Isabellelorelai's Weblog

Acum două luni Nadia îmi povestea că s-a înscris pentru donare. Mi s-a părut simplu. Faci analizele, te înscrie şi dacă eşti ok te cheamă când au nevoie de tine. Dacă da, au o „maşinărie care strânge” câteva celule, sângele ţi-l lasă. Mai precis ţi-l pune la loc. Dacă ţi se face un pic rău – cum ar fi o cădere de calciu – nu-i nimic, e un medic acolo care intervine imediat. S-a înscris şi Ovidiu. Poate suntem compatibili cu vreun copil de aici şi îl salvăm – îmi spunea Nadia. Nadia e asistent medical la oncopediatrie Fundeni şi psiholog la PAVEL. Ovidiu e jurnalist la Adevărul. Acum două luni Cezar mă întreba într-un mail: Ai auzit de campania de la PRO TV? Bănuiesc că da. Am vorbit cu nişte prieteni, închiriem un autobuz, şi toţi se înscriu la donare pentru celule stem. O să mergem la Cluj cam în aproximativ o lună. Sper să ne urmeze şi alţii exemplul. Pe mine oricum nu cred că mă ajută programul ăsta, se va pune în mişcare după ce eu am terminat sau voi fi terminat de boala asta. Cezar Gherman are leucemie. Tot de două luni găsesc zilnic, la „cele mai căutate”: Câţi români au fost salvaţi anul trecut datorită transplantului cu celule stem? Întrebarea asta apare zilnic în spatele blogului şi trebuie să scap de ea. Mă gândesc că nu am scris despre asta. Şi că habar nu am câţi români au fost salvaţi. Apelez ca tot omul la nea’ gogu şi nimeresc unde trebuie. Pe site la PRO TV. La Avem viaţă în sânge. Răspuns: 134 de români au fost salvaţi anul trecut datorită unui transplant cu celule stem. Cam puţini, mă gândesc. Şi tot de două luni mă gândesc la o chestie. „Avem viaţă în sânge” a început pe 30.03.2009. Pe 30.03.2009 Ştefănuţ împlinea 3 ani. Ştefănuţ are nevoie de un transplant. Are beta-Talasemie majora. Nu are donator înrudit pentru că nu îşi cunoaşte părinţii biologici. Cam care ar fi şansele ca el să fie compatibil cu mine? Cred că ar fi ceva şanse. Posibil să fim rude chiar neînrudite. Suntem oameni, la urma urmei.  Marian David se luptă de 4 ani şi jumătate cu Boala Hodgkin. Şi el este născut tot pe 30 martie. Pe 30.03.2009, data lansării campaniei, Marian împlinea 28 de ani. Caută pe cineva care să îi dea viaţă. Şi sigur este cineva în lumea asta mare care să îi dea. Poate eu. Poate chiar omul iubit de lângă el. Neînrudit. La doi paşi de el.

În România există 3 clinici unde se poate face transplant cu celule stem, doar că bolnavii sunt selectaţi. În România au şanse la viaţă doar cei care pot să facă auto-transplant sau au un donator compatibil în familie. Ceilalţi sunt sfătuiţi să-şi caute salvarea în străinătate, în statele care au Registrul donatorilor onorifici. Din cauza costurilor uriaşe, prea puţini ajung acolo. – Paula Herlo.

Celulele stem din sângele periferic.

Celulele stem hematopoietice.

Cu ele putem salva bolnavii care au boli de sânge.

Cancerele de sânge.

1.500 de copii bolnavi de leucemie din România

3.700 de copii cu talasemie majoră din România

3.500 de români care au Boala Hodgkin.

Sau alţi oameni, de oriunde.

În Registrul Internaţional sunt înscrişi 13.000.000 de oameni.

Donatorii onorifici. Au salvat 10.000 de oameni.

În fiecare zi în lume sunt salvaţi 50 de oameni.

Spania are 85.000 de donatori

Germania are 3.500.000 de donatori

Anglia are 650.000 de donatori

Cipru are 100.000 de donatori

America are 5.000.000 de donatori.

România are NEVOIE

Măcar de 20.000 de donatori onorifici.

Cam atât ne revine, la o populaţie de 20 de milioane.

Pentru a se putea înscrie în Registrul Internaţional.

Campania PRO TV Avem viaţă în sânge

I. Dialogul Paulei Herlo cu dr. Victor Zota, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant. Tema: posibilitatea înfiinţării unui nou program medical, care să le dea o şansă la viaţă bolnavilor care nu au un donator înrudit. Concluziile în sinteză, foarte bune pentru lămurirea problemei:

- in momentul de fata (n.b. martie 2009) in tara noastra se fac circa 150 de transplanturi pe an, dintre care aproape 140 cu ajutorul donatorilor din familie;

- in Romania este nevoie de o institutie care sa caute si sa tina evidenta unor potentiali noi donatori;

- infiintarea Registrului donatorilor ar putea costa aproximativ 1 milion de euro, plus costuri de mentenanta;

-  o persoana care doreste sa doneze va face o serie de testari si va fi inscrisa intr-o baza de date; celulele stem se preleveaza doar in momentul in care exista compatibilitate;

- Victor Zota: “Cosmarul vietii mele a fost cand am vizitat sectia de oncopediatrie a Spitalului Fundeni”;

- donarea nu mai presupune extragerea de maduva osoasa; procedura nu este riscanta si nu presupune nici macar donarea de sange, ci se extrag exclusiv celulele stem din acesta; este o simpla intepatura;

- sansele de compatibilitate cresc daca donatorul este din zona de unde provine pacientul;

- nasterea unui al doilea copil pentru a-l salva pe altul bolnav nu reprezinta o garantie ca el va fi compatibil; sansele sunt de numai 25%;

- in SUA este posibil chiar sa fie ales embrionul compatibil, acesta fiind cel implantat in uterul mamei pentru a se naste si a-si salva ruda bolnava; in Anglia o astfel de procedura este interzisa;

- daca se obtine finantare, acest Registru ar putea fi functional pana la sfarsitul anului;

- in Romania, acum exista 400 de donatori, insa nici acestia nu sunt 100% siguri;

- cu ajutorul celulelor stem se pot trata CANCERELE DE SANGE;

- Victor Zota: “Efortul nostru este minim, ca sa nu salvam atatea vieti”.

In cazul bolilor de sange, tratamentele cu celule stem sunt singurele care dau rezultate. In alte cazuri, acestea nu si-au dovedit eficienta. Cancerele si alte boli ale sangelui pot fi tratate numai cu celule stem. In ceea ce priveste alte afectiuni, transplantul de maduva nu a fost inca suficient testat. Medicii avertizeaza impotriva unor inselatorii cu astfel de tratamente pentru afectiuni carora ele nu le sunt adresate. Pe langa faptul ca nu se cunoaste exact ce efecte benefice pot avea pentru alte boli decat cele de sange, se poate ca transplantul inadecvat de celule stem sa fie chiar nociv. Text dialog, concluzii şi lămuriri. Film 1 România codaşă la transplantul de celule stem. Film 2 Celulele stem singurul tratament pentru cancerele de sânge.

II. Campania Avem viaţă în sânge. O nouă campanie socială a ştirilor PRO TV: Luni, 30 martie, Stirile ProTV au lansat “Avem viata in sange”, o noua campanie sociala care incearca sa determine autoritatile sa infiinteze Registrul National al Donatorilor. Programul medical ar putea face diferenta intre viata si moarte pentru sutele de bolnavi de leucemie. Totodata campania are ca scop informarea populatiei cu privire la transplanturile medulare si recoltarea de celulte stem prin donarea de sange. Aici este clipul de prezentare. Iar aici interviu cu Paula Herlo – Ştirile PRO TV militează pentru Registrul Naţional al donatorilor neînrudiţi.

III. Aici sunt paşii de urmat: Campania Stirilor ProTV, “Avem viata in sange”, militeaza in primul rand pentru crearea Registrului de Donatori Neinruditi si in al doilea rand pentru a sensibiliza oamenii sa se inscrie in acest registru. Pentru aceasta, toti cei care ar fi dispusi sa doneze trebuie sa stie ca procedura este asemanatoare cu cea a donarii de sange. In randul oamenilor care ar vrea sa doneze exista inca teama ca li se va extrage maduva osoasa, insa medicii spun ca in ultimii ani s-a renuntat la aceasta procedura.

Pasul 1. Ca sa se inscrie in Registru, donatorii trebuie sa faca o simpla analiza de sange. Proba va fi analizata din toate punctele de vedere, iar rezultatul (daca potentialul donator este apt pentru a dona) va fi aflat in doua-trei zile. Daca este sanatos si deci apt sa devina donator este inscris intr-o baza de date, adica in Registrul Donatorilor Onorifici.

Numai in cazul in care donatorul este compatibil 100% cu bolnavul, acesta va fi solicitat sa doneze celule stem.

Pasul 2. Daca este compatibil cu un bolnav, donatorul trebuie sa ia pastile pentru stimularea procedurii de celule stem in sangele periferic.

Pasul 3. Pe vena se monteaza un cateter care este conectat la un aparat care seamana cu cel dializa. Procedura nu dureaza mai mult de doua ore si este fara riscuri pentru donatori.

Celulele stem hematopoietice extrase din organism se refac in cateva zile. Celulele extrase din sange vor fi transplantate bolnavilor de leucemie, talasemie sau limfom Hodgkin cu ajutorul unei simple perfuzii. In urma transplantului, pacientul are mari sanse de a deveni un om perfect sanatos. Aici este filmul.

IV. Aflaţi care sunt laboratoarele (nu puteţi merge oriunde pentru înscriere): Testele HLA sunt cele care pot determina daca un donator este compatibil cu un bolnav. In Romania sunt doar 6 centre care pot testa imunologic daca un donator si un bolnav sunt 100% compatibili. Acestea sunt în Bucureşti, Târgu Mureş, Timişoara, Iaşi, Cluj şi în Constanţa:

- Institutul Clinic Fundeni Bucureşti – Laboratorul de diagnostic, biologie moleculara, imunologie HLA si virusologie. Sos. Fundeni nr.258, sector 2. Centrul de Imunogenetica si Virusologie, etajul 3. Telefon 021/3180448. Conf. Dr. Ileana Constantinescu, medic imunologie-virusologie. E-mail: constantinescu.ileana@gmail.com

- Spitalul Clinic Judetean de Urgenta nr. 1 Timisoara – Centrul regional de imunologie de transplant. Str. Iosif Bulbuca nr 10. La biroul de informatii cereti sa ajungeti la Dan Ilincariu. Telefon 0256433601 interior 122. 0740 953576

- Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Spiridon” Iasi – Laboratorul de imunologie si genetica. Policlinica nr 1 din Iasi, Str. Vasile Conta, Nr.2. Etajul 4, Laboratorul de imunologie si igenetica. Dr. Petru Ceanga. 0232-234277

- Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca – Laboratorul clinic de analize medicale si imunologie. Str Clinicilor nr 4-6 in Cladirea Medicala 2, etajul 3, Sectia Urologie si Transplant renal. Dr. Dan Luscanov. 0724520669

- Laboratorul de imunologie de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta. B-dul Tomis 145, Etajul 4, Clinica Chirugie 2. Contact dr Raluca Pasare, 0241614004, 0766362527.

- Institutul de Urgente pentru Boli Cardiovasculare si Transplant Targu-Mures. Strada Gheorghe Marinescu, Nr. 50. Telefon: 0265/210900.

Aici puteţi urmări dacă au apărut laboratoare noi pe listă.

V. Aici este formularul de susţinere Avem viaţă în sânge: „Noi susţinem această campanie”. Până acum o susţin peste 25.800 de români. Sunt şi bannere pentru site-uri:

http://formular.stirileprotv.ro

Daca autoritatile medicale ar infiinta Registrul National de Donatori Neinruditi, bolnavii ar putea primi grefe de la donatorii din Romania sau din numeroasele tari inscrise in Registrul International. Transplantul s-ar putea face in tara, rapid si cu costuri mult mai mici. Ştirile PRO TV pledeaza pentru realizarea, in cel mai scurt timp a Registrului, un program medical care pentru sute de copii si adulti romani bolnavi de leucemie, talasemie si boala Hodgkin ar putea insemna diferenta dintre viata si moarte. Mai multe aici: Dacă vrei să devii donator de celule stem.

VI. Discuţia cu primul ministru şi ministrul sănătăţii. Promisiunea că Registrul va deveni operaţional în septembrie 2009.

Odata cu infiintarea Registrului Donatorilor Onorifici de Celule Stem, bazele de date ale centrelor de testare vor fi reunite, iar angajatii vor putea sa le caute pacientilor donatori compatibili in Romania pentru ca cele mai mari sanse de a-i gasi sunt in tara de origine a pacientului. Cu cat e mai mare numarul donatorilor, cu atat mai mari sunt sansele de a-i salva pe ei. Totusi daca niciun roman n-ar fi compatibil cu ei, angajatii registrului ar putea incepe cautarile in registrul international in care sunt inscrisi peste 13 milioane de donatori. Cu ajutorul oamenilor ei ar putea fi salvati. Ştirea. Discuţia. Continuare.

VII. Cazuri, prezentare, explicaţii.

- Claudiu Voicu. 8 ani. Leucemie. IOB Fundeni. Cu el a început campania. Între timp dosarul i-a fost aprobat. În aceeaşi zi cu al lui Dragoş Croitoru. Filmul.

- Condamnaţi la moarte. La noi. În rest… 10.000 de oameni au fost salvaţi în întreaga lume, prin generozitatea donatorilor onorifici înscrişi în Registrul Internaţional. America are 5 milioane de donatori, Germania peste 3 milioane, Anglia 650.000, Cipru 100.000. Pana si Armenia a reusit sa adune 13.000 de donatori. Bulgaria, Uruguay si India fac parte din Registrul International, pentru ca au infiintat institutia donatorilor neinruditi. In total, 12 milioane de oameni sunt donatori onorifici. Tara noastra nu are acces la ei, pentru ca nu are o institutie abilitata care sa se ocupe de racolarea si cautarea de donatori onorifici. Filmul.

- Mihaela. 20 de ani. Limfom Hodgkin. Lucian. 27 de ani. Limfom non-Hodgkin. Stă în puterea ta să îi ajuţi pe cei bolnavi. Filmul.

- Ruben, Spania. Ruben a învins moartea. Filmul. Miracolul unei noi vieţi. Filmul.

- Copii şi tineri cu betatalasemie condamnaţi la moarte. Daniel şi Adrian. Filmul.

- Salvată în Spania. Daciana Popa. Filmul.

- Ajută-l pe George. Leucemie. La mila semenilor. Are nevoie de 150.000 de euro. Filmul.

- Ştefănuţ. Cristian Ştefan Florescu. 3 ani. Talasemie majoră. Adoptat. 171.000 de euro. Între timp banii s-au strâns, pe 27 aprilie. Urmează să plece în Italia, pe 7 iunie 2009, la analize, pentru găsirea donatorului. Filmul.

- Ramona Elian. Leucemie. Din martie 2008. Este în Spania aproape de un an, a ajuns acolo pe ultima sută. A răzbit. Acum are nevoie de bani pentru transplant. Tot ce am strâns anul trecut s-a dus pe operaţii şi tratament. Pe 27 iunie împlineşte 6 ani.  Vlad. Leucemie. Şi el a răzbit. Filmul.

- Salvat în Spania. Alin. Limfom Hodgkin. Filmul.

- Laura. Balerina. Leucemie. Strânsese banii si trebuia să plece în Israel. A murit, din păcate. Mulţi au primit donaţii de la mama Laurei. Filmul.

- Dragoş Croitoru. Leucemie. Oana şi Carmen, miting. Concert. Între timp dosarul a fost aprobat. Pe 25 mai 2009 Dragoş intră la transplant, la clinica din Israel. Baftă, Dragoş! Filmul.

- Alexandra Ostafi. Aplazie medulară. A făcut şi hepatită. Are nevoie de ajutor. Un transplant undeva, oriunde. Are nevoie de 100.000 de euro, pe 20 mai 2009 a fost acceptată în Israel. Filmul.

- Sara. Leucemie. Salvată. Timişoara. Sebastian. Leucemie. Salvat. Rudele, singura speranţă. Denis. Tumoră. Filmul.

450 oameni s-au inscris pana acum in baza de date de la Fundeni. Sunt putini in comparatie cu alte tari care numara milioane de donatori. Cu cat numarul donatorilor este mai mare, cu atat sansele ca un bolnav sa fie salvat sunt mai mari. Zeci de vedete ProTv vor merge si in urmatoarele zile la Insitutul Fundeni si vor deveni unul dintre donatorii care in lume salveaza in fiecare an de la moarte 10.000 de bolnavi care sufera de o forma de cancer a sangelui. Filmele: Aici, aici şi aici.

Da. România, te iubesc. Harta aia de sus e de la oncopediatrie Fundeni. A fotografiat-o Lucian Muntean la Crăciunul trecut. Bileţelele colorate „sunt” copiii bolnavi internaţi acolo. Câteva bileţele au căzut…

Avem viaţă în sânge.

Şi nu ştim ce să facem cu ea.

UPDATE 5 septembrie 2009

Iti multumim ca ai fost alaturi de PRO TV in campania de responsabilitate sociala “Avem viata in sange” si ai acceptat sa devii donator de celule stem, inscriindu-te pe site-ul nostru, www.stirileprotv.ro.

Inceputa in martie 2009, campania Stirilor ProTV si-a atins obiectivul pe 4 septembrie. A reusit sa ofere o noua sansa la viata romanilor care sufera de o forma de cancer a sangelui. Rolul jucat de reportajele difuzate de Stirile ProTV a fost hotarator. Autoritatile au constientizat importanta cauzei si au venit cu un raspuns de la care multi bolnavi isi luasera gandul. Invitati, in luna iunie, la emisiunea “Romania, te iubesc!”, prim-ministrul Emil Boc si ministrul Sanatatii, Ion Bazac, au anuntat infiintarea Registrului Roman de Donatorilor Neinruditi.

La inaugurarea oficiala a Registrului, ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a devenit primul donator inregistrat. Mai mult decat atat, a recunoscut importanta decisiva a campaniei demarate de Stirile ProTV, la initiativa corespondentului special Paula Herlo. “Registrul exista tocmai pentru ca a existat o mobilizare importanta civica a presei. Vreau sa multumesc din nou echipei ProTV pentru initierea acestei campanii de infiintare a acestui registru si sper sa nu se opreasca aici”, spune ministrul.

Corespondentul special al Stirilor ProTV, Paula Herlo, cea care a si demarat campania, a devenit cea de-a doua donatoare. “Infiintarea acestui registru inseamna tot ce mi-am propus. Am inceput aceasta campanie visand la ziua asta. Cred insa ca misiunea mea se va termina in momentul in care in Romania se va face primul transplant de donatori neinruditi”, a marturisit Paula. Tot ea a inmanat autoritatilor dosarele cu numele celor peste 36.000 de romani care si-au dat acordul sa devina donatori, pe www.stirileprotv.ro.

Pentru ca te numeri printre cei care si-au lasat datele pe www.stirileprotv.ro, vei fi contactat in scurt timp de reprezentati ai Registrului National de Donatori Neinruditi pentru a continua procedurile de a deveni oficial donator de celule stem.

Iti multumim,

Stirile PRO TV

Registrul donatorilor onorifici de celule stem exista acum si in Romania!

Registrul a fost deschis vineri. Primul donator inscris a fost ministrul sanatatii, Ion Bazac, urmat de corespondentul Stirilor PROTV, Paula Herlo, care a initiat campania “Avem viata in sange”.

Aceasta campanie a determinat autoritatile sa infiinteze institutia care in alte tari salveaza de la moarte mii de bolnavi de leucemie sau cancer limfatic.

Gratie Registrului donatorilor onorifici, romanii cu boli grave de sange vor primi un ajutor la care n-au indraznit sa spere pana astazi.

Pentru miile de bolnavi care n-au un donator in familie, vestea vine ca o binecuvantare. Odata cu infiintarea Registrului, vor putea fi cautati donatori si in cele internationale.

Insitutia nou infiintata va plati registrului din strainatate, unde exista un donator compatibil cu pacientul roman, grefa de celule stem, apoi celulele vor fi transplantate bolnavilor intr-unul dintre cele trei centre unde se face transplant medular: Bucuresti, Targu Mures si Timisoara.

Pe site-ul www.stirileprotv.ro, 35.000 de oameni si-au aratat intentia pana acum de a deveni donatori. Datele lor au ajuns vineri la oficialii Registrului.

Potentialii donatori vor fi contactati de angajatii Registrului si indrumati spre laboratoarele de testare. De asemenea, pe site-ul Ministerului Sanatatii exista o sectiune speciala, unde cei interesati isi pot lasa datele. Vor primi un numar de inregistrare si vor afla care este cel mai apropiat laborator, unde pot fi testati pentru a fi inclusi in baza de date.

Anul acesta, ministerul a platiti 1.700.000 de euro pentru tratamentul a 18 pacienti la clinici din strainatate. Cu acesti bani, puteau fi tratati 40 de bolnavi la noi in tara. Odata cu infiintarea Registrului, toti bolnavii de leucemie, talasemie majora, limfom Hodgkin sau aplazie medulara, care nu au un donator in familie, au sanse sa gaseasca un donator voluntar in registrele internationale care contin 13 milioane de donatori.

Campania Stirilor PRO TV “Avem viata in sange” continua pana cand va fi realizat in Romania primul transplant de la un donator neinrudit. Pentru ca bolnavii sa aiba o sansa, este nevoie de cat mai multi voluntari inscrisi in Registrul Donatorilor Onorifici de celule stem.
“Infiintarea acestui registru inseamna tot ceea ce mi-am propus. Am inceput aceasta campanie visand la ziua asta. Cred insa ca misiunea mea se va termina in momentul in care in Romania, se va face primul transplant de la donatori neinruditi”, a declarat Paula Herlo

Campania “Avem viata sange” a fost lansata in luna martie a acestui an, in incercarea de a determina autoritatile sa infiinteze un Registru al Donatorilor Neinruditi. Ca urmare a informatiilor si a povestilor prezentate in cadrul reportajelor difuzate de Stirile ProTV a venit si raspunsul autoritatilor.

In luna iunie, invitati in cadrul emisiunii “Romania, te iubesc!”, prim-ministrul Emil Boc si ministrul sanatatii Ion Bazac au anuntat infiintarea Registrului Donatorilor Neinruditi.

http://stirileprotv.ro/video/registrul-donatorilor-onorifici-de-celule-stem-exista-acum-si-in-romania/60353803

*

În asta va consta de fapt registrul. „Cu cât o bază de donatori este mai mare, cu atât e mai uşor să găseşti celule stem compatibile”, a explicat medicul onco-pediatru Cristian Scurtu de la Spitalul „Marie-Curie” din Capitală.

Pentru a deveni donator, trebuie să intraţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, completaţi un formular şi mergeţi să donaţi sânge în centre din Bucureşti, Timişoara, Târgu-Mureş, Constanţa, Cluj.

http://www.ms.ro

*

Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hemato­poetice a fost lansat pe 4 septembrie 2009, primul donator fiind chiar ministrul Sanatatii, Ion Bazac.

Donatorii se vor putea inscrie in Registru accesand site-ul Ministerului Sanatatii, prin completarea unui formular medical si a unuia de consimtamant. Insa inregistratea efectiva va avea loc dupa realizarea testelor medicale specifice, urmand ca donarea sa fie efectuata doar in momentul in care exista o solicitare si se confirma compatibi­litatea cu pacientul.

Dona­torul trebuie sa stie ca in 90% dintre cazuri se do­neaza celule stem hema­topoietice din sangele periferic, o procedura nechirurgicala, care de obicei nu necesita internare si care este similara cu donarea de plasma sau trombocite.

Doar in 10% din cazuri este necesara interventia chirurgicala din maduva hematogena, care se executa sub anes­tezie.

Donatorul nu va putea cunoaste identi­tatea primitorului si nici invers.

De asemenea, donatorul nu va beneficia de nicio remuneratie sau alt avantaj.

http://www.sgg.ro/nlegislativ/docs/2009/06/kw6q1g_vb7yn58pr943t.pdf

HG nr. 760/2009 privind infiintarea Registrului National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice

Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 555 din 10 august 2009

http://www.dreptonline.ro/monitorul_oficial/monitor_oficial.php?id_monitor=6571

*

Transplantul de celule stem hematopoietice

PulsMedia, 2008.

Dr. Anca Colita, prof. dr. Constantin Arion

Institutul Clinic Fundeni, Clinica Pediatrie, Departamentul Hemato-Oncologie si Transplant Medular

Transplantul de celule stem hematopoietice (TCSH) este o procedura terapeutica prin care se administreaza celule stem unui pacient, in intentia de a repopula sau inlocui, partial sau total, sistemul hematopoietic(1). Primele incercari de realizare a TCSH din perioada 1960-1970 au avut la baza observatiile lui Jacobson(2), care a demonstrat in 1949 ca protectia splinei (cu un ecran de plumb) la un soarece supus iradierii totale evita efectele letale ale mielosupresiei si ulterior ca infuzia de celule splenice are acelasi efect. Lorenz(3), utilizand un marker cromozomial, a demonstrat ca refacerea hematopoiezei este asigurata de transferul unui numar mic de celule hematopoietice. La scurt timp s-a demonstrat ca acelasi efect il are si administrarea de maduva osoasa de la un animal inrudit cu cel iradiat letal. Descoperirea sistemului HLA si posibilitatea testarii compatibilitatii dintre donator si primitor a revolutionat tehnicile de transplant si a permis extinderea procedurii atat din punctul de vedere al indicatiilor, dar mai ales in ceea ce priveste selectia donatorilor(4). Principalele tipuri de afectiuni congenitale sau dobandite, maligne sau non-maligne, pentru care se poate aplica o procedura de transplant sunt redate in tabelul 1. In functie de tipul donatorului de celule stem hematopoietice (CSH), se definesc cele 2 tipuri majore de proceduri: (1) autotransplantul – in care CSH se obtin de la pacient si se conserva la temperaturi foarte joase (crioprezervare) inaintea terapiei mieloablative si (2) allotransplantul – in care se obtin CSH de la o persoana sanatoasa, inrudita sau neinrudita cu pacientul. Initial, sursa de CSH a fost maduva osoasa, in prezent se utilizeaza insa tot mai mult CSH din sangele periferic si CSH din cordonul ombilical. Administrarea CSH periferice (CSP) are avantajul evitarii anesteziei generale pentru recoltare, permite o grefare mai rapida si in consecinta reduce perioada de aplazie post-conditionare asociata cu risc de complicatii infectioase si hemoragice si risc mai redus de contaminare tumorala cand sunt utilizate in autotransplant in leucemii acute. In ultimii ani s-au efectuat proceduri de transplant si cu celule stem din surse neconventionale: celule hepatice fetale, celule stem embrionice.

A) Autotransplantul de celule stem hematopoietice

a. Definitie – Autotransplantul presupune administrarea de CSH proprii pacientului, recoltate si conservate inaintea terapiei mieloablative, permitand astfel depasirea toxicitatii hematopoietice a chimio si/sau radioterapiei.

b. Indicatii – Indicatiile principale ale autotransplantului de CSH sunt, cu exceptia mielomului multiplu, afectiuni maligne in care maduva osoasa nu este primitiv afectata: boala Hodgkin, limfom malign non-Hodgkin, tumori solide (neuroblastom, sarcom Ewing). Autotransplantul se poate efectua si la pacientii cu leucemii acute aflati in remisiune completa, dar rezultatele sunt inferioare allotransplantului.

c. Etapele principale ale procedurii

i. Evaluarea pretransplant – presupune examinarea clinica completa, teste pentru stabilirea statusului bolii de baza (hemograma, examen de maduva, teste pentru boala minima reziduala, punctie lombara, radiografii, ecografii, computer tomograf, rezonanta magnetica nucleara etc.) teste pentru evaluarea statusului functional al unor organe si sisteme (probe renale, probe hepatice, analiza coagularii, teste functionale respiratorii, ecocardiografie etc.), teste pentru serologia virala [virusul citomegalic (CMV), virusul Epstein-Barr (EBV), virusurile hepatice A, B, C, HIV, virusul herpes simplex (HSV), virusul varicelo- zosterian (VZV), HTLV], examene bacteriologice pentru depistarea portajului microbian, determinarea grupului sangvin, examinare completa stomatologica si rezolvarea tuturor focarelor infectioase de la acest nivel.

ii. Majoritatea autotransplanturilor se realizeaza in prezent cu CSP, in special datorita reducerii perioadei de grefare. Pentru recoltarea de CSP, este necesara mobilizarea acestora cu ajutorul chimioterapiei si al factorilor de crestere. In functie de boala de baza pentru care se realizeaza transplantul, se aplica o anumita cura de “mobilizare” [ex. cura DHAP (dexametazona, Ara-C, cisplatin) in boala Hodgkin], urmata de administrare de factor de crestere granulocitar (G-CSF) in doza de 5-10:g/kgC.

iii. In momentul in care celulele stem, detectate pe baza expresiei markerului CD34 prin flow-citometrie, depasesc un anumit nivel in sangele periferic (in general, peste 15/mmc), se face recoltarea de CSP. In vederea recoltarii se monteaza un cateter venos central (CVC) prin intermediul caruia se conecteaza pacientul la un aparat de afereza. Celulele stem astfel recoltate sunt supuse inghetarii programate si sunt conservate in azot lichid la o temperatura de -180° C.

iv. In urmatoarea etapa denumita conditionare, bolnavului i se va aplica terapia mieloablativa specifica bolii de baza (ex: cura BEAM (BiCNU, Etoposid, Ara-C, Melfalan) sau CBV (ciclofosfamida, carmustina, etoposid) pentru limfomul Hodgkin) urmata apoi de infuzia de CSH. Bolnavului i se monteaza inainte de inceperea terapiei de conditionare un CVC de tip Hickman. Cantitatea minima de CSH necesare pentru refacerea hematopoiezei este de 2,5 x 106/kgC celule CD34 +. In urmatoarele 2 saptamani, bolnavul va trece printr-o perioada de aplazie severa si va necesita suport transfuzional (concentrate eritrocitare si trombocitare). Cand numarul de neutrofile a fost timp de 3 zile consecutiv mai mare de 500/mmc, consideram ca s-a realizat grefarea CSH.

d. Complicatii

i. Complicatii legate de regimul de conditionare: 1. mucozita la nivelul mucoasei tractului gastrointestinal, care necesita in cazurile severe nutritie parenterala totala; mucozita poate aparea si la nivelul tractului respirator sau al vezicii urinare. 2. boala hepatica veno-ocluziva determinata de obstructia sinusoidelor hepatice apare in primele 20 de zile post-transplant si se manifesta prin icter, hepatomegalie dureroasa, crestere in greutate. 3. sindromul de pierdere interstitiala (“capilary leak syndrome”) se manifesta prin crestere in greutate, edeme care nu raspund la furosemid, tahicardie, insuficienta renala acuta (IRA) de cauza prerenala, hipotensiune, hipoalbuminemie. 4. sindromul de grefare poate aparea in primele 24-48 de ore dupa grefare si se manifesta prin febra non-infectioasa, edem pulmonar acut non-cardiogen, rash >25% din suprafata corporala, hipotensiune, diaree, crestere in greutate. 5. hemoragia alveolara difuza, caracterizata clinic prin dispnee si tuse, iar radiologic prin prezenta infiltratelor alveolare, poate aparea in primele 20-30 de zile post-transplant. 6. microangiopatia trombotica asociaza anemie hemolitica microangiopatica, trombocitopenie, febra, IRA, anomalii neurologice. 7. pneumonita toxica manifestata prin dispnee, tuse, scaderea SpO2 apare mai frecvent in situatiile in care regimul de conditionare include iradiere corporala totala si doza la nivelul plamanului depaseste 800 cGy. 8. complicatii tardive: leucoencefalopatia, cataracta, disfunctiile endocrine, tulburarile de crestere (in special la copii), malignitatile secundare.

ii. Complicatii infectioase – regimul de conditionare determina distrugerea sistemului imun al pacientului, ceea ce creste riscul de aparitie a infectiilor bacteriene, fungice si virale. Mucozita severa determinata de regimul de conditionare reprezinta un factor de risc suplimentar. Perioada de neutropenie post-transplant se asociaza cu riscul cel mai crescut de a dezvolta infectii cu germeni Gram negativi (mai ales din flora intestinala), germeni Gram pozitivi (datorita prezentei cateterului Hickman) si fungi (in special Candida). Pentru diminuarea riscului infectios, pacientii petrec perioada de la inceputul conditionarii si pana la grefare in camere sterile (dotate cu instalatie de purificare a aerului si a apei), primesc alimentatie sterila, efectueaza antibioterapie profilactica, iar in unele centre se realizeaza si decontaminare intestinala selectiva. Dupa depasirea perioadei de aplazie post-transplant, scade semnificativ riscul de infectii bacteriene, insa se mentine riscul de aparitie a infectiilor fungice si in special virale, deoarece refacerea imunitatii celulare si umorale se face mult mai tarziu. Majoritatea infectiilor virale sunt de fapt reactivarii ale unor infectii latente preexistente: CMV, HSV, EBV, VZV. Dintre infectiile parazitare, cea mai frecventa este infectia cu Pneumocistis carinii.

e. Rezultate clinice – pentru principalele afectiuni in care se aplica autotransplant: n Limfoame maligne non-Hodgkiniene – autotransplantul este indicat in formele de agresivitate intermediara si mare, atat in cursul primei RC, cat si in recadere, rezultatele fiind semnificativ mai bune decat cele obtinute cu chimioterapia standard, (supravietuire la 7 ani, 53% pentru autotransplant si 32% pentru chimioterapie standard pentru pacientii cu LMNH in recadere)(5).

Sunt in curs de evaluare rezultatele asocierii anticorpilor monoclonali anti-CD20 (Mabthera) in curele de terapie pretransplant si in tratamentul post-transplant.

• Limfom malign Hodgkin – autotransplantul este indicat la pacientii cu boala primitiv progresiva, la cei cu recadere precoce [<12 luni de la obtinerea remisiunii complete (RC)] sau cu recadere tardiva (>12 luni de RC). Supravietuirea generala la 8 ani este 25% pentru pacientii cu boala primitiv progresiva, 35% pentru cei cu recaderi precoce si 50% pentru cei cu recaderi tardive(6).

• Mielom multiplu – chimioterapia standard, urmata de chimioterapie in doze mari si autotransplant, reprezinta indicatia terapeutica de rutina pentru pacientii cu mielom multiplu, permitand obtinerea unei rate de supravietuire fara recadere (SFR) de ~30-32% la 4 ani, semnificativ mai mare fata de SFR 16% in conditiile chimioterapiei standard. Rezultatele sunt mai bune atunci cand se aplica autotransplanturile in tandem(7).

• Leucemia acuta mieloblastica – autotransplantul se aplica la pacientii cu risc crescut, care nu au donator compatibil HLA familial, permitand obtinerea unei SFR de ~48% la 5 ani, mai crescuta fata de ~38% SFR obtinuta cu protocoalele de chimioterapie standard(8).

• Neuroblastomul stadiu IV si sarcomul Ewing stadiul IV sau cu recadere localizata beneficiaza de rezultate mai bune cu autotransplant fata de chimioterapia standard.

B) Allotransplantul de celule stem hematopoietice

a. Definitie – allotransplantul de CSH este procedura prin care se administreaza unui pacient denumit receptor, celule hematopoietice de la un donator sanatos, dupa terapia mieloablativa, in intentia de a repopula sau inlocui hematopoieza receptorului. In functie de tipul donatorului, pot exista mai multe tipuri de transplant:

• daca donatorul si receptorul sunt gemeni monozogoti – transplant syngeneic, ale carui rezultate sunt similare cu ale autotransplantului;

• daca donatorul este ruda cu primitorul si este compatibil HLA – allotransplant HLA identic familial. Exista si situatii in care intre donator si primitor sunt mici diferente (“mismatch”). Probabilitatea de a gasi un donator compatibil familial este 25-30%;

• daca donatorul nu este ruda cu primitorul, dar este compatibil HLA – allotransplant HLA identic nonfamilial;

• daca donatorul este ruda cu primitorul, dar compatibilitatea este ~50% – allotransplant haploidentic.

b. Indicatii – principalele indicatii ale allotransplantului sunt leucemiile acute, leucemia granulocitara cronica, aplaziile medulare, sindroamele de imunodeficienta, mielodisplaziile.

c. Etapele pricipale ale procedurii

i. Evaluarea pretransplant – este identica cu cea prezentata in cazul autotransplantului, cu deosebirea ca se aplica atat receptorului, cat si primitorului. Elementul esential al evaluarii pretransplant este identificarea donatorului pe baza tiparii HLA, care se poate efectua prin teste serologice sau prin teste de biologie moleculara. Daca nu s-a gasit un donator HLA compatibil familial, se poate recurge la cautarea unui donator in registrul national sau international de donatori de maduva osoasa.

ii. Recoltarea grefonului – in cazul allotransplantului, se utilizeaza atat maduva osoasa, cat si CSP. Maduva osoasa se recolteaza de la donator, in sala de operatii, prin punctii aspiratorii in cresta iliaca, necesarul fiind de ~10 ml/kgC receptor. Maduva obtinuta este filtrata pentru indepartarea micilor fragmente osoase, este tratata cu anticoagulant si cu un amestec de antibiotice si este introdusa in pungi colectoare sterile. In general, se pastreaza la temperatura camerei pentru maximum 24 de ore, timp in care este administrata pacientului. Recoltarea de celule stem periferice se face similar ca in cazul autotransplantului, cu deosebirea utilizarii pentru mobilizare doar a factorilor de crestere hematopoietici.

iii. Procedura de conditionare – este diferita in functie de boala pentru care se realizeaza allotransplantul. Pentru afectiunile maligne, terapia de conditionare trebuie sa fie mieloablativa, dar in acelasi timp trebuie sa asigure imunosupresia necesara acceptarii grefonului, cea mai utilizata fiind asocierea chimioterapie-iradiere corporala totala. In cazul anemiilor aplastice, terapia de conditionare are doar scop imunosupresor, cea mai utilizata fiind ciclofosfamida. In ultimul deceniu s-a folosit tot mai mult conditionarea non-mieloablativa, cu diverse scheme care includ Fludarabina, ceea ce a permis aplicarea procedurii la pacienti cu varsta avansata sau cu tare organice asociate. In acest tip de transplant este posibila administrarea tardiva de limfocite de la donator pentru consolidarea efectului antitumoral.

iv. Manipularea grefonului – in situatiile in care incompatibilitatea dintre donator si primitor este mare si in consecinta exista un risc crescut de aparitie a unei forme severe de reactie de grefa contra gazda se poate aplica un grefon saracit in limfocite T (celulele responsabile de intensitatea acestei reactii imune). Depletia de limfocite T se poate realiza in vivo cu ajutorul anticorpilor monoclonali anti-CD52 (Campath) sau ex vivo prin metode imunomagnetice (selectie si separare de celule CD3 pozitive).

v. Profilaxia reactiei de grefa contra gazda – se face in functie de tipul transplantului si de boala de baza. Schemele de profilaxie includ diverse medicamente imunosupresoare (ciclosporina, metotrexat, globulina antitimocitara) care se administreaza pe o perioada de minimum 180 de zile post-transplant, in functie de evolutia reactiei de grefa contra gazda.

vi. Terapia suportiva – perioada de timp de la inceputul conditionarii si pana la grefare este marcata de aplazie si mucozita severa. In aceasta etapa, pacientul se afla in camera sterila si necesita administrare de concentrate eritrocitare si trombocitare pentru mentinerea hemoglobinei si a numarului de trombocite la niveluri de siguranta. Produsele de sange sunt deleucocitate si iradiate pentru diminuarea riscului de transmitere a unor infectii virale si pentru a limita dezvoltarea de alloanticorpi. In situatiile in care exista incompatibilitate in sistemul ABO intre donator si primitor, se aplica protocoale transfuzionale speciale. Multi pacienti necesita nutritie parenterala totala datorita mucozitei severe.

d. Complicatii

i. Specifice allogrefei:

1. esecul grefarii si rejetul grefei (scaderea brusca a numarului de celule sangvine la un pacient la care s-a constatat anterior grefarea) sunt complicatii mediate imun de limfocitele T ale gazdei sensibilizate de alloantigene din transfuzii anterioare sau sarcini. Pentru a diminua allosensibilizarea, este recomandabil ca toti pacientii aflati in program de allotransplant sa primeasca si inainte de conditionare produse sangvine deleucocitate si irradiate;

2. reactia de grefa contra gazda (RGCG) reprezinta complicatia cu impactul cel mai mare asupra supravietuirii la un pacient transplantat. Principalele organe-tinta ale acestei reactii imune, mediata de limfocitele T ale donatorului, sunt pielea, ficatul si intestinul. La nivel cutanat, reactia se manifesta prin aparitia unui rash maculoeritematos, dar in formele severe se pot observa chiar descuamare si transformare lichenoida. La nivel hepatic, manifestarile sunt icter si hepatomegalie, iar la nivel intestinal – diaree peste 500 ml/zi, in formele severe asociata cu dureri si ileus paralitic. Daca aceste manifestari apar in primele 100 de zile post-transplant, reactia este considerata acuta, iar dupa acest interval, reactia este considerata cronica. Formele cronice de boala au expresie clinica mai pleiomorfa, asemanatoare cu a bolilor de colagen. RGCG este insa inseparabila de reactia de grefa antitumora [grefa contra leucemie/limfom (GCL)], de aceea in bolile maligne este de dorit sa obtinem intr-un anumit grad aceasta reactie imuna. Exista diverse scheme de gradare a RGCG (gradul 0-4) pe baza carora se apreciaza gravitatea si se ia decizia terapeutica. Pentru reactii acute de grefa contra gazda, de intensitate mai mare de 2, se recomanda tratament cu metiprednisolon 2 mg/kgC/zi, raspunsul la acest tratament fiind cel mai important factor de prognostic pentru un pacient care a dezvoltat RGCG. Tratamentul formelor cronice de RGCG se face cu diverse scheme de imunosupresie care includ ciclosporina, prednison, micophenolat mofetil, tacrolimus etc.;

ii. nespecifice allogrefei (secundare regimului de conditionare, infectioase) – identice cu cele asociate autogrefei.

e. Rezultate clinice pentru principalele afectiuni in care se aplica allotransplant

Leucemia acuta limfoblastica – rezultatele foarte bune obtinute cu chimioterapie standard la copii nu justifica allotransplantul in decursul primei remisiuni complete decat la pacientii cu risc crescut [t(9;22), t(4;11)]; pentru pacientii pediatrici in a 2-a remisiune completa (RC), allogrefa HLA-identica reprezinta cea mai buna varianta terapeutica, SFR pe termen lung fiind de 30-50%(9). La pacientii adulti in prima RC, allogrefa realizeaza o rata SFR pe termen lung de 40-70%, dar cu exceptia pacientilor cu t(9;22), avantajul acestei terapii in comparatie cu chimioterapia standard nu a fost demonstrat(10). Leucemia acuta mieloblastica – allotransplantul reprezinta indicatia terapeutica de electie pentru pacientii aflati in prima RC, cu exceptia celor incadrati in grupa de risc mic [t(15;17), t(8;21), inv 16], cu o SFR pe termen lung de ~55%(8). Leucemia granulocitara cronica – allogrefa reprezinta singura terapie care poate realiza vindecarea la pacientii tineri, in faza cronica, rezultatele fiind cu atat mai bune cu cat este aplicata mai precoce dupa diagnostic (in primele 12 luni). La pacientii adulti si varstnici, sunt in curs de evaluare rezultatele inhibitorilor de tirozinkinaza (imatinib) in comparatie cu allotransplantul. Anemiile aplastice – la pacientii tineri, cu forme severe de anemie aplastica, allogrefa HLA-identica poate determina vindecarea la 70-90% dintre cazuri si poate fi indicata ca terapie de prima linie. La pacientii adulti, allogrefa HLA-identica reprezinta indicatia terapeutica de electie, daca administrarea a 2 cure de terapie imunosupresiva (globulina antitimocitara, ciclosporina si metiprednisolon) s-au dovedit ineficiente(11).

Sindroamele mielodisplazice – allogrefa reprezinta indicatia de electie pentru pacientii sub 40 de ani, in stadii precoce de boala, cu procent mic de blasti in maduva osoasa: SFR la 4 ani ~62%(12). Talasemia majora – succesele obtinute cu allogrefe HLA-identice la pacientii cu talasemie majora au determinat aplicarea procedurii si cu donatori HLA identici non-familiali cu rezultate incurajatoare. Progresele in terapia suportiva, controlul eficient al reactiei de grefa contra gazda, utilizarea imunomodulatorilor, expansiunea celulelor stem ex vivo etc. vor permite extinderea indicatiilor de transplant si vor crea tot mai mult posibilitatea uttilizarii unor donatori alternativi. Desi indicatiile, tehnicile si tipurile de proceduri de transplant sunt in continua schimbare, este evident ca multi pacienti nu ar fi in prezent in viata fara aceste proceduri costisitoare. Administrarea de celulele stem, care sunt un important vehicul pentru terapia genica, va constitui in viitor o metoda eficienta de corectare a unor defecte genetice (boala Gaucher, deficit de adenozin-deaminaza).

Bibliografie: 1. Urbano-Ispizua A., Schmitz N., de Witte T. et al. Allogeneic and autologous transplantation for haematological diseases, solid tumors and immune disorders: definitions and current practice in Europe. Bone Marrow Transpalnt 2002; 29:639-646. 2. Jacobson L.O., Simmons E.L., Marks E.K. et al. The role of the spleen in radiation injury and recovery. J Lab Clin Med 1950; 35:746-751. 3. Lorenz E., Congdon C.C., Uphoff D. Modification of acute irradiation injury in mice and guinea pigs by bone marrow injections. Radiology 1952; 58:863-877. 4. Treleaven J., Barret J. Introduction. “The Clinical Practice of Stem Cell Transplantation” Ed Isis Medical Media, Oxford, UK, 1998, pg 2-16. 5. Blay J., Gomez F., Sebban C. et al. The International Prognostic Index correlates to survival in patients with aggressive lymphoma in relapse: analysis of the PHARMA trial, Pharma group. Blood, 1998; 92:35.622-3.568. 6. Diehl V. Early, intermediate, and advanced Hodgkin’s disease: modern tratament strategies American Society of Hematology Education Program Book, 2003, pg 229-238. 7. Barlogie B., Shaughnessy J., Jacobson J. et al. Improving disease control in myeloma. American Society of Hematology Education Program Book 2003, pg 266-278. 8. Zittoun R., Mandelli F., Willemze R. et al. Autologous or allogeneic bone marrow transplantation compared with intensive chemotherapy in acute myelogenous leukemia. N Engl J Med 1995; 332:217-23. 9. Barrett J., Horowitz M.M., Pollock B.H. et al. Bone marrow transplants from identical siblings as compared with chemotherapy for children with acute lymphoblastic leukemia in a second remission. N Engl J Med 1994; 331:1.253-8. 10. Zhang M.J., Hoeltzer D., Horowitz M.M. et al. Long-term follow-up of adults with acute lymphoblastic leukemia in first remission treated with chemotherapy or bone marrow transplantation. Ann Intern Med 1995; 123:428-431. 11. Tichelli A. Treatment of acquired aplastic anemia. Educational Book of the 8th Annual Congress of the Europeean Hematology Association, 2003, pg 94-101. 12. Anderson J.E., Appelbaum F.R., Fisher L.D. et al. Allogeneic bone marrow transplantation for 93 patients with myelodisplastic syndrome. Blood 1993; 82:677-81.