un grad înalt de sterilitate; Separare între spațiile cu grad diferit de sterilitate, asigurată prin uși special despărțitoare.

2InimaCopiilorOperatie

3InimaCopiilorCardio0

4InimaCopiilorCardio1

5InimaCopiilorCardio2

6InimaCopiilorCardio3

7InimaCopiilor2

Din februarie 2011, cel mai modern spațiu medical din România, noul Departament de Cardiochirurgie de la Spitalul pentru Copii Marie Curie din București, a fost finalizat, datorită, în primul rând, Oamenilor de la Asociația Inima Copiilor. Tot în 2011, Departamentul de Cardiochirurgie a primit și un sistem de TeleMedicina (pot fi trimise detalii din sala de operatii in timp real din Romania in Italia) de la Asociatia “Un Cuore, Un Mondo” din Padova. Amenajările și dotările sunt în valoare de 4.200.000 de euro. Din care 1.500.000 de euro au fost strânși de Asociația Inima Copiilor, din sponsorizări, donații prin SMS, formulare 2% etc. În septembrie 2013 a început să se opereze aici, iar în noiembrie 2014 erau deja peste 50 de copii operați și salvați. Se operează în continuare. Chiar pe 10 februarie 2015 a fost operată Emma.

Pe 19 ianuarie 2015, în sala de operații de la Neurochirurgie a fost operată Casiana, o fetiță care nu avea 2 luni, născută cu o tumoră gigantică (peste 1 kg) în zona gâtului și a feței, care ajungea până la coloana vertebrală și care îi afecta toate organele din zona gâtului. Având trahea acoperită cu tumora, Casiana nu putea respira singură. Timp de 8 ore, Casiana a fost operată de Prof. Dr. Ghali E. Ghali și Dr. Daniel Petrișor, medici renumiți în SUA, care au acceptat să vină la București, unde au făcut echipă cu Dr. Mihai Dorobanțu, de la Spitalul Regina Maria. Intervenția chirurgicală a fost o premieră pentru România. Operația asta a fost complicată, extrem de urgentă și foarte costisitoare. Oriunde în lume se tăia o factură de sute de mii de dolari/euro. Părinții Casianei mai au 4 copii acasă. Medicii au operat pro bono publico. Au vrut să-și cumpere și biletele de avion. Dar nici chiar așa, oameni suntem. Cheltuielile pentru transportul și cazarea medicilor din SUA au fost asigurate de Asociația Inima Copiilor.

După operație, Casiana a fost transferată la noua Secție ATI neo-natală, pe care tot Asociația Inima Copiilor a reușit să o construiască, amenajeze și să o doteze exceptional. Din noiembrie 2013 și până în acest moment, este singura din sud-estul Europei dotată la acest nivel.

Asociația Inima Copiilor a construit cea mare Secție de Terapie Intensivă Nou-Născuți din România și cea mai bine și modern dotată din Estul Europei, împreună cu Fundația Vodafone România și Spitalul Marie Curie. A fost dată în folosință pe 26 noiembrie 2013. Lucrările au început în primăvara anului 2012 și totul a costat 2.165.000 de Euro. Asociația Inima Copiilor a contribuit cu 615.000 de euro, bani strânși din sponsorizări, donații prin SMS, formulare 2% etc. În noua secție sunt saloane individuale, în care medicii pot efectua procedurile necesare fiecărui copil, fără să îi deranjeze pe ceilalți copii sau părinți din secție. În cazul în care transportul copilului în sala de operații este dificil, medicii pot efectua diferite intervenții chirurgicale chiar în saloanele individuale, dotate cu aparatură, climatizare și alte dotări medicale speciale.

9InimaCopiilorATI2

8InimaCopiilorATI1

10InimaCopiilorATI

11InimaCopiilorATI

Inima Copiilor România: “Spitalul de copii Marie Curie din București are cele mai moderne spații din România. Le-am construit cu ajutorul tău și poți fi mândru de asta! Din 2%, din SMS-uri de câte 2 euro, din donații și sponsorizări am reușit să facem, în anii ăștia, mai mult decât am visat: secții de spital în care medicii și asistentele se bucură să lucreze, în care copiii sunt bine îngrijiți iar părinții pot simți speranța și siguranța. Ajută-ne în continuare, iar noi îți promitem că vom continua să facem lucruri la fel de frumoase. Lucruri care te vor face să fii mândru că ne-ai ajutat. Îți mulțumim din inimă!

Dacă am reușit asta, de nu am reuși și înființarea primei Bănci de Lapte Matern din România, tot la Spitalul Marie Curie? Poate pe 5 ianuarie 2016, când Asociația Inima Copiilor din România va aniversa 10 ani, vom avea Prima Bancă de Lapte Matern din România, alt proiect al Asociației Inima Copiilor. Care va exista doar tot cu ajutorul nostru. Ar fi putut fi prima din estul Europei, dar ne-a luat-o Serbia înainte, are una din 2010, la Belgrad. Când a fost inaugurată, în vara anului 2010, era prima din toată regiunea Balcanilor. După ce sunt operați, copiii nu pot fi ținuți la sân, nu pot fi hrăniți ca ceilalți copii, cei sănătoși.

Inima Copiilor România: “Laptele matern este cea mai bună hrană pentru nou născuți, dar și o șansa bună de supraviețuire a copiilor născuți cu afecțiuni grave. Este nevoie de o bancă de lapte pentru a colecta, verifica, steriliza și păstra în siguranță laptele matern pentru nou născuții din secțiile de terapie intensivă. Reglementările în domeniu sunt stricte, vor fi făcute analize de sânge donatoarelor, laptele va fi analizat, iar metoda de conservare este una sigura.”

Pe 5 ianuarie 2015, Asociația Inima Copiilor din România, organizație non-guvernamentală și non-profit, a împlinit 9 ani. A fost înființată în 2006, de doar trei oameni: Alexandru Popa (fizician), doamna Doina Popa (mama lui Alex) și doamna Georgeta Bucur. Imediat li s-a alăturat Enona Chiriac. Au salvat un copil, apoi altul și din ce în ce mai mulți. În august 2006, Inima Copiilor a devenit reprezentantul oficial în România al “Organizației de interes umanitar international The Heart of Children Italia” din Milano, condusă de Prof. Dr. Vittorio Vanini. Din iulie 2008, Inima Copiilor este afiliată la Alianța Națională de Boli Rare. Fizicianul Alex Popa, președinte al asociației și voluntar în același timp, organizează periodic evenimente caritabile și de conștientizare. Sunt deja cunoscute maratoanele pentru Inima Copiilor. Dar special este că la primul maraton organizat de Alex Popa pentru strângerea de fonduri necesare Departamentului de Cardiochirurgie a participat și Ionuț Popa aka “Pacientul 0 Inima Copiilor”, fratele său, operat pe cord de Prof. Dr. Vittorio Vanini, în 2005, la Milano. Nu le-a fost ușor să realizeze minunățiile astea, dar nu mai reiau – am scris destul aici.

Pentru ca Asociația Inima Copiilor să poată salva, ajuta și construi în continuare pentru copiii României, trebuie sprijinită. Este nevoie de bani pentru copiii bolnavi dar foarte săraci care au nevoie de operații, pentru asigurarea diferitelor facilități pentru medicii solicitați din străinătate, pentru aparatură sau consumabile în cele două secții, pentru înființarea Primei Bănci de Lapte Matern din România (150.000 de lei) etc.

Sunt mai multe modalități, le puteți alege de aici:

http://inimacopiilor.ro/formulare/decl_230_2015.pdf

http://www.inimacopiilor.ro

http://inimacopiilor.galantom.ro/projects/view?id=107

https://www.facebook.com/asociatia.inima.copiilor

https://www.facebook.com/inimacopiilor

12InimaCopiilorATI3

Când se întristează Oamenii numiți Îngeri

with one comment

FloareaSoarelui

Sunt oameni excepționali în țara asta despre care nu am habar și îmi pare rău. Recunosc că nu știam nimic despre Monica Grigore, de exemplu. Cu excepția faptului că este voluntar la Dăruiește Viață.

Povestea Monicăi a fost scrisă de Simona Tache, în 2014. Dar abia acum am descoperit-o. Mai precis, acum patru zile. Cineva i-a pus o întrebare: “Iar te-ai întristat, îngerașule?” Monica s-a întristat când a citit despre suferința copilului care crede că nu îl iubește Dumnezeu. Și dacă un om îi spune altui om îngeraș, atunci e musai să știu de ce. Așa am aflat că Monica este un om excepțional.

Pe scurt – pentru că textul din care citez aparține Simonei Tache – este vorba despre un om obișnuit din România, voluntariat, cancer, biopsii / diagnosticul Anatomo-Patologic și Medical Second Opinion (a doua opinie medicală).

Monica Grigore a reușit să facă, în multe cazuri, diferența dintre viață și moarte. Fără a avea vreo legătură directă cu medicina – sau ceva de genul.

Când este vorba despre această imensă diferență, fiecare amănunt este nu doar foarte important, este chiar baza / startul pentru vindecarea cancerului. Sau nu. Dacă diagnosticul Anatomo-Patologic este greșit, atunci și tratamentul va fi prescris greșit. Iar asta poate duce la moarte.

Iar Monica Grigore a reușit să salveze oameni de la moarte.

Cam asta fac Oamenii numiți Îngeri. Chiar dacă se întristează des.

A început în 2009. Monica Grigore: “Biopsia recoltată unui băiat de 13 ani, Adrian. Familia lui era consiliată de voluntari Dăruieşte Viaţă și îşi dorea să transfere copilul dintr-un spital ieșean la Timişoara. Fiind din Timisoara, am dus eu dosarul lui medical la spital. Mi s-a spus că transferul nu are rost, pentru că e într-un stadiu foarte avansat și tot ce s-ar mai putea ar fisă-l pună într-un pat şi să se uite la el cum moare”. M-am gândit că orice medic oncolog ar fi spus, raportându-se la documentele lui medicale, cam tot ce mi se spusese la Timişoara, aşa că am cerut acordul mamei de a repeta primul test care se făcuse pentru stabilirea diagnosticului. Dupa 5 zile, am primit un diagnostic diferit de cel din Romania. Adrian s-a transferat la Timişoara și a fost tratat pentru diagnosticul stabilit în Ungaria. E bine acum, e in remisie din noiembrie 2011.” Preluat din textul Simonei Tache.

Monica

Monica Grigore

(fotografia aparține Monicăi)

Dacă știți deja ce a scris Simona Tache despre Monica Grigore și lupta ei cu moartea, e perfect. Dacă nu, atunci ar fi bine să citiți. S-ar putea să aveți nevoie, nu se știe niciodată când. Sau să le spuneți celor care nu au cum să afle sau nu știu cum să lupte cu boala și moartea. Dacă vreți să știți, apăsați pe link:

http://www.simonatache.ro/2014/08/06/text-care-canta-privighetori-telefonul-pamant/

P.S. Despre copilul care crede că nu îl iubește Dumnezeu, Alexia, pentru care s-a întristat Monica, să știți că oamenii au donat toți banii de care avea nevoie pentru tratament, în doar 6 zile. Până marți, 10 februarie 2015, la ora 21.00, oamenii au trimis 20.000 de SMS-uri de câte 2 euro fiecare.

Două proverbe românești se potrivesc perfect în povestea asta:

Acela care Îl iubește pe Dumnezeu, îi iubește și pe oameni. Pentru că Monica ajută Steluțe de mare de prin 2008.

Surdul nu aude, dar le potrivește. Pentru că nu am știut despre Monica, deși era pe aici din 2008.

Și dacă era aici din 2008, unde să fie în altă parte în 2015 decât aici?

Copiii poartă în ei visuri foarte mari

with 11 comments

Spunea George Enescu că este o greșeală să crezi că un copil, pentru că e mic, poartă în el visuri minuscule.

Toți copiii pe care i-am întâlnit în spitale aveau visuri mărețe. Spuneau că vor să se facă doctori. Toți aveau cancer, sub diverse forme.

Mai mititei sau mai mărișori, toți se visau medicii care urmau să salveze copiii bolnavi ca ei. Mai puțin o fetiță, care visa să devină scriitoare, dar tema era cam tot aia – urma să scrie despre copiii care avuseseră cancer, ajunseseră medici și salvau toți copiii bolnavi de cancer din viitor. Și a mai fost o excepție. Un băiețel visa să devină Moș Crăciun Special pentru copiii bolnavi de cancer. Era atât de sărac încât atunci când venea Crăciunul și apărea un Moș cu daruri, parcă venea Rockefeller în spital. Pentru el, Moș Crăciun era totul. Idealul de viață și dorința de a-i face fericiți pe toți copiii bolnavi ai viitorului măreț la care visa el.

Știți că sunt copii bolnavi de cancer sau supraviețuitori ai cancerului atât de săraci încât își roagă părinții să-i aducă în spital de sărbători, ca să aibă și ei parte de ceva bun?

Sunt copii care, indiferent de situația în care se află, au visuri mari. Medici, scriitori, matematicieni, informaticieni, Moș Crăciun. Visuri de copii bolnavi.

Un copil visează chiar acum să devină medic veterinar. Iubește animăluțe foarte mult și visează să le salveze pe toate. Prea puțini îi iau visul în serios. Pentru simplul motiv că are cancer.

Eu îi iau visul în serios. Cred că are șanse. Am ținut în brațe un copil care a avut un cancer îngrozitor, când avea un an și ceva. Nimeni nu i-a dat vreo șansă, cu ambii rinichi tăiați. Acum e la școală. Dar s-a întâmplat că a primit ajutor exact când a trebuit.

În cazul copilului care iubește animalele dar care crede că pe el nu îl iubește Dumnezeu, ar fi fost bună o televiziune, să-l vadă toată lumea. Ar fi crescut șansele de a se strange nenorociții ăia de bani. Doamne, cât urăsc banii. Mai ales în situații din astea aiuritoare, când viața unui om, a nu știu câta oară, depinde iar de niște nenorociți de bani.

Singurul lucru bun este că 3.542 de oameni – sau mai puțini, unii au donat de 2 sau 3 ori – au vrut să-i arate copilului că Dumnezeu îl iubește. Ei și toți oamenii care au ajutat copilul de doi ani încoace, sunt dovada.

Dacă până mâine la ora asta se vor strange totuși 3.750 de oameni care au trimis câte 2 euro, copilul va avea asigurată a treia cură, de 7.500 de euro. Și va fi la jumătatea tratamentului. Și va primi timp pentru o altă încercare, de a se mai strange bani, altfel. Încă 22.500 de euro, pentru jumătatea cealaltă de tratament, ultimele 3 cure.

Până pe 9 februarie 2015, la ora 15.00, s-au strâns 3.542 sms-uri – 7.084 euro – pentru Alexia.

Alexia3

Un copil. Mic. Care nu poartă în el visuri minuscule. Ci foarte mari. De viață și de viitor. Alexia stă cuminte și așteptă să o salveze cineva.

Numărul SMS 8828 de 2 Euro, în toate rețelele, este alocat Alexiei doar până marți, 10 februarie 2015, la ora 23.45.

Pentru abonamentele Vodafone, Orange și Telekom NU se percepe TVA. Pentru cartelele preplătite Vodafone NU se plătește TVA. Pentru cartele preplătite Orange și Telekom, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului.

Pentru cine dorește să depună direct în cont: Garanti Bank, sucursala nr. 10 Floreasca. Titular Dobre Valentina, mătușa Alexiei.

RO 89 UGBI 0000 1020 16429 RON – Lei

RO 80 UGBI 0000 1020 19503 EUR – Euro

Nu este încă ora 23.45. Este ora 21.00, marți, 10 februarie 2015, iar banii s-au strâns. Peste 20.000 de SMS-uri.

Au pus umărul Răzvan Simion, Dani Otil și Cătălin Măruță.

Alexia vă mulțumește tuturor și vă roagă să o mai ajutați cu câte o rugăciune și un gând bun.

Miorița se răzbună. Oameni de bine cu biciclete și lumină sau Free Miorița

leave a comment »

1FreeMiorita

Maramureș, februarie 2015

Toate fotografiile aparțin organizației Free Miorița

Scriitorul Victor Eftimiu, care era de origine albaneză (născut în Epirul dintre Albania și Macedonia) dar perfect integrat în România, a scris la un moment dat: “Atunci când voi ajunge eu cineva în țara asta, două poezii am să scot din literatura română – una e Miorița, din cauza pasivității ciobanului moldovean care, în loc să pună mâna pe ghioagă și să le dea la mir, își dictează testamentul laiei miorițe…”.

Să ni se schimbe atitudinea este nevoie, nu să se scoată Miorița din literatură. Chiar așa, să punem mâna pe ghioagă și să le dăm la cap – figurativ, evident – celor care își bat joc de noi, nu doar să stăm și să ne plângem. Sau, cum spune Iulian Angheluță, cel care a înființat organizația “Free Miorița”, să ni se elibereze mințile de fatalismul mioritic.

Iulian Angheluță – probabil îl știți din campania “Dacioți pînă-n Mongolia” – mai spune că Free Miorița poate însemna ce vrem noi să însemne. Pentru el, este exemplul pozitiv: de la aducerea luminii în case și școli mici din sate de munte, ajutoare la oameni izolați, strânsul gunoaielor, plantatul de copaci, Moș Crăciun pentru copii, expediții în lume, cărări de munte, bicicleta lui, până la dorul de România. Iulian Angheluță este convins că meseria lui este cea de “voluntar ca stare de spirit”. A lucrat în publicitate, timp în care a fost și voluntar. Apoi a înființat Free Miorița ca organizație non-guvernamentală, iar voluntariatul a devenit ocupația lui de bază.

În aprilie 2014, Iulian Angheluță și-a luat bicicleta – intitulată Miorița, de unde și “am luat Miorița de coarne” – cortul, câțiva bănuți și a pornit prin țară. Prin mai toată România, dar prin cea care era cândva Mare. Traseul a inclus și localități din Cadrilater (Bulgaria), Basarabia (R. Moldova) și Bucovina de Nord (Ucraina). A pedalat prin România fostă Mare pentru a o re-descoperi, vreo 4 luni și peste 6.000 de km, inclusiv prin munți, în locuri în care o mașină nu putea ajunge. Locuri în care mulți oameni nu aveau lumină. Electrică, desigur.

Lumină pentru România. Am o bicicletă, o țară faină și niște oameni sau copii care trăiesc în întuneric în ea. Cum facem să fie bine?” – Iulian Angheluță

2FreeMiorita

Lumină pentru România

Toate fotografiile aparțin organizației Free Miorița

Iulian Angheluță a reușit să îi descopere pe oamenii fără lumină, dar să și facă ceva pentru ei. Ajutat de prietenii săi, la rândul lor voluntari – Octavian Budai, Costin Gavrilescu, Nicolae Stancu, Adrian Grigore – a demarat campania Lumină pentru România. Susținerea financiară pentru prima parte a campaniei a venit de la UniCredit Țirian Bank. Au ajutat familii cu copii, care nu aveau lumină acasă. Școli mici din sate de munte, care nu aveau lumină. Pentru că nu erau racordate la rețeaua electrică națională. Au ajutat și oameni foarte săraci, care nu aveau posibilitatea de a plăti facturile, chiar dacă ar fi fost racordați la rețea. Pentru ei au montat panouri fotovoltaice. Astfel le-au dat lumină. Lumină pentru Ursici, din județul Hunedoara – lumina a venit prin panouri solare. Lumină pentru Copiii din Ineleț, un sătuc din Munții Cernei. Lumina a venit în case și în școala primară în care învață 5 copii, tot prin panouri solare. Au reușit să ducă și IT la Ineleț. Altfel de lumină – patru calculatoare cu softuri educaționale și de limba engleză, plus două imprimante.

3FreeMioritaScoala1

4FreeMioritaScoala2

5FreeMiorita

6FreeMiorita

Din nou Campania Lumină pentru România. Pentru încă 3 școli, aplasate în zone de munte, cu acces dificil, ultimele fără curent electric: Cruhla din județul Suceava, Cornățea-Poienile de sub Munte din județul Maramureș și Dobraia din județul Caraș-Severin. Susținerea financiară – de la Cristian Christodorescu și Ropeco București, pentru costul, transportul și montajul instalațiilor fotovoltaice, precum și al echipamentelor IT (calculatoare și imprimante).

Foto și descriere Iulian Angheluță: “Cea mai încăpătoare școală din România. La școala din Cornățea, comuna Poienile de sub Munte, Maramureș, învață 15 elevi într-o singură încăpere de 15 mp.”

7FreeMioritaScoalaCornateaMM

Școala din Cornățea, fără lumină, în vara lui 2014

8FreeMiotitaScoalaCornatea

Școala din Cornățea, cu lumină, pe 7 februarie 2015

9FreeMioritaParascutaSuceava

Copil din Cruhla, județul Suceava

Toate fotografiile aparțin organizației Free Miorița

Later Edit. Acum vreo 4-5 ore, Iulian Angheluță a fost în direct la Radio Europa FM. Și au început să sune diverși. De la căldură, din mașini, cu telefoane mobile deștepte, tablete, laptopuri, televizoare și alte chestii. Ca să-i dea sfaturi lui Iulian Angheluță. Tâmpite, cele mai tâmpite sfaturi și idei din lume: să lase lucrurile așa, că oamenii și copiii pot trăi bine merci și fără lumină electrică, că ăia mici pot învăța la lumina lumânărilor și a lămpilor cu gaz. Doamne Sfinte! Dar de ce nu stați voi, ăștia cu ideile, fără curent? Încărcați-vă voi telefoanele de la lumânare, deștepților. Sau băgați-vă laptopurile în lampa cu gaz, să le încărcați poate cu miros oribil. V-ați gândit că poate un copil din satele astea izolate din munți este foarte deștept dar nu avea de unde să acumuleze cunoștințe? Poate că azi stă în fața unul calculator, iar peste ani, pentru că a putut învăța azi, descoperă vreun leac al unei boli crâncene? Desigur, nu.

10FreeMioritaLaterEdit

Iulian Angheluță: “Surpriza copiilor care intră într-o clasă luminată. Bucuria lor când se joacă și descoperă râurile, orașele și relieful României de pe ecranul unui calculator.” Fotografie de Andrei Becheru.

Free Miorița a terminat de pus lumină și la Cruhla, din județul Suceava. A mai rămas Dobraia, din Caraș-Severin.

Dacă vreți să îi ajutați și pe cei 27 de copii din Cruhla, Cornățea-Poienile de sub Munte și Dobraia, care trăiesc în gospodării izolate dar merg kilometri prin pădure pentru a ajunge la școală pentru că vor să învețe, intrați pe site-ul Free Miorița, unde există un cont (Asociația Free Miorița, CIF 29953226; UniCredit Țiriac Bank, Sucursala Rosetti București, RO 71 BACX 0000 0009 4246 2000). Iulian Angheluță știe exact ce nevoi au copiii și va face exact ce trebuie ca să le fie bine. Puteți vedea pe site, blog și pagina de facebook Free Miorița toate realizările și puteți urmări toate noutățile:

http://www.freemiorita.ro

https://www.facebook.com/freemiorita

Free Miorița – Iulian Angheluță, Octavian Budai, Costin Gavrilescu, Nicolae Stancu, Adrian Grigore, Nicolae Ovidiu, Andrei Becheru, Mihai Alexandrescu, Oana Turturică, Vlad Cristian Hera, Andreea Christodorescu, Codruța Angelescu, Ionela Gavriliu, George Sandu, Ionuț Vlad.

De ce Dumnezeu nu mă iubește și pe mine? Alexia Ana-Maria Sava

with 5 comments

AlexiaDeCe

În ianuarie 2015, într-un colț de lume, un copil, o fetiță de 12 ani, Glyzelle Palomar, a pus această întrebare: “Foarte mulți copii sunt abandonați de părinți. Mulți copii sunt implicați în activitățile legate de droguri și prostituție. De ce Dumnezeu permite să ni se întâmple aceste lucruri? Copiii nu sunt vinovați cu nimic.” Întrebarea a fost pusă Papei Francisc, la vizita din Filipine, Manila. Și la noi, ca în toată lumea, mass-media a “punctat” momentul. În loc să pună accentul pe nesimțirea autorităților care lasă copiii de izbeliște, jurnaliștii au comentat faptul că Papa Francisc s-a emoționat, apoi au conchis: “Vizibil emoționat, Papa nu a putut răspunde.” Papa nu a putut răspunde, adevărat. Poate din cauza emoțiilor, desigur. Sau poate pentru că răspunsul nu ar fi fost tocmai diplomatic. Pentru că răspunsul, din punctul meu de vedere, este că nu Dumnezeu este cel care a permis așa o porcărie, ci autoritățile din țara respectivă. Persoanele cărora nu le pasă, ele sunt cele care permit – de la cele care abandonează copii, cele care folosesc copii pentru porcăriile de mai sus, până la cele care se fac că nu văd porcăriile. Oamenii sunt de vină. Iar vina pică pe Dumnezeu.

În ianuarie 2015, într-un alt colț de lume, un copil, o fetiță de 8 ani, Alexia Ana-Maria Sava, a pus această întrebare: “De ce Dumnezeu nu mă iubește și pe mine? De ce mă chinuie atât de mult?” Întrebarea a fost pusă mamei și mătușii. Un copil din România, București.

Fiind vorba despre boală și grabă, nu intru în amănunte. Dar concluzia în cazul de față este simplă – tot niște autorități au o vină, cele de la noi, care ani la rând au lăsat sistemul medical să ajungă în prăpastie.

Oricare și oricât de bun ar fi răspunsul, nu contează pentru un copil de 8 ani. În o astfel de situație, el nu are cum să îl înțeleagă. Pentru că aici este vorba despre o boală cumplită, iar copiii nu pot lupta singuri cu nenorocirea asta, numită cancer. Și mai ales pentru că Alexia le-a rugat, pe mamă și mătușă, să o țină bine de mâini și să nu îi dea drumul, pentru că îi este frică singură sub pământ. Alexia a primit doar o promisiune. Că mama și mătușa o vor ține bine de mânuțe și niciodată nu îi vor da drumul sub pământ. Așa cum era și normal.

Alexia are cancer, două operații, o ultimă șansă și mare nevoie de ajutor urgent de la oameni. Ce va decide Dumnezeu este altă treabă. Poate că Dumnezeu va fi impresionat de lupta și bunătatea oamenilor. Cu 9 lei, fiecare om poate să lupte până la capăt pentru un copil, chiar dacă nu îl cunoaște.

În ianuarie 2013, fără ca boala să dea semne, Alexia a fost diagnosticată cu cancer renal gradul II. O tumoră de 8 cm i se formase în rinichiul stâng. Răspunsul medicilor de la 3 spitale din București a fost același. Atât în privința diagnosticului, cât și al șanselor de supraviețuire. Respectiv mici, având în vedere stadiul avansat al bolii. Familia nu s-a dat bătută, a dus copilul în Turcia, la Clinica Anadolu. Prima operație. A costat 25.000 de euro. Banii au venit printr-o sponsorizare, de la o altă familie, Ohonos, patroni ai unei companii din România.

Pe 8 februarie 2013, Alexiei i-a fost extirpat rinichiul stâng, care era distrus. Cancerul îi și atacase vena cavă și intestinele, așa că Alexia a început chimioterapia în țară, la IOB (onco-pediatrie Fundeni) în martie 2013. A făcut citostatice până în septembrie 2013, iar în august 2014 analizele erau perfecte.

In octombrie 2014, Alexiei i-a fost descoperită o altă tumoră, de 5 cm, de data asta la ficat. A urmat a doua operație, pe 11 noiembrie 2014, tot la Clinica Anadolu din Turcia, care a costat 28.000 de euro, plus 19 ședințe de radioterapie, care au costat 12.000 de euro. Banii au fost strânși cu ajutorul oamenilor (organizații, familie, prieteni, colegi).

Alexia trebuie să continue acum chimioterapia, este tot la Anadolu. Tratamentul constă în 6 ședințe, fiecare costând 7.500 de euro. Familia a reușit, din decembrie 2014, până pe 5 februarie 2015, să strângă 15.000 de euro, pentru 2 ședințe, pe care le face în prezent. Alexia mai are nevoie de bani pentru încă 4 ședințe. 30.000 de euro. De asta este urgent.

Alexiei nu i-au fost acordate șanse de viață, în ianuarie 2013. Cu tot chinul din lume, copilul a luptat și rezistat, timp de 2 ani. Pe 8 februarie 2015 se împlinesc 2 ani de când Alexia luptă cu îndârjire pentru viața ei. Și pentru acest lucru merită să îi fie dată această ultimă șansă. Cred.

Pe 5 februarie 2015 a apărut acel clip pe YouTube, în care actorul Dragoș Bucur cere ajutor pentru Alexia. De atunci și până pe 7 februarie, la ora 10.00, s-au strâns 1.640 de SMS-uri, a câte 2 euro fiecare. O jumătate de cură, cum ar veni. Însă numărul 8828 a fost alocat pentru Alexia doar până marți seara, 10 februarie 2015.

Mătușa Alexiei, Valentina Dobre, luptă cu îndârjire să-și salveze nepoata, alergând de colo-colo și implorând pe unde poate ajutor pentru Alexia. Mama Alexiei trebuie să aibă grijă de ea, dar și de frățiorul mai mic.

Dacă vreți și puteți ajuta și altfel (sponsorizare sau altă modalitate), Valentina este persoana de legătură. A deschis un cont pe numele ei, are un număr de telefon și vă poate da toate detaliile. Le găsiți apăsând pe link-ul de mai jos, care duce pe blogul lui Dan Sântimbreanu, prieten cu Valentina. Dan a postat documentele medicale și fotografii:

https://dansantimbreanu.wordpress.com/2015/01/15/alexia-are-nevoie-de-ajutorul-tau/

9 lei pentru ultima șansă a Alexiei – până pe 10 februarie 2015, marți – până la ora 23.45:

Update. 7 februarie 2015, la ora 13.30 – 1.841 sms-uri pentru Alexia. Update. 7 februarie 2015, la ora 20.30 – 2.204 sms-uri pentru Alexia. Update. 7 februarie 2015, la ora 22.30 – 2.300 sms-uri pentru Alexia. Update. 8 februarie 2015, la ora 09.00 – 2.446 sms-uri pentru Alexia. Update. 8 februarie 2015, la ora 20.00 – 3.000 sms-uri pentru Alexia.

P.S. Alexia vă mulțumește și speră.

Update. 9 februarie 2015, la ora 15.00 – 3.542 sms-uri pentru Alexia.

Numărul SMS 8828 de 2 Euro, în toate rețelele, este alocat Alexiei doar până marți, 10 februarie 2015, la ora 23.45. Pentru abonamentele Vodafone, Orange și Telekom NU se percepe TVA. Pentru cartelele preplătite Vodafone NU se plătește TVA. Pentru cartele preplătite Orange și Telekom, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului.

Pentru cine dorește să depună direct în cont: Garanti Bank, sucursala nr. 10 Floreasca. Titular Dobre Valentina, mătușa Alexiei.

RO 89 UGBI 0000 1020 16429 RON – Lei

RO 80 UGBI 0000 1020 19503 EUR – Euro

Alexia visează să devină medic veterinar.

Nu este încă ora 23.45. Este ora 21.00, marți, 10 februarie 2015, iar banii s-au strâns. Peste 20.000 de SMS-uri.

Au pus umărul Răzvan Simion, Dani Otil și Cătălin Măruță.

Alexia vă mulțumește tuturor și vă roagă să o mai ajutați cu câte o rugăciune și un gând bun.

*

Steluțele de mare.

*

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 108 other followers

%d bloggers like this: