Isabellelorelai's Weblog

Daniela are 24 de ani şi cancer. Cancer de sânge – limfom Hodgkin stadiul 4 B. Acum câteva luni a început să se simtă rău. Analizele şi investigaţiile medicale din România nu au „indicat” vreo boală. Părinţii au dus-o acum trei săptămâni în Germania, la o clinică din Koln, unde Danielei i-a fost descoperit cancerul de sânge într-un stadiu avansat. A rămas acolo internată, pentru tratament chimio.

Daniela are nevoie de 70.000 – 80.000 de euro pentru a plăti costurile internării şi ale tratamentului.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

- Prietenii Danielei au amplasat două urne la „Kaufland” Reşiţa şi una la barul „Racing Cafe” (lângă poşta mică din Lunca, Reşiţa), unde pureţi dona, cât de puţin;

- Familia a deschis un cont:

BRD – Sucursala Reşiţa

RON: RO 55 BRDE 110 SV 2073 3011 100

EURO: RO 02 BRDE 110 SV 2073 3101 100

Cod SWIFT: BRDEROBU

Titular: Dobromir Daniela

Contact: Cristina Cotelici, prietena Danielei, 0744 771 414

Daniela Dobromir s-a născut pe 23 aprilie 1985, în localitatea Bozovici din judeţul Caraş-Severin. În 2008, Daniela a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Vest – Timişoara.

Daniela în „Ziua de Vest” şi la Radio Reşiţa

UPDATE 12 februarie 2010. În spitalul din Bonn a făcut tratamentul, acum se simte bine şi, în opinia medicilor germani, Daniela a învins cancerul. La sfârşitul lunii februarie 2010 va fi externată. Părinţii ei, împreună cu prietenii şi colegii, au reuşit să strângă doar 25.000 de euro din cei 70.000. Daniela mai are nevoie de 45.000 de euro pentru a plăti costurile internării şi ale tratamentului. Contact: Dănilă Dobromir (tatăl Danielei) – 0749 163 990. Mai multe despre chinul din România al Danielei aici.

UPDATE 20 martie 2010. Dana a venit acasă. Un interviu cu ea aici.

„Nu înţelegeam de ce viaţa a fost atât de nedreaptă cu mine. Încă nu îmi vine să cred că trăiesc real ce trăiesc, încă sper să fie un vis. După citostatice au venit stările de vomă, oboseli. Părul lung şi frumos începuse să pice, au urmat nesfârşitele drumuri la spital. Mă întrebam ce este de făcut. Cu speranţa că lupta pentru viaţă, deşi dură, nu este imposibil de dovedit. Am încercat să nu mă las doborâtă de această boală urâtă şi am continuat să merg şi la facultate când puteam” – Lavinia.

Lavinia Elena are 20 de ani şi cancer. Cancer de sânge – Boala Hodgkin.

Lavinia este studentă (la Finanţe-Bănci, Universitatea Constantin Brâncoveanu). S-a născut pe 26 iulie 1989. Mai are un frate, tot student. Mama îi întreţine singură, tatăl lor a murit. Lavinia este din Râmnicu Vâlcea.

Primele semne (ganglioni dureroşi la nivelul axilelor, dureri insuportabile în partea superioara a sternului) au aparut cu câteva săptămâni înainte de examenul de bacalaureat (pe care Lavinia l-a luat cu 9.75). Iniţial s-a crezut că este vorba despre o infecţie cu microplasmă pneumonică şi a fost tratată cu antibiotice.

„La vârsta de 19 ani, cu câteva săptămâni înainte de bac, am sesizat apariţia unor ganglioni dureroşi la nivelul axilelor, apoi am început să resimt dureri şi în partea superioară a sternului, dureri greu suportabile care îmi deranjau nopţile în special. Aveam transpiraţii nocturne, mâncărimi pe întregul corp. Timp de o săptămână şi ceva zilele au fost chinuitoare pentru mine. În cele din urmă am mers la medicul de familie care mi-a dat o trimitere şi mi-am făcut analizele. După ce am luat rezultatul, am fost trimisă la Institutul de boli infecţioase Matei Balş din Bucureşti. Aici mi s-au făcut o serie de investigaţii unde în urma rezultatelor de sânge mi-au spus că am infecţie cu microplasmă pneumonică. Mi s-a recomandat să urmez un tratament cu antibiotice, acasă timp de 2 săptămâni. În urma acestui tratament am început să resimt efectul acestora în sensul că durerile dispăruseră şi ganglionii îşi mai micsoraseră dimensiunea, dar din păcate a fost ceva temporar deoarece la o perioadă după încetarea tratamentului ganglionii începuseră să îşi reia evoluţia. După o altă serie de analize făcute în oraşul în care locuiesc am ajuns la Institutul de Hematologie Fundeni din Bucureşti”.

La Institutul Fundeni, în urma biopsiei de ganglioni axilari, a fost diagnosticată în noiembrie 2008 cu limfom Hodgkin scleroză nodulară stadiul IV B. De atunci se află în evidenţele Clinicii de Hematologie Fundeni, la Conf. Dr. Coliţă Adriana, unde a făcut chimioterapie din 14 in 14 zile, timp de 6 luni. Primele 10 şedinte au decurs bine, dar urmatoarele  au început să o facă să se simtă rău. Analizele i-au iesit mai prost decat la primul bilanţ.

Medicul de familie al Laviniei din Râmnicu Vâlcea, Dr. Codruţa Bădescu, a încercat să găsească o fundaţie cu ajutorul căreia Lavinia să ajungă în străinătate.

Nu a reuşit. A văzut însă o emisiune la B1 TV (la Naşul), la care erau invitaţi profesori dr. de la clinica Anadolu Medical Center din Instanbul, care tratează cu succes astfel de afecţiuni. Prezentau cum a fost tratat şi s-a vindecat chiar unul dintre colegii lor de la B1 TV.

Dr. Codruţa Bădescu a întocmit istoricul investigaţiilor, analizelor şi al tratamentului Laviniei, l-a dat la tradus în engleză şi l-a trimis la clinica din Turcia. Cu ajutorul unei angajate, vorbitoare de limba româna – de la Departamentul International din cadrul clinicii – Dr. Codruţa Bădescu a luat legatura cu Prof. Dr. Zafer Gulbas, care a studiat dosarul Laviniei şi a concluzionat că are nevoie de un alt fel de tratament, acceptând să o interneze cat mai repede pentru investigaţii complexe.

În iulie 2009, Lavinia a plecat la Clinica Anadolu Medical Center din Istanbul, cu bani strânşi de la prieteni şi apropiaţi. În urma evaluarii efectuate în data de 10.07.2009 de către Prof. Dr. Zafer Gulbas, s-a stabilit că Lavinia se pretează perfect la procedeul de autotransplant cu celule stem, având şanse mari de a se vindeca. Pentru a-şi economisi banii, medicii turci au externat-o pe Lavinia dupa 2 zile. I-au prescris un tratament pe care Lavinia l-a urmat în ţară (Neupogen – administrat subcutanat timp de patru zile consecutive). Pe 27.07.2009, Laviniei i s-a recoltat hemoleucograma iar rezultatul a fost trimis medicului turc prin e-mail. Profesorul a recomandat continuarea tratamentului încă 3 zile şi recoltarea unei noi hemograme, considerând că rezultatul nu era mulţumitor. Noul rezultat a fost mai bun, iar pe 31.07.2009 s-a primit confirmarea Prof. Dr. Zafer Gulbas.

Lavinia a fost internată în clinica din Turcia, pe 1.08.2009. Laviniei i-a fost recoltată prima transa de celule stem din măduvă, iar următoarele două pe 2 si 3.08.2009.

Câteva zile mai târziu Lavinia s-a întors acasă, urmând ca în septembrie să se întoarcă la clinica din Turcia realizarea autotransplantului.

Din banii strânşi de la prieteni şi cunoscuţi (12.000 de euro), Lavinia a plătit drumul şi internările în Turcia din iulie şi august, şi 8.000 de euro, reprezentând costul recoltarii, selectarii si criogenizarii celulelor stem pana la momentul transplantului.

Strângerea de fonduri pentru Lavinia a fost iniţiată de către medicul ei de familie de la Râmnicu Vâlcea, Dr. Codruţa Bădescu, şi organizată de sora medicului, doamna Mariuca Ghiorghiu.

Lavinia are nevoie de 40.000 de euro până în septembrie 2009, cost estimat pentru transplantul efectiv si tratamentul post transplant.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

BRD – Sucursala Râmnicu Vâlcea

RON: RO 55 BRDE 390 SV 2156 7023 900

EURO: RO 91 BRDE 390 SV 2168 0763 900

Cod SWIFT: BRDEROBU

Titular: Crivet Elena (mama Laviniei)

Contact: 0733 555 371, 0744 302 204 – doamna Măriuca Ghiorghiu.

E-mail: mariuca@roveremobili.ro, mariucaghiorghiu@yahoo.com

(Am toate documentele medicale ale Laviniei, primite de la Alexandru Popa – Asociaţia Inima Copiilor).

Din studii rezulta ca sansele de vindecare intr-o astfel de boala sunt de peste 80%.

Lavinia în Ziarul de Vâlcea – anunţul pentru strângerea celor 12.000 de euro.

UPDATE 2 septembrie 2009. Lavinia are un site:

http://www.lavinia-nita.ro

„Incep prin a spune ca am 26 de ani, sunt avocat suspendat si nu credeam ca voi ajunge vreodata in situatia de fata si, cu toate ca decenta m-a impiedicat sa apelez la aceasta modalitate de comunicare, in prezent trebuie sa folosesc orice mijloc existent, intrucat de asta depinde chiar viata mea” – Cristina Dinu.

Cristina are 26 de ani şi cancer. Timp de 7 luni, din ianuarie până în iulie 2008, a bătut drumurile între casă şi clinicile şi spitalele din Bucureşti – de stat şi private, pentru a încerca să afle de ce suferă. Avea 25 de ani şi se simţea rău. Avea dureri de spate, care nu cedau tratamentelor prescrise de medici. Cristina a solicitat investigaţii medicale tuturor medicilor care au consultat-o. Analizele de sânge ale Cristinei indicau nereguli iar starea ei se deteriora vizibil. Nu s-a reuşit stabilirea unui diagnostic. În schimb s-a reuşit interpretarea greşită a radiografiilor. Pe baza „interpretărilor”, Cristina a fost declarată clinic sănătoasă.

Simţindu-se din ce în ce mai rău, a fost sfătuită să îşi facă urgent analizele în Austria. Medicul internist a considerat la acel moment că viaţa Cristinei era periclitată. La sfârşitul lunii august 2008, imediat după ce a promovat examenul de definitivat în Baroul Bucureşti, Cristina a plecat la Viena.

La Clinica Dobling, după două biopsii (examene histopatologice) a fost diagnosticată cu cancer de sânge – limfom Hodgkin, stadiul II B.

Din august 2008 a început chimioterapia la Spitalul General din Viena, Clinica Universitară. În martie 2009 analizele Cristinei indicau că boala nu răspundea integral la tratamentul standard. Familia Cristinei a cheltuit până acum 100.000 de euro. Familia Cristinei a făcut toate demersurile necesare în vederea obţinerii drepturilor de asigurări sociale de stat. Toate răspunsurile primite de la autorităţile române au fost negative.

Cristina Dinu are nevoie de ajutor pentru a se vindeca. Un tratament care constă în administrarea unui protocol de chimioterapie în doze mari şi transplant de celule stem, care costă 97.214 de euro. Transplantul trebuie făcut până la sfârşitul lunii august 2009.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

Teledon la Romtelecom, în perioada 10 august – 10 noiembrie 2009: 0900 900 242 – pentru 2 euro/apel, 0900 900 245 – pentru 5 euro/apel, 0900 900 240 – pentru 10 euro/apel

BCR – Sucursala Gaeşti, judeţul Dâmboviţa

RON: RO 60 RNCB 0318 0613 5006 0001

(Cont : 2511.A01.0.6135006.0318.ROL.1)

EURO: RO 11 RNCB 0130 0613 5006 0001

(Cont : 2511.A01.0.6135006.0130.EUR.1)

Titular: Dinu Cristina Liliana

CNP: 2820902150457

Telefon: 722 608 485. E-mail: dinucristina8223@yahoo.com

Spitalulul General din Viena – Clinica Universitara: Titular cont/Beneficiar: Allgemeinen Krankenhauses der Stadt Wien – Universitatskliniken Bank Austria Creditanstalt IBAN: AT31 1200 0514 2845 5902 BIC/Swift Code BKAUATWW cu mentiunea „Akonto DINU Cristina-Liliana/StZTX”

„Am decis sa apelez la serviciile medicale acordate in clinica din Viena in momentul in care starea mea de sanatate era grav deteriorata, prezentand sindrom de vena cava superioara, la indrumarea medicului internist care m-a vazut la sfarsitul lunii iulie 2008, atragandu-mi atentia ca in acel moment imi era periclitata chiar viata. De asemenea, un argument hotarator in alegerea urmarii tratamentului necesar in clinica din Viena a fost faptul ca in vreme ce medicii din Romania carora le-am cerut parerea mi-au prezentat niste prognoze foarte sumbre, medicii din Viena mi-au spus ca trebuie sa inteleg ca este o boala care, cu tratamentul corect, se poate vindeca total si definitiv”.

Cristina în România Liberă.

UPDATE 13 august 2009: Blogul Cristinei, pe care găsiţi şi un cont PayPal:

Donatii se pot trimite la adresa de e-mail dinucristina8223@yahoo.com sau prin folosirea butonului afisat pe pagina.

http://cristinalilianadinu.blogspot.com

UPDATE 14 august 2009: „Fără transplant mai am două săptămâni de trăit. Termenul limită pentru a mă putea programa pentru transplant cu celule stem şi a avea astfel o şansă de supravieţuire este sfârşitul acestei luni. Totul a pornit, anul trecut, de la nişte dureri pe care le-am avut la umărul drept şi la mâna dreaptă. Nu cedau la nici un tratament şi mi se spunea că sunt perfect sănătoasă. Până când, la insistenţele prietenilor, am mers la o clinică din Viena. După ce am aflat diagnosticul şi am suferit două operaţii, m-am suspendat din profesie, la cerere. Acum, în fiecare zi mă rog să mă vindec” – Gândurile Cristinei în “Libertatea” – mai multe aici. UPDATE II 14 august 2009: Apel pentru Cristina la Poveştiri Adevărate – Acasă TV. UPDATE 17 august 2009: Cristina: „Din suma necesara, in cuantum de 97.214 Euro, eu si familia mea, cu sprijinul Dumneavoastra, acordat inca din luna aprilie a acestui an, am ajuns la aceasta data – 16 august 2009 – la suma de 44.888 Euro. Va multumesc inca o data din suflet!” UPDATE II 17 august 2009. Mulţumim domnului Cristi Manafu – va acorda spaţiu de reclamă pe blogul domniei sale pentru 5 companii care vor dona câte 200 de euro în contul Cristinei.  UPDATE 18 august 2009: Până pe 17 august 2009, Cristina a strâns 50.888 euro. UPDATE 19 august 2009: Până pe 18 august 2009, Cristina a strâns 59.040 euro. Mai are 12 zile la dispoziţie pentru a strânge 38.174. Iar pe 2 septembrie este ziua Cristinei. S-a născut pe 2 septembrie 1982. UPDATE 20 august 2009: Până pe 19 august 2009, Cristina a strâns 70.748 euro. Mai are 11 zile la dispoziţie pentru a strânge 26.734. Doamne, dacă se strâng banii repede, pe 2 septembrie 2009 Cristina va împlini 27 de ani. Şi tot pe 2 septembrie 2009 se va naşte din nou. Doamne ajută! UPDATE 21 august 2009: Până pe 20 august 2009, Cristina a strâns 75.006 euro. Mai are 10 zile la dispoziţie pentru a strânge 22.208. UPDATE 22 august 2009: Până pe 21 august 2009, Cristina a strâns 78.306 euro. Mai are 9 zile la dispoziţie pentru a strânge 18.908. UPDATE 25 august 2009: Până pe 24 august 2009, Cristina a strâns 82.258 euro. Mai are 6 zile + o nouă cură de citostatice – la dispoziţie pentru a strânge 14.956. Cristina a virat deja în contul spitalului suma de 78.000 de euro, pe 22 august 2009. Cristina spune: „Vestile bune sunt ca am virat banii, stransi cu ajutorul dumneavoastra pana in acest moment, in contul spitalului si medicii au decis ca putem incepe cu analizele pre-transplant, urmand ca pana la 31 august sa achit diferenta, dar deja ma bucur de prezumtia ca voi achita suma pentru transplant. Vestile proaste sunt ca, din cauza ca nu am reusit sa achit mai devreme, am fost devansata pe lista de asteptare, asa incat voi fi admisa pentru internare dupa prima saptamana din septembrie”. Pentru Cristina este greu, citostaticele alea sunt groaznice. Dar este şi o parte bună în toată nenorocirea asta: şansa la viaţă. Important este că poate face transplantul, chiar şi cu o săptămână mai târziu. UPDATE 27 august 2009: Până pe 26 august 2009, Cristina a strâns 89.948 euro. Mai are 4 zile la dispoziţie pentru a strânge 7.266. Doamne ajută! UPDATE 28 august 2009: Până pe 27 august 2009, Cristina a strâns 92.625 euro. Mai are 3 zile la dispoziţie pentru a strânge 4.589. UPDATE 29 august 2009: Până pe 28 august 2009, Cristina a strâns 95.734 euro. Până luni, 31 august 2009 – inclusiv, Cristina mai are de strâns 1.480. UPDATE 31 august 2009: Cristina este fericită: s-au strâns toţi banii. Cristina: Nici nu stiu exact cum sa aduc aceasta veste. Pentru ca imi dau seama ca, oricat m-as stradui sa formulez cat mai bine, tot nu pot transmite starea pe care o avem, eu si familia mea. Asa ca voi trece la subiect, pentru ca stiu ca toti cei care m-au ajutat sunt nerabdatori sa afle cum stau lucrurile. Astazi, 31.08.2009, desi nici nu indrazneam sa sper ca acest lucru se va intampla, am reusit, cu ajutorul dumneavoastra, sa strang suma de 97.981 euro, in acest moment fiind achitate integral costurile transplantului. Multumirile mele ar fi prea putin pentru a exprima ceea ce simt, insa este singurul mod in care imi pot arata recunostinta pentru ceea ce ati facut pentru mine, pentru ca m-ati ajutat atunci cand aveam mai mare nevoie si cand nu exista o alta solutie decat aceea de a lansa un apel catre dumneavoastra. Asadar, VA MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU AJUTOR! VA MULTUMESC PENTRU CA, ALATURI DE MINE, CREDETI IN SANSA MEA!

2 septembrie 2009: La mulţi ani, Cristina!

UPDATE 10 februarie 2010. După câteva luni bune de tratament chimioterapeutic şi un transplant nereuşit în clinica din Viena, a fost găsit donatorul perfect compatibil pentru ea. Mai are nevoie de bani. A primit o nouă factură pentru transplant, de 140.000 de euro, din care are deja 60.000. Mai are nevoie de 80.000 de euro. O şansă.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

- SMS la numărul 879, în valoare de 2 euro, în perioada 5 februarie – 14 martie 2010, în reţelele Vodafone, Orange şi Cosmote – nu se percepe TVA

- Teledon la Romtelecom, apelabil doar din România (doar în reţeaua Romtelecom)

0900 900 652 – pentru 2 euro/apel

0900 900 650 – pentru 5 euro/apel

- Conturi personale:

BCR – Sucursala Gaeşti, judeţul Dâmboviţa

RON: RO 60 RNCB 0318 0613 5006 0001

(Cont : 2511.A01.0.6135006.0318.ROL.1)

EURO: RO 11 RNCB 0130 0613 5006 0001

(Cont : 2511.A01.0.6135006.0130.EUR.1)

Cod SWIFT: RNCBROBU

Titular: Dinu Cristina Liliana

CNP: 2820902150457

- Contul Spitalului General din Viena – Clinica Universitară:

Titular cont/Beneficiar: Allgemeinen Krankenhauses der Stadt Wien – Universitatskliniken

Bank Austria Creditanstalt

IBAN: AT31 1200 0514 2845 5902, Număr cont: 5142 8455 903

BIC/Swift Code BKAUATWW, BLZ: 12000

Cu menţiunea: „Akonto DINU Cristina-Liliana/StZTX”

- Contract de sponsorizare prin Asociaţia M.A.M.E – aici.

Sau îl puteţi descărca de pe site-ul Cristinei: http://www.cristinalilianadinu.ro/?p=254

- Cont PayPal pe blogul Cristinei:

Donaţii se pot trimite la adresa de e-mail dinucristina8223@yahoo.com sau prin folosirea butonului afişat pe pagina.

http://cristinalilianadinu.blogspot.com

Contact: e-mail: dinucristina8223@yahoo.com

UPDATE 14 februarie 2010. Cristina a strâns 10.537 de euro. Mai are nevoie de 69.463. UPDATE 16 februarie 2010. Cristina la Poveştiri adevărate. UPDATE 17 februarie 2010. Cristina a strâns 15.047 de euro. Mai are nevoie de 64.953. UPDATE 22 februarie 2010. Cristina a strâns 26.732 de euro. Mai are nevoie de 53.268. UPDATE 23 februarie 2010. Cristina a strâns 35.509 de euro. Mai are nevoie de 44.491. UPDATE 24 februarie 2010. Cristina a strâns 41.117 de euro. Mai are nevoie de 38.883. UPDATE 25 februarie 2010. Cristina a strâns 54.166 de euro. Mai are nevoie de 25.834. UPDATE 26 februarie 2010. Cristina a strâns 58.516 de euro. Mai are nevoie de 21.484. UPDATE 2 martie 2010. Cristina a strâns 65.214 de euro. Mai are nevoie de 14.786. UPDATE 3 martie 2010. Cristina a strâns 67.303 de euro. Mai are nevoie de 12.697. UPDATE 4 martie 2010. Cristina a strâns 71.188 de euro. Mai are nevoie de 8.812. UPDATE 7 martie 2010. Concert caritabil pentru Cristina. Miercuri, 10 martie 2010, ora 21.00, la Jukebox Club din Bucureşti. Vor concerta trupa Marfar & friends. Invitati: Nicu Covaci, Ovidiu Lipan Tandarica, Bogdan Bradu, Marfar, Hi-Q, Jukebox, Popas, Pasager, Alexandrina Hristov, Artan si multi altii. Biletele se pot procura la intrare. Preţul unui bilet este de 30 lei. Jukebox Club: fostul Bercker Brau Live Music, Bucuresti, str. Turturelelor 11.

UPDATE 12 martie 2010. Cristina a strâns toţi banii: 81.738 euro.

Laura are 33 de ani şi doi copii. Karina, de 12 ani şi Denis, care are 7 ani. Când Laura a aflat anul trecut că are o tumoră cerebrală – neurinom acustic – s-a gândit că în scurt timp nu va mai fi o mamă întreagă pentru ei. Sau că nu va mai fi, pur şi simplu. Aşa că Laura a hotărât să lupte, în primul rând pentru copii. Şi-a căutat şansele pe internet. A aflat de INI Hanovra dar şi-a dat seama că nu are cum să plătească 35.000 de euro. Verişoara ei Anca a ajutat-o să strângă nişte bani şi în martie 2009 Laura a fost operată. Lângă Laura a fost şi ziarul „Adevărul” (campania Jurnalul Laurei, dacă vă amintiţi). S-au strâns 7.000 de euro.

Operaţia, efectuată la clinica privată din Bucureşti „Euroclinic”, de către Dr. Sergiu Stoica, a fost grea, dar reuşită – Laura nu a tămas cu sechele. Însă a rămas cu un rest tumoral – un „ciot”, cum îl numeşte Laura. Este o tumoră intracraniană de 17/11 mm rămasă în trunchiul cerebral care poate fi eliminată cu radioterapie de tip Cyberknife.

În iulie şi la începutul lui august, Laura a mai suferit două operaţii, la gât, pentru îndepărtarea granulomului postintubaţie.

Laura Irimia are nevoie de 11.000 de euro pentru a face tratamentul în Turcia, la Clinica Anadolu – John Hopkins.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

BRD – Botoşani

RON: RO 75 BRDE 070 SV 015 8650 0700

EURO: RO 17 BRDE 070 SV 220 1974 0700

Cod SWIFT: BRDEROBU

Titular: Irimia Eugen (soţul Laurei)

Adresa: Botoşani, Aleea Pacea nr.2, sc. D, ap. 4, judeţul Botoşani, CP 710144

Telefon 0757 031 326; 0745 044 723, E-mail: laura_irimia_21@yahoo.com

Sau Anca Grădinaru (verişoara Laurei) – 0744 22 11 99

Blogul Laurei, pe care găsiţi documente medicale:

http://laurairimia.blogspot.com

“Era 8 decembrie anul trecut. M-am internat la Spitalul Judeţean Botoşani, la secţia ORL, pentru că, de la o vreme, nu mă mai simţeam bine deloc: ameţeam, aveam mereu dezechilibru, dureri de cap şi vedere dublă, iar auzul nu mai era în regulă. Diag­nos­ticul de neurinom acustic a fost de neînţeles pentru mine, însă, explicându-mi-se ce înseamnă, am simţit încet-încet cum mi se înmoaie picioarele, cum ameţesc şi parcă alunecam într-o lume în care nu mai vedeam şi nu mai auzeam nimic. Încă mai aud vocea care îmi spunea „… neurinom acustic pe partea dreaptă, care trebuie operat cât de urgent posibil, pentru că e foarte mare“. Eu doar mă întrebam „de ce eu?“, „de ce tocmai la cap?” – Laura Irimia.

“Operaţia se poate face la mai multe clinici din România, însă există un risc foarte mare ca bolnavul să rămână cu sechele. 70-80% din pacienţi rămân cu paralizie facială, Acest lucru, din cauză că operaţia se face în orb. Nu există aparate care să monitorizeze operaţia şi care să indice poziţia exactă a tumorii şi a nervilor, aşa că sunt şanse foarte mari ca nervii să fie atinşi” – medicul neurochirurg Dan Voinescu.

Sorin are 24 ani, era alpinist utilitar. A plecat pe 4 iulie 2009 spre Topliţa, la pescuit. A trecut calea ferată. S-a curentat. 270.000 de volţi. Hainele i-au luat foc. Arsuri pe 75% din corp. A rezistat. Trăieşte, dar are nevoie de tratament, operaţii şi recuperare. Sorin Barboş este din Cluj.

Pentru început, Sorin are nevoie de 4.000 de euro, pentru tratament. Prietenii lui Sorin au organizat un târg caritabil la Cluj, unde au vândut cărţi, fotografii şi obiecte „home made” (4 – 6 august 2009). Au reuşit să strângă 6.200 RON şi 100 de euro. Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

- Puteţi merge joi, 13 august 2009, la ora 20.00, în Club Fantasy din Cluj-Napoca, la concertul umanitar Alternativ Quartet, Nick de la Luna Amara si Grimus. Preţul unui bilet este 10 RON. Toti banii îi vor fi donati lui Sorin. Biletele se găsesc la intrarea în Club Fantasy – Str. Samuil Micu Nr. 15 A, Cluj-Napoca.

- Sau puteţi dona 10 RON la:

Raiffeisen Bank – Cluj

RO 62 RZBR 0000 0600 0346 7512

Titular: Simona Lup – sora lui Sorin

Contact – prietenele lui Sorin: Miruna Miron – tel. 0746 815 074, Raluca Gheorghes Ianosi – tel. 0732 406 860.

În momentul în care a dorit să treacă calea ferată, cu undiţa în mână, materialul din cupru din care era confecţionată aceasta a atras curentul electric, formându-se un arc voltaic. Într-o fracţiune de secundă, trupul lui Sorin a fost străbătut de 27.000 de volţi, iar hainele de goretex cu care era îmbrăcat s-au aprins. Urmările au fost devastatoare. Mâna dreaptă şi piciorul stâng au fost cele mai afectate, fiind distruşi muşchii membrelor, dar au fost atinse şi tendoanele. După o lună în care a fost în stare critică, internat la Spitalul de Arşi din Bucureşti, Sorin a fost transferat la secţia Chirurgie I din Cluj-Napoca, unde medicii şi familia încearcă să-i fie alături, pentru recuperare. Simona Lup, sora lui Sorin, este asistentă medicală chiar la Chirurgie I, unde este tratat tânărul. Timp de o lună, a stat  la căpătâiul lui, în momentele cele mai critice, în timp ce lui Sorin i se administra morfină, împotriva durerii. „Este înfricoşător să conştientizezi că nu va mai fi niciodată cum a fost. Aseară, trecând cu maşina prin munţi, în drum spre Cluj, ne-a rugat să deschidem uşa de la ambulanţă, să simtă aerul muntelui. A început să plângă…” – Simona.

Toate noutăţile le puteţi vedea aici:

http://tazsorinel.multiply.com

Îl cunoaşteţi pe Alex – Alexandru Damian Brisc, puiul de doar 3 ani care are cancer. Primii bani, 110.144 de euro, s-au strâns şi au fost depuşi în contul spitalului din Franţa, iar Alex a plecat la tratament pe 8 august 2009.

Până pe 8 august, Alex a mai strâns 52.850 RON şi 1.658 de euro. Alex are nevoie în continuare de ajutor, mai are de strâns 55.000 de euro (dacă nu îi cunoaşteţi povestea o puteţi citi aici).

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

Timp de o lună, începând de luni, 10 august 2009, până pe 10 septembrie 2009, pentru Alex a fost alocat numărul de SMS 858 – 2 euro:

„Puteti dona 2 Euro prin trimiterea unui SMS la numarul 858 in retelele Vodafone, Orange, si Cosmote (nu se percepe TVA). Servicii oferite gratuit de Vodafone, Orange si Cosmote”. Dupa trimiterea SMS-ului – in care nu trebuie sa scrieti nimic – veti primi un mesaj de multumire.

Teledon la Romtelecom:

0900 900 162 pentru 2 euro/apel

0900 900 165 pentru 5 euro/apel

0900 900 160 pentru 10 euro/apel

Banca Transilvania – Sucursala Cluj Napoca

RON: RO 36 BTRL 0670 1201 T187 87XX

EURO: RO 11 BTRL 0670 4201 T187 87XX

USD: RO 60 BTRL 0670 2201 T187 87XX

Codul SWIFT: BTRL RO 22

Titular: Brisc Claudiu Marius

ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti – Agenţia Mărăşti

RON: RO 31 INGB 0000 9999 0019 3771

EURO: RO 85 INGB 0000 9999 0155 2157

USD: RO 46 INGB 0000 9999 0155 2471

Codul SWIFT: INGBROBU

Titular: Brisc Claudiu Marius

Domiciliul: Str. Aurel Vlaicu nr.1, Cluj Napoca, România

Telefon: 0744 538 256 (Claudiu) şi 0740 523 918 (Ioana).

E-mail: claudiubrisc@yahoo.com

Pe site-ul lui Alexandru – aici – este şi un cont PayPal.

UPDATE 14 august 2009. Alexandru a ajuns cu bine în Franţa. De luni a inceput un set complet de analize (montare cateter, punctie osoasa, scanare MIBG, tomografie computerizata (CT), scanare abdominopelviene, ecografii renale, bilant neuro-pediatric, catecolamine urinare etc) care dureaza aproximativ o saptamana. In a doua saptamana se discuta rezultatele intr-un consiliu medical format din mai multi specialisti, care vor decide un nou protocol de tratament  sau tratamentul inceput in Romania. Acum trebuie sa mai faca un tratament mai scurt pentru niste bubite aparute pe piele si la urechea stanga. Starea lui generala este buna, fiind in continuare foarte activ. Mai multe detalii vor fi postate dupa intalnirea parintilor cu staful medical de saptamana urmatoare.

UPDATE 26 august 2009. Alexandru este curajos ca un bărbat adevărat. Îşi face tratamentul temeinic. Iar acesta îşi face efectul, Alexandru este bine şi va fi şi mai bine.

Din suma de 55.000 de euro necesară (tranşa II de achitat la spital), Alex a strâns deja 112.555 RON şi 3.195 euro. În total 29.880 euro. Părinţi sunt cazaţi la Maison des Parents Ronald Mcdonald de Villejuif , numărul lor de telefon pentru Franţa este 0033 648 634 425 (mobil Orange Franţa) – Claudiu Brisc.

Jurnalul de Paris al lui Alex:

Duminică, 16 august 2009. „Alexandru a fost văzut de medic. Infectia de la ureche si bubitele de pe piele s-au retras aproape in totalitate (se credea ca are inceput de varicela) lucru care facea imposibila inceperea tratamentului chimioterapeutic de luni. Starea lui generala este neastepta buna, fiind in continuare foarte activ, energic,cu pofta de mancare buna”.

Luni 17 august 2009. A fost ziua lui Claudiu, tăticul lui Alex. Ce a primit cadou? Veşti bune de la medicii francezi. „Analizele au ieşit bine: Dimensiunea tumorii a scazut foarte mult, ajungand la 4.2cm/3.8cm (aproximativ cu 70% din marimea primului CT facut in Romania); la scintigrafia MIBG nu s-au vazut extinderi ale tumorii in sistemul osos. Se asteapta analiza punctiei osoase care dureaza aproximativ 6 zile, lucru care va confirma daca sunt metastaze osoase sau de alta natura, catecolamine urinare-rezultat negativ. Maine se va  face si o ecocardiografie dupa care incepem al treilea bloc de citostatice. Totul decurge perfect pana in acest moment tumora raspunde la chimioterapie si daca se va continua in acest ritm operatie de extirpare a tumorii va fi in aproximativ 45 zile. Se ia in discutie si salvarea rinichiului stang, lucru care in Romania era imposibil, sau despre care nici nu se pomenea. Aici ni s-a comunicat ca s-ar putea ajunge la salvarea rinichiului, lucru pe care il va decide chirurgul in momentul operatiei. Este cel mai frumos cadou pe care il putea primi tatal lui Alexandru de ziua lui.

Marţi 18 august 2009. „Rezultatul la ecocardiografie este bun nu sunt probleme cu inima. -a inceput al treilea bloc de citostatice Carbo. Speram ca nu vor fi reactii secundare adverse grave in urma tratamentului”.

Joi 20 august 2009. „Astazi Alex a terminat seria de perfuzii cu citostatice din blocul III (Carbo). Pana in 7 septembrie cand va incepe blocul nr IV si ultimul de dinaintea interventiei chirurgicale se va face o monitorizare permanenta sub supraveghere medicala sa nu apara reactii adverse grave si se vor face analize de 2 ori pe saptamana.In aceste zile starea lui a fost buna cu unele stari normale tratamentului citostatic (greata,voma…) dar de intensitate si durata scurta.
Ne rugam la Dumnezeu sa mearga toate asa cum au mers pana acum”.

Luni 24 august 2009. „Analizele  facute azi de Alexandru au iesit bine, desi noi mai avem un drum putin mai lung de strabatut suntem siguri ca ne vom intoarce in Romania sanatosi”.

Alex şi Matei Nicorici

Alex şi Alexia Mihai (Degeţica)

Familiile de romani care sunt la clinica din Franta ieri au avut numarul cel mai mare adica 4 dupa intoarcerea in Franta a familiei Nicorici cu baietelul Matei din Constanta. Azi dimineata, 24 august, a plecat spre Romania familia Mihai cu fetita Alexia din Galati, veniti la analize la Institutul Gustave Roussy, care au plecat fericiti deoarece rezultatele analizelor sunt bune. Este un sentiment neplacut ca avem posibilitatea sa ne cunoastem in astfel de momente si totusi un sentiment deosebit de placut cand vedem ca o familie pleaca acasa cu copilasul bine.

UPDATE 1 noiembrie 2009: Alex este bine. Doar cu obţinerea formularului E 112 sunt probleme mari. Mai multe aici:

http://isabellelorelai.wordpress.com/2009/11/01/calvarul-stelutelor-de-mare-alexandru-damian-brisc-un-copil-bolnav-de-cancer-care-este-obligat-sa-existe-intre-doua-lumi-doar-una-este-normala

.

Steluţele de mare

.

Spunea bunica mea că degeaba ai un leu, dacă pâinea costă un leu şi zece bani. Fără ăia zece bani nu poţi cumpăra pâinea – trebuie să plăteşti  preţul întreg pentru că cel care a făcut pâinea a muncit cinstit şi tot cinstit trebuie plătită, până la ultimul bănuţ. Ce pot obţine unii fără a plăti nimic în ţara asta? Nişte servicii medicale.

Văzând diferenţa dintre sistemul medical din România şi cel din Franţa în cazul Alexiei, Carmen a pus, pentru a suta oară, aceleaşi întrebări pertinente: De ce? De ce ei pot şi noi nu? Când va fi bine şi la noi? Pe scurt, doar un exemplu – Andreea Toma, mama Alexiei – care plăteşte asigurare la CNAS – a obţinut Formularul E 112 pentru copil şi povesteşte momentul plecării de urgenţă din Bucureşti – cu un avion medicalizat pe care l-a închiriat personal din Germania – şi cel al sosirii la Paris:

România: „Pe 31 iulie, la pranz, am primit ok-ul de zbor si am aflat ca ora de decolare este 17.45 de pe Aeroportul Baneasa. Doctorita din spital a sunat la salvare si o doamna binevoitoare ne-a garantat ca la ora 15.30 va veni o salvare ATI sa ne duca la aeroport. Pe la ora 14 am sunat la aeroport ca sa cer permisiunea de a intra cu salvarea pana la avion si un domn amabil ne-a solicitat datele de identificare ale soferului si ale noastre. Cred ca doar Dumnezeu a manat-o pe d-na doctor sa sune din nou la salvare ca sa ceara numele soferului… I s-a raspuns sec, de catre un coordonator, ca nu vor trimite o salvare ATI pentru  ca n-am facut cerere cu 24 ore inainte. Era ora 15. M-am gandit ca puteau macar sa ne anunte si cautam alta varianta, dar nu…  Am incercat sa-i explic ca este o situatie urgenta, ca a fost totul imprevizibil si am rugat-o sa ne ajute. M-a certat putin apoi mi-a zis sa fac o cerere si mi-a inchis telefonul. Salvarea a venit, totusi.”

Franţa: „Drumul de la aeroportul din Franta si pana la Spitalul Necker l-am facut cu o salvare insotita de 2 politisti pe motociclete, ce degajau pur si simplu drumul in fata noastra. Credeti-ma, n-am mai vazut asa ceva. In tot drumul de la aeroport si pana la spital, nu cred sa fi incetinit salvarea mai mult de 30 secunde si asta pentru ca erau cateva masini la semafor, asa ca ne-au redirectionat pe contrasens…”

Păi va fi bine şi în România când toată lumea va plăti asigurare medicală, ca în Franţa şi când nu vom mai fi trataţi la grămadă, plătitori cu neplătitori tot aia. În România suntem 5.100.000 de plătitori la CNAS. Deci noi le plătim şi celorlalţi serviciile medicale. Cinci milione de oameni plătim pentru douăzeci de milioane. Noi plătim pentru interlopii care se taie între ei şi care apoi devastează spitalele de urgenţă şi pentru “inşii” tari în pumni, pentru cei care nu dau bani la sistem ci “plătesc” direct în buzunarul medicilor confundând spitalul cu hotelul. Noi plătim pentru cei care nu au contribuit în viaţa lor la sistemul de sănătate dar care cheamă salvarea acasă şi apoi iau la bătaie personalul medical, că aşa vor ei. Noi plătim pentru cei care nu au muncit în viaţa lor şi care nu au contribuit niciodată, dar vor să fie trataţi. Noi, cei care plătim, suntem la fel de prost trataţi ca şi cei care nu plătesc. Sau mai prost, pentru că noi, plătitorii, suntem civilizaţi, noi nu ne impunem prin forţă sau cu ameninţări. Noi, cei care plătim, suntem nişte fraieri – se pare. Noi, cei care plătim, suntem lăsaţi să crăpăm la coadă la urgenţe pentru că interlopul înjunghiat care nu a plătit în viaţa lui vine cu toată gaşca şi dacă nu este el salvat primul atunci golanii fac prăpăd. O solidaritate ciudată… Impusă de stat. Cu cine suntem noi, de fapt, solidari? Înţeleg să fiu solidară cu o familie cinstită de oameni – cu doi-trei copii şi tatăl rămas şomer, cu un pensionar, cu o persoană cu handicap, cu un copil sau un tânăr grav bolnav, cu copiii abandonaţi, cu un elev sau student, cu o tânără mămică. Dar să fiu solidară cu interlopii plini de aur şi merţane care fentează sistemul, doar pentru că aşa vrea statul? Chiar suntem proşti? Noi suntem cei fentaţi, nu statul. Sistemul medical este prost pentru că LEGEA este proastă.

Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii mă obligă pe mine, plătitor: ART. 219. Obligaţiile pe care pacienţii asiguraţi le au în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru a putea beneficia de drepturile conferite prin lege: (…..) f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar; g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in conditiile stabilite prin contractul-cadru (….). Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii nu îl obligă cu nimic pe neplătitor: ART. 220. Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai in cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planificare familiala in conditiile art. 223, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru.

Adică eu, ca plătitor, am obligaţia să scot banul şi am o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar, iar neplătitorul are dreptul să bată personalul medico-sanitar, gratis? Sistemul din România în ansamblul său este prost. Nu statul plăteşte, noi plătim, din munca noastră. Iar politicienii „merg pe burtă”, pentru voturi, lăsând impresia că statul alocă bani de la buget pentru toţi, egal. Universal, cică. Dacă statul este corect, de ce nu îmi înapoiază în fiecare an o parte din banii pe care i-am plătit dar nu am beneficiat de servicii medicale, pentru cu nu a fost cazul? Să-şi păstreze o parte din bani pentru personalul medical care a fost prezent zi şi noapte în spital în eventualitatea în care eu, asigurat, m-aş fi îmbolnăvit, şi să îmi returneze partea pe care consideră că mi-ar fi fost necesară pentru investigaţii, internare şi tratament – de care nu am beneficiat. Are de unde să îmi înapoieze statul banii? Nu. De ce? Pentru că a făcut legi proaste. Sau poate că statul a folosit banii mei pentru investiţii – poate a reparat spitale, poate că a cumpărat aparatură medicală modernă. Am dreptul să ştiu.

Sistemul medical francez i-a recunoscut Andreei Toma toate drepturile de asigurat ale unui cetăţean din UE şi a tratat-o ca atare. Sistemul medical românesc a pus-o pe asigurată să facă cerere pentru o ambulanţă echipată ATI, cu 24 de ore înainte, în cazul în care un medic pediatru garanta că era o situaţie de urgenţă, respectiv copilul unui asigurat se zbătea între viaţă şi moarte. Dar când au făcut cerere la salvare cu 24 de ore înainte interlopii care s-au înjunghiat reciproc la reglări de conturi sau în birturi? Constituţia României garantează, prin articolul 34: „Dreptul cetăţeanului român la ocrotirea sănătăţii, statul român obligându-se să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea sănătăţii populaţiei”. Iar statul a luat măsuri: a luat bani din asigurarea mea şi a familiei mele şi i-a tratat pe cei care nu plătesc. Şi pentru că aşa garantează Constituţia, s-a făcut Legea Drepturilor Pacientului – „În sensul prezentei legi: prin pacient se înţelege persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate” (cam aiurea faza cu persoana sănătoasă care utilizează serviciile de sănătate…). Lege care, din punctul meu de vedere ar trebui modificată şi completată. Să devină Legea Drepturilor şi Obligaţiilor Pacientului.

Pacienţii ar trebui să fie obligaţi să plătească.Toţi cei care sunt valizi – pot munci, adică. Sau care au un venit – şi se vede clar că au, din moment ce vin cu maşinile de lux la spital şi au kile de aur pe ei. S-au învăţat toţi să se ducă la urgenţă că e gratis. Nu e gratis! Noi, asiguraţii plătim. Şmecherii se taie între ei şi noi, fraierii, plătim. Plătim şi reparaţiile din spital. Pacienţii ar trebui să fie obligaţi să nu îşi mai pună viaţa în pericol, aiurea. De multe ori mă gândesc că un neplătitor la fondul de sănătate care provoacă un accident grav este tratat egal cu cel pe care l-a accidentat, plătitor la sistem. Iar dacă neasiguratul care a provocat accidentul rămâne schilodit, primeşte certificat şi indemnizaţie de handicap de la stat. Pacienţii ar trebui să respecte normele de igienă şi sănătate publică. Când neasiguratul se umple de boli venerice, noi îi plătim tratamentul, că aşa e legea – 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii – articolul 38 prevede obligaţia cetăţenilor români (şi a celorlalte persoane aflate pe teritoriul României) de a se supune măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile şi de a respecta normele de igienă şi sănătate publică. Dacă neasiguratul contaminează veneric sau se sustrage tratamentului medical, intervine Codul Penal. Închisoare sau o amendă. Amendă pe care nu o va plăti niciodată, pentru că nu vrea – sau nu are bani. Iar perioada de detenţie i-o plătim tot noi. Pacienţii ar trebui să se spele. Pacienţii ar trebui să se comporte civilizat… Multe ar trebui să facă pacienţii. Dar pacienţii vor drepturi, să plătească. Să îşi facă toţi asigurare şi să respecte obligaţiile. Ca şi Franţa, România este în Europa. Şi în UE.

Iar dacă plătiţi şi nu sunteţi mulţumiţi, dacă plătiţi şi sunteţi trataţi prost, acestea vă sunt drepturile:

Legea nr. 46 din 21.01.2003 privind drepturile pacientului, Monitorul Oficial nr. 51 din 29.01.2003. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I – Dispozitii generale

Art. 1. In sensul prezentei legi: a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate; b) prin discriminare se intelege distinctia care se face intre persoane aflate in situatii similare pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale; c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile comunitare si serviciile conexe actului medical; d) prin interventie medicala se intelege orice examinare, tratament sau alt act medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare; e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea prognozei fatale a starii de boala, precum si ingrijirile acordate in apropierea decesului.

Art. 2. Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.

Art. 3. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.

CAPITOLUL II – Dreptul pacientului la informatia medicala

Art. 4. Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza.

Art. 5. (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sanatate. (2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.

Art. 7. Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

Art. 8. Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.

Art. 9. Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau.

Art. 10. Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.

Art. 11. Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.

Art. 12. Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.

CAPITOLUL III – Consimtamantul pacientului privind interventia medicala

Art. 13. Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Art. 14. Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.

Art. 15. In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.

Art. 16. In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intelegere.

Art. 17. (1) In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator.

Art. 18. Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.

Art. 19. Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului.

Art. 20. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.

CAPITOLUL IV – Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului

Art. 21. Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.

Art. 22. Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.

Art. 23. In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie.

Art. 24. Pacientul are acces la datele medicale personale.

Art. 25. (1) Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului. (2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.

CAPITOLUL V – Drepturile pacientului in domeniul reproducerii

Art. 26. Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru viata mamei.

Art. 27. Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare.

Art. 28. (1) Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat, cu exceptia cazului prevazut la art. 26. (2) Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii. (3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de riscuri.

CAPITOLUL VI – Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale

Art. 29. (1) In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. (2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si se aduc la cunostinta publicului.

Art. 30. (1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat. (2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta aparute in situatii extreme.

Art. 31. Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate.

Art. 32. Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.

Art. 33. Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara spitalului.

Art. 34. (1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective. (2) Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii.

Art. 35. (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la vindecare. (2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul dintre diferitele unitati medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generala, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dupa externare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.

Art. 36. Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program continuu.

CAPITOLUL VII – Sanctiuni

Art. 37. Nerespectarea de catre personalul medicosanitar a confidentialitatii datelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte drepturi ale pacientului prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale.

CAPITOLUL VIII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 38. (1) Autoritatile sanitare dau publicitatii, anual, rapoarte asupra respectarii drepturilor pacientului, in care se compara situatiile din diferite regiuni ale tarii, precum si situatia existenta cu una optima. (2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sa afiseze la loc vizibil standardele proprii in conformitate cu normele de aplicare a legii. (3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza normele de aplicare a acesteia, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 39. Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 40. La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 si 124 din Legea 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare.

http://www.amf-b.ro/pdf/drepturile_pacientului_legea46.pdf

Ordin Nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003. Emitent: Ministerul Sanatatii. Publicata in: Monitorul Oficial Nr. din 356 din 22 aprilie 2004. Avand in vedere prevederile art. 38 alin. (3) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, vazand Referatul de aprobare al Directiei generale asistenta medicala nr. OB 3.992/2004, in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

ART. 1. Se aproba Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2. Respectarea prevederilor prezentului ordin este obligatorie pentru toti furnizorii de servicii de sanatate din Romania.

ART. 3. Directia generala asistenta medicala, celelalte directii din Ministerul Sanatatii, directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie, precum si unitatile sanitare de orice fel vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

ART. 4. Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA 1. NORME de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003

ART. 1. Unitatile sanitare de orice fel, denumite in continuare unitati, care acorda ingrijiri de sanatate sau ingrijiri terminale si in care sunt efectuate interventii medicale, au obligatia de a furniza pacientilor informatii referitoare la: a) serviciile medicale disponibile si modul de acces la acestea; b) identitatea si statutul profesional al furnizorilor de servicii de sanatate; c) regulile si obiceiurile pe care trebuie sa le respecte pe durata internarii in unitati cu paturi; d) starea propriei sanatati; e) interventiile medicale propuse; f) riscurile potentiale ale fiecarei proceduri care urmeaza a fi aplicata; g) alternativele existente la procedurile propuse; h) date disponibile rezultate din cercetari stiintifice si activitati de inovare tehnologica; i) consecintele neefectuarii tratamentului si ale nerespectarii recomandarilor medicale; j) diagnosticul stabilit si prognosticul afectiunilor diagnosticate.

ART. 2. (1) Unitatile trebuie sa asigure accesul egal al pacientilor la ingrijiri medicale, fara discriminare pe baza de rasa, sex, varsta, apartenenta etnica, origine nationala, religie, optiune politica sau antipatie personala. (2) Fiecare unitate trebuie sa cuprinda in regulamentul propriu de organizare si functionare prevederi referitoare la obligatia personalului angajat privind dreptul pacientilor la respect ca persoane umane.

ART. 3. Unitatile trebuie sa utilizeze toate mijloacele si resursele disponibile pentru asigurarea unui inalt nivel calitativ al ingrijirilor medicale.

ART. 4. In situatia in care interventiile medicale sunt refuzate de catre pacienti care isi asuma in scris raspunderea pentru decizia lor, acestora trebuie sa li se explice consecintele refuzului sau opririi actelor medicale.

ART. 5. In situatia in care este necesara efectuarea unei interventii medicale unui pacient care nu isi poate exprima vointa, personalul medical poate deduce acordul acestuia dintr-o exprimare anterioara a vointei, daca aceasta este cunoscuta.

ART. 6. (1) In situatia in care, pentru efectuarea unei interventii medicale, se solicita consimtamantul reprezentantului legal al pacientului, acesta trebuie sa fie implicat in adoptarea deciziei, in limitele capacitatii sale de intelegere. (2) In situatia in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, unitatile au obligatia efectuarii in cel mai scurt timp posibil a demersurilor pentru constituirea comisiei de arbitraj de specialitate, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

ART. 7. (1) Fotografierea sau filmarea pacientilor in unitati, in cazurile in care imaginile sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului sau pentru evitarea suspectarii unei culpe medicale, se efectueaza fara consimtamantul acestora. (2) In toate situatiile care nu sunt prevazute la alin. (1) unitatile sunt obligate sa asigure obtinerea consimtamantului pacientului.

ART. 8. Participarea la activitati de cercetare stiintifica medicala a persoanelor care nu sunt capabile sa-si exprime vointa poate fi realizata numai dupa obtinerea consimtamantului reprezentantilor legali si numai in situatia in care cercetarea respectiva este efectuata si in interesul pacientilor.

ART. 9. Unitatile trebuie sa asigure accesul neingradit al pacientilor la datele medicale personale.

ART. 10. (1) In situatiile in care se solicita informatii cu caracter confidential, unitatile au obligatia sa asigure respectarea cadrului legal privind furnizarea acestora. (2) In situatiile in care datele referitoare la viata privata, familiala a pacientului influenteaza pozitiv stabilirea diagnosticului, tratamentul sau ingrijirile acordate, unitatile le pot utiliza, dar numai cu consimtamantul acestora, fiind considerate exceptii cazurile in care pacientii reprezinta pericole pentru ei insisi sau pentru sanatatea publica.

ART. 11. In situatiile in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru sanatatea femeii gravide, se acorda prioritate salvarii vietii mamei.

ART. 12. In asigurarea serviciilor din domeniul sanatatii reproducerii, unitatile trebuie sa asigure conditiile necesare alegerii de catre pacienti a celor mai sigure metode din punct de vedere al eficientei si lipsei de riscuri.

ART. 13. (1) Unitatile au obligatia de a asigura efectuarea de interventii medicale asupra pacientului numai daca dispun de dotarile necesare si de personal acreditat. (2) Interventiile medicale asupra pacientului pot fi efectuate in absenta conditiilor prevazute la alin. (1) numai in cazuri de urgenta aparute in situatii extreme.

ART. 14. Unitatile pot asigura, la cererea pacientului sau a familiei acestuia, cadrul adecvat in care acesta poate beneficia de sprijinul familiei si al prietenilor, de suport spiritual si material pe tot parcursul ingrijirilor medicale.

ART. 15. (1) La cererea pacientilor internati, unitatile cu paturi trebuie sa asigure conditiile necesare pentru obtinerea de catre acestia a altor opinii medicale, precum si pentru acordarea de servicii medicale de catre medici acreditati din afara unitatii. (2) Plata serviciilor medicale acordate pacientilor internati de catre medicii prevazuti la alin. (1) se efectueaza in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

ART. 16. In scopul asigurarii continuitatii ingrijirilor acordate pacientilor, precum si a serviciilor comunitare necesare dupa externare, unitatile stabilesc parteneriate cu alte unitati medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, care dispun de medici, cadre medii sanitare si de alt personal calificat.

http://www.cnas.ro/?id=15

Persoanele cu afecţiuni deosebit de grave, care nu pot fi tratate în ţară, pot fi trimise la tratament în străinătate.

ATRIBUŢIILE COMISIILOR DE SPECIALITATE TERITORIALE DE TRIMITERE LA TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

1. Examinează bolnavul şi documentaţia medicală, în vederea stabilirii diagnosticului complet al afecţiunii de bază (clinic, etiologic, funcţional, histopatologic, topografic, forma şi stadiul evolutiv), consemnând totodată şi eventualele boli asociate;

2. În situaţia în care tratamentul bolnavului examinat poate fi efectuat în ţară, recomandă unitatea medicală în care bolnavul urmează să fie tratat, întocmind în acest scop documentaţia medicală necesară;

3. Recomandă internarea pacientului într-o clinică din centrul universitar în care funcţionează comisia, în cazul în care sunt necesare investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului şi a conduitei terapeutice;

4. Completează procesul-verbal medical pe care îl trimite direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municpiului Bucureşti în termen de maxim 14 zile de la evaluarea pacientului. Recomandă, de asemenea minim 3 clinici la care pacientul poate efectua tratament în străinătate, furnizând şi datele de contact ale acestora (adresă, telefon, fax).

Selectarea clinicilor se face în ordine descrescătoare, pe baza următoarelor criterii:

- experienţa în domeniu şi rezultate obţinute;

- calitatea serviciilor oferite;

- costul estimativ al tratamentului (cel mai mic).

Comisia are obligaţia de a argumenta scris selecţia clinicilor pentru tratament în străinătate.

5. Completează fişa specială pentru bolnavii cu afecţiuni hematologice care solicită transplant de celule STEM hematopoietice.

6. Informează pacientul sau aparţinătorii acestuia despre boala de care suferă, intervenţia recomandată, rezultatele aşteptate în urma efectuării intervenţiei în străinătate, precum şi despre riscurile pe care le comportă intervenţia.

7. Evaluează pacientul la întoarcerea în ţară şi elaborează un raport medical, trimis direcţiei de sănătate publică judeţene, în care este precizat beneficiul tratamentului efectuat. În cazul în care se impune continuarea tratamentului în străinătate se completează un nou proces verbal medical.

Trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate se aprobă de Ministerul Sănătăţii numai pentru afecţiunile care nu pot fi tratate în ţară, pe baza unei documentaţii medicale întocmite de direcţiile de sănătate publice. Aceasta se face numai pentru bolnavii înscrişi pe lista unui medic de familie, care au parcurs toate niveluriel de acordare a asistenţei medicale, respectiv asistenţă medicală primară, de specialitat. şi care au fost spitalizaţi în unităţi sanitare care oferă servicii medicale de înaltă calitate profesională şi tehnică, dar a căror sănătate nu a fost restabilită.

ACTE NECESARE URMĂRII TRATAMENTULUI

Documentele medicale ale bolnavului (copie de pe fişa pacientului, biletul de ieşire din spital, analizele etc.) se depun de către medicul de familie, aparţinător sau bolnav la direcţia de sănătate publică în a cărei rază teritorială domiciliază, împreună cu o cerere din partea bolnavului sau a aparţinătorului.

Decizia trimiterii pentru tratament medical în străinătate este adoptată după examinarea documentaţiei medicale a bolnavului de către o comisie a Ministerului Sănătăţii, formată din ministrul sănătăţii, ministrul secretar de stat pe probleme de asistenţă medicală, directorul general al Direcţiei generale asistenţă medicală şi directorul Direcţiei relaţii cu Parlamentul, legislaţie şi contecios.

În cazul în care solicitările de finanţare a tratamentelor în străinătate depăşesc fondurile aprobate lunar cu această destinaţie, comisia Ministerului Sănătăţii va aproba finanţarea tratamentului în străinătate pe baza următoarelor criterii de prioritate:

1. Riscul vital legat de evoluţia bolii;

2. Beneficiul estimat pentru bolnav;

3. Vârsta pacientului.

Mai multe despre Formularul E 112 şi Ordinul 50/2004:

http://isabellelorelai.wordpress.com/2009/08/03/este-greu-dar-posibil

Declaraţia promovării drepturilor pacienţilor în Europa

Consultarea Europeană OMS asupra Drepturilor Pacientilor, care a avut loc la Amsterdam in 1994 (28 – 30 martie), a autorizat documentul „Principii ale Drepturilor Pacientilor în Europa: un cadru comun” ca un set de principii pentru promovarea si implementarea drepturilor pacientilor în statele europene membre ale OMS. Au fost luate în considerare următoarele instrumente interguvernamentale, ce oferă împreună un cadru si un set de concepte de bază care se pot aplica la drepturile pacientilor: Declaratia Universală a Drepturilor Omului (1948); Conventia Internatională asupra Drepturilor Civile si Politice (1966); Conventia Internatională asupra Drepturilor Economice, Sociale si Culturale (1966); Conventia Europeană asupra Drepturilor Umane si Libertătilor Fundamentale (1950); Carta Socială Europeană (1961).

Drepturile pacientilor

1. Drepturile omului si valori în îngrijirile de sănătate

Instrumentele mentionate în introducere trebuiesc întelese ca aplicându-se în mod specific în cadrul îngrijirilor de sănătate si ar trebui deci notat că valorile umane exprimate în aceste instrumente se vor reflecta în sistemul de îngrijiri de sănătate.

Mai trebuie de asemenea mentionat că acolo unde se impun limite exceptionale asupra drepturilor pacientilor, acestea trebuie să fie în concordantă cu instrumentele drepturilor omului si să aibă o bază legală în legile tării. Se mai poate observa că drepturile specificate mai jos detin o responsabilitate corespunzătoare de a actiona cu grijă fată de sănătatea celorlalti si pentru drepturile lor.

1.1. Fiecare are dreptul la respect al persoanei sale ca fiintă umană.

1.2. Fiecare are dreptul la auto-determinare.

1.3. Fiecare are dreptul la integritate fizică si mentală si la securitatea propriei sale persoane.

1.4. Fiecare are dreptul la respect pentru propria sa confidentialitate.

1.5. Fiecare are dreptul de a avea propriile sale valori morale si culturale, si dreptul de a i se respecta convingerile filozofice si religioase.

1.6. Fiecare are dreptul la o protectie a sănătătii, atât cât este disponibilă prin măsuri adecvate de prevenire a maladiilor si îngrijiri de sănătate, si la posibilitatea de a urmări atingerea celui mai înalt nivel de sănătate posibil.

2. Informarea

2.1. Informatiile despre serviciile de sănătate si despre cel mai bun mod de a le utiliza, trebuie să fie disponibile publicului, pentru a putea beneficia de ele toti cei interesati.

2.2. Pacientii au dreptul de a fi complet informati asupra stării lor de sănătate, inclusiv asupra factorilor medicali ai conditiei lor; despre procedurile medicale propuse, despre riscurile potentiale si beneficiile fiecărei proceduri; despre alternative la procedurile propuse, inclusiv efectul non-tratamentului; si despre diagnostic, prognoză si progresul tratamentului.

2.3. Informatiile pot fi refuzate pacientilor în mod exceptional atunci când există un motiv întemeiat pentru a crede că această informatie le-ar cauza un mare rău, fără nici un fel de exceptie a unor posibile efecte pozitive.

2.4. Informatiile trebuiesc comunicate pacientilor într-un mod adecvat cu capacitatea lor de întelegere, minimalizând folosirea unor termeni nefamiliari de terminologie tehnică. Dacă pacientul nu vorbeste limba comună, trebuie să existe o formă de interpretare disponibilă.

2.5. Pacientii au dreptul ca, la cererea lor expresă, să nu fie informati.

2.6. Pacientii au dreptul să aleagă cine, dacă există cineva, să fie informat în locul lor.

2.7. Pacientii ar trebui să aibe posibilitatea de a obtine o a doua părere.

2.8. Atunci când sunt internati într-o institutie de îngrijiri de sănătate, pacientii trebuie să fie informati despre identitatea si statutul profesional al furnizorilor de servicii de sănătate care au grijă de ei si de orice reguli si obiceiuri care au legătură cu sederea si îngrijirea lor.

2.9. Pacientii trebuie să fie capabili să ceară si să li se dea un sumar scris al diagnosticului,al tratamentului si îngrijirilor lor atunci când se externează dintr-o institutie de îngrijiri de sănătate.

3. Consimtământul

3.1. Acordul informat al pacientului este un imperativ pentru orice interventie medicală.

3.2. Un pacient are dreptul să refuze sau să oprească o interventie medicală. Implicatiile refuzului sau opririi unei astfel de interventii trebuie explicate cu grijă pacientului.

3.3. Atunci când un pacient nu este capabil să-si exprime vointa si când este necesară o interventie medicală urgentă, acordul pacientului se poate deduce, doar dacă nu este evident, dintr-o exprimare anterioară a vointei, că într-o astfel de situatie, consimtământul ar fi refuzat.

3.4. Atunci când este necesar consimtământul unui reprezentant legal si când interventia este absolut urgentă, aceasta se poate face, dacă nu este posibil să se obtină la timp consimtământul reprezentantului.

3.5. Atunci când se cere consimtământul reprezentantului legal, pacientii (fie ei minori sau adulti), trebuie oricum să fie implicati în procesul de luare a deciziei, atât cât permite capacitatea lor de întelegere.

3.6. Dacă un reprezentant legal refuză să-si dea consimtământul, iar dacă doctorul sau alt furnizor este de părere că interventia este în interesul pacientului, atunci hotărârea trebuie transferată unui tribunal sau unei alte forme de arbitraj.

3.7. În toate celelalte situatii în care pacientul nu este capabil să-si dea consimtământul si în care nu există un reprezentant legal sau unul desemnat de către pacient în acest scop, trebuiesc luate decizii adecvate pentru a substitui procesul de luare a deciziilor, luând în considerare ceea ce se stie si, pe cât posibil, ce se poate presupune despre dorintele pacientului.

3.8. Consimtământul pacientului este cerut pentru păstrarea si folosirea tuturor substantelor corpului omenesc. Consimtământul se poate presupune atunci când acestea trebuiesc folosite în cursul diagnosticului, tratamentului si îngrijirilor pacientului respectiv.

3.9. Consimtământul informat al pacientului este necesar pentru participarea la procesul de învătământ medical clinic.

3.10. Consimtământul informat al pacientului este imperativ pentru participarea sa la cercetarea stiintifică. Toate protocoalele trebuiesc supuse unor proceduri de revizuire etică, adecvată.

O astfel de cercetare nu trebuie făcută asupra celor care nu sunt capabili să-si exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtământului unui reprezentant legal si dacă cercetarea poate fi în interesul pacientului.

Ca o exceptie de la cerinta ca implicarea să fie în interesul pacientului, o persoană handicapată poate fi implicată într-o cercetare de observatie care nu reprezintă un beneficiu direct asupra sănătătii sale, dacă acea persoană nu face obiectiuni, riscul si/sau afectarea sunt minime, iar cercetarea are o valoare semnificativă si nu sunt disponibile alte metode alternative sau alti subiecti pentru cercetare.

4. Confidentialitatea

4.1. Toate informatiile despre starea de sănătate a pacientului, despre conditia medicală, diagnostic, prognoză si tratament si toate informatiile cu caracter personal trebuiesc păstrate confidential, chiar si după moarte.

4.2. Informatiile confidentiale pot fi divulgate doar dacă pacientul îsi dă consimtământul explicit sau dacă legea sustine acest lucru în mod expres. Consimtământul se poate presupune atunci când informatiile sunt divulgate altor furnizori de îngrijiri de sănătate implicati în tratamentul pacientului.

4.3. Toate datele despre identitatea pacientului trebuiesc protejate. Protectia acestora trebuie să fie adecvată cu modul lor de stocare. Substantele umane din care derivă date care pot fi identificate trebuiesc protejate corespunzător.

4.4. Pacientii au drept de acces la dosarele lor medicale, la înregistrările tehnice si la orice alte dosare care au legătură cu diagnosticul, tratamentul si îngrijirile primite sau cu părti din acestea. Un astfel de acces exclude date referitoare la terti.

4.5. Pacientii au dreptul să ceară corectarea, completarea, stergerea, clarificarea si/sau aducerea la zi a datelor personale si medicale referitoare la ei si care sunt incorecte, incomplete, ambigue sau depăsite sau care nu sunt relevante pentru diagnostic, tratament si îngrijiri.

4.6. Nu poate să existe nici un amestec în viata privată, familială a pacientului cu exceptia situatiei în care aceasta este necesară pentru diagnosticul pacientului, pentru tratament si îngrijiri, si numai dacă pacientul îsi dă consimtământul.

4.7. Interventiile medicale trebuiesc făcute doar atunci când există un respect adecvat pentru viata privată a individului. Aceasta înseamnă că o anume interventie se poate face doar în prezenta acelor persoane care sunt necesare pentru interventie, doar dacă pacientul nu cere altceva.

4.8. Pacientii internati în institutiile de sănătate au dreptul să se astepte la facilităti fizice care asigură confidentialitatea, mai ales atunci când furnizorii de servicii de sănătate le oferă îngrijiri personale sau execută examinări si tratamente.

5. Îngrijiri si tratament

5.1. Fiecare are dreptul să primească îngrijiri de sănătate adecvate cu nevoile sale de sănătate, inclusiv îngrijiri preventive si activităti care au ca scop promovarea sănătătii. Serviciile ar trebui să fie disponibile si accesibile în mod echitabil, fără discriminare si în conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile într-o societate dată.

5.2. Pacientii au dreptul colectiv la o anumită formă de reprezentare la fiecare nivel al sistemului de îngrijiri de sănătate, în probleme referitoare la planificarea si evaluarea serviciilor, inclusiv limitele, calitatea si functionarea îngrijirilor acordate.

5.3. Pacientii au dreptul la o calitate a îngrijirile care este marcată atât de standarde tehnice ridicate cât si de o relatie umană între pacient si furnizorii de servicii de sănătate.

5.4. Pacientii au dreptul la continuitatea îngrijirilor, inclusiv la cooperare între toti furnizorii de îngrijiri de sănătate si/sau institutiile care pot fi implicate în diagnostic, tratament si îngrijiri.

5.5. În împrejurările în care furnizorii trebuie să aleagă între pacientii potentiali pentru un anume tratament care există în măsură limitată, toti pacientii pentru acel tratament au dreptul la o procedură de selectie cinstită pentru tratamentul respectiv. Alegerea trebuie să se bazeze pe criterii medicale si trebuie făcută fără disriminare.

5.6. Pacientii au dreptul să aleagă si să schimbe doctorul sau pe ceilalti furnizori de servicii de sănătate si institutia de îngrijiri de sănătate, dacă aceasta este compatibilă cu functionarea sistemului de îngrijiri de sănătate.

5.7. Pacientii pentru care nu mai există motive medicale de internare într-un institut de îngrijiri de sănătate au dreptul la o explicatie cuprinzătoare înainte de a fi transferati într-un alt loc sau de a fi trimisi acasă. Transferul poate avea loc numai după ce o altă institutie de îngrijiri de sănătate a acceptat să primească pacientul. Atunci când acesta este externat si când conditiile sale o cer, serviciile comunitare si cele la domiciliu trebuie să fie disponibile.

5.8. Pacientii au dreptul să fie tratati cu demnitate în legătură cu diagnosticul lor, cu tratamentul si îngrijirile, care trebuiesc acordate cu respect pentru cultura si valorile acestora.

5.9. Pacientii au dreptul să se bucure de sprijin din partea familiilor, rudelor si prietenilor în timpul îngrijirilor si tratamentului si să primească sprijin spiritual si sfaturi tot timpul.

5.10. Pacientii au dreptul de a-si usura suferintele în conformitate cu starea actuală a cunostintelor.

5.11. Pacientii au dreptul la îngrijiri terminale umane, pentru a putea muri cu demnitate.

6. Aplicarea

6.1. Exercitarea drepturilor din acest document implică faptul că sunt stabilite mijloace adecvate în acest scop.

6.2. Pacientii trebuie să se poată bucura de aceste drepturi, fără discriminare.

6.3. În exercitarea acestor drepturi, pacientii trebuie să fie supusi doar la acele limite care sunt compatibile cu instrumentele drepturilor umane si în conformitate cu o procedură prevăzută de lege.

6.4. Dacă pacientii nu pot beneficia ei însisi de drepturile din acest document, acestea ar trebui exercitate de reprezentantul lor legal sau de o persoană desemnată de către pacient în acest sens; atunci când nici o astfel de persoană sau reprezentant legal nu a fost desemnată, ar trebui luate alte măsuri pentru reprezentarea pacientilor.

6.5. Pacientii trebuie să aibe acces la asemenea informatii si sfaturi care să le permită să-si exercite drepturile stabilite în acest document. Acolo unde pacientii simt că drepturile nu le-au fost respectate, atunci ar trebui ca ei să poată face o plângere. Pe lângă faptul că pot recurge la tribunal, ar trebui să existe mecanisme independente, la nivel institutional si la alte nivele care să faciliteze procesul de comunicare, arbitrare si judecare a plângerilor.

Aceste mecanisme ar trebui, printre altele, să asigure că informatiile în legătură cu procedurile de plângeri sunt disponibile pacientilor si că o persoană independentă este accesibilă si disponibilă pentru ei, pentru a se consulta referitor la modul de actiune cel mai adecvat.

Aceste mecanisme ar trebui să asigure mai departe că, acolo unde este necesar, există asistentă disponibilă pentru pacienti. Acestia au dreptul ca plângerile lor să fie examinate si considerate în mod drept, complet, efectiv si prompt si să fie informati despre rezultatul acestor examinări.

7. Definitii

În aceste Principii ale Drepturilor Pacientilor în Europa au fost folositi următorii termeni, având următoarele întelesuri:

PACIENTI: Utilizatori ai serviciilor de sănătate, fie ei sănătosi sau bolnavi.

DISCRIMINARE: Distinctie între persoane aflate în situatii similare, pe baza rasei, sexului, religiei, optiunilor politice, originii nationale sau sociale, asociatiei cu o minoritate natională sau antipatiei personale.

ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE: Servicii medicale, de nursing sau servicii combinate acordate de furnizorii de servicii de sănătate si de institutiile de sănătate.

FURNIZORI DE ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE: Medici, asistente, stomatologi sau alti profesionisti de sănătate.

INTERVENTIE MEDICALĂ: Orice examinare, tratament sau alt act care are scopuri de diagnostic preventiv, terapeutice sau de reabilitare si care sunt acordate de un medic sau de un alt furnizor de servicii de sănătate.

INSTITUTIE DE ÎNGRIJIRI DE SĂNĂTATE: Orice facilitate de îngrijiri de sănătate cum ar fi spitalul, institutiile pentru handicapati sau căminele de bătrâni.

ÎNGRIJIRI TERMINALE: Îngrijiri acordate unui pacient atunci când nu mai este posibil să-i se îmbunătătească prognoza fatală a stării bolii sale, cu mijloacele de tratament disponibile, precum si îngrijirile acordate în apropierea mortii.