Isabellelorelai's Weblog

Am deschis scrisoarea mamei lui Cosmin de multe ori de la Crăciun încoace. Când Olga a îndemnat copiii bolnavi de cancer şi leucemie de la Fundeni şi Budimex să îi scrie lui Moş Crăciun, mulţi nu au putut. Unii erau prea mici şi nu ştiau să scrie, alţii prea suferinzi. Au scris părinţii lor pentru ei. Am vrut să le dedic un articol separat celor care sunt îngrozitor de bolnavi şi nevoiaşi, în speranţa că „cineva” va vedea în ce sărăcie lucie se zbat unii români care au copiii grav bolnavi. Olga mi-a spus ieri că mama lui Cosmin nu mai are ce să-i dea să mănânce.

Cosmin Bragadiru are 15 ani. Şi locuieşte într-o baracă. Are cancer.

Cosmin – în ianuarie 2008

Prima operaţie i-a fost făcută pentru a i se elimina o tumoră de pe măduvă, în dreptul gâtului. Din punct de vedere al cancerului situaţia era stabilă în decembrie 2008, când era internat la Fundeni. Însă lui Cosmin îi lipsea o vertebră şi nu îşi putea susţine capul. A fost necesară o a doua operaţie. Vineri, 6 februarie 2009, Cosmin a fost operat pe coloană la Spitalul Bagdasar-Arseni. I s-a luat o bucăţică de os din şold şi i-a fost transplantată la coloană (la gât). Cosmin locuieşte doar cu mama lui, într-o baracă. Amândoi supravieţuiesc din indemnizaţia de însoţitor a femeii şi un venit de handicap. 600 de lei pe lună. Cei care îl cunosc pe Cosmin spun că este un băiat tare cuminte şi drăguţ. Şi un pic timid… Mai are de stat o lună sau două în spital. Apoi se întoarce în baracă. Sau la Fundeni, la chimioterapie.

Scrisoarea mamei lui Cosmin Decembrie 2008

Subsemnata Bragadiru Liliana, domiciliată în satul Udeni Zăvai, comuna Călineşti, judeţul Argeş. Stau împreună cu fiul meu Bragadiru Cosmin în vârstă de 15 ani împliniţi în luna Decembrie – ziua 28. Stăm într-o colonie care a fost a şantierului când s-a construit barajul Găleşti. Barăcile fiind de 40 de ani, fiecare şi-o îngrijeşte după venitul lui financiar. Noi o ducem cam rău, nu prea am pus-o la punct, trebuie bani să ai să o renovezi. Am salariu de 480 şi o pensie a băiatului, de 120. Acesta ne este tot venitul. Având în vedere că copilul meu este bolnav de această boală nevindecabilă m-am ocupat de el trup şi suflet, ca să se menţină cât de cât. Eu ce doresc, dacă se poate şi de ce avem nevoie mai mult el, că eu m-am învăţat cu necazurile şi amărăciunea, mai ales acum, că e timp de iarnă: mâncare pentru băiat, mai ales că mănâncă numai regim; hăinuţe dacă se poate, că sunt scumpe; şi nu ne permitem încălzire – am o sobă de cărămidă - lemne, care până acuma am avut şi eu două cărucioare cumpărate de astă vară şi dacă mai avem pentru o săptămână. Mai avem o butelie, o mai încarc când îmi mai dă mâna, s-a scumpit şi asta, s-a făcut 50. La baracă avem decât un rând de geamuri şi este frig, n-am ajuns să mai pun şi al doilea rând de geamuri. Avem şi noi Alimentară în Colonie, am mai făcut şi noi datorii că ne dă pe datorie, plătim din salariu. Şi sunt scumpe toate, ştiţi şi dumneavoastră. Eu am făcut un Memoriu acum 4 ani la Bucureşti. Şi dânşii l-au trimis la Piteşti, mi-au făcut anchetă socială de 2 ori acasă, au venit şi ne-au văzut situaţia materială şi dânşii ne-au aprobat 30 de lei în cuant, au trimis-o înapoi la Bucureşti ca să o aprobe şi dânşii. Am aşteptat şi noi cu sufletul să primim, dar deocamdată nu am primit niciun răspuns. Ne descurcăm şi noi nevoile. Pentru mine nu cer, pentru băiat, să stea şi el la căldură şi să aibă şi el ce pofteşte.

UPDATE 11 februarie 2009: mama lui Cosmin a deschis un cont la Banca Românească, la îndemnul oamenilor buni care le-au văzut suferinţa şi au dorit să îi ajute:

Banca Românească S.A. – Bucureşti, Sucursala Berceni

RON: RO 92 BRMA 0540 0037 1430 0000

EURO: RO 30 BRMA 0540 0037 1439 5400

Cos SWIFT: BRMAROBU

Titular: Bragadiru Liliana

Telefon Cosmin: 0747 633 585

.

Steluţele de mare

.

15 februarie – Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer.

Reţeta este simplă. Ţine de voinţă, dragoste, caritate, disponibilitate, credinţă, responsabilitate – şi de multe altele. Doar că ingredientele se pregătesc din timp. Şi din suflet:

1. Câţiva oameni se unesc: Asociaţia „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi Capela Spitalului de Copii Budimex (Marie Sklodowska Curie). Împreună crează proiectul „Centrul educaţional – Casa de la Şcoală”.

Părintele Daniel Smuc slujeşte la capela spitalului şi este vicepreşedinte al asociaţiei. Şi-a asumat practic rolul de coordonator al proiectului: „Proiectul a fost dezvoltat cu ajutorul credinciosilor care vin la aceasta biserica si cu ajutorul sponsorilor care au sprijinit asociatia in toate proiectele desfasurate pana acum. Presedintele de onoare al asociatiei este prof. dr. Alexandru Pesamosca, cel care ne-a indemnat sa ajutam exact pe aceia care au nevoie si in momentul cand au nevoie”.

2. Se găseşte o şcoală: Şcoala Generală nr. 111 „George Bacovia” din Bucureşti – Cartierul Brâncoveanu. Copiii se întâlnesc după ore într-un spaţiu special amenajat şi sunt antrenaţi în diverse activităţi.

Părintele Daniel Smuc: „Centrul educational „Casa de la scoala” nu incearca nici sa suplineasca scoala, nu incearca nici sa fie nici un centru de zi ci incearca sa fie cu adevarat o casa unde acesti copii sa se simta exact ca acasa. Ideea ne-a venit deoarece ne-am gandit ca exista multe familii care au probleme, pe de o parte de natura locativa, au spatii foarte mici in casele lor, si pe de alta parte probleme ce tin de familii monoparentale, de familii ai caror membrii sunt plecati la munca in strainatate si ai caror copii raman in grija rudelor sau cunoscutilor apropiati, riscand sa alunece uneori spre gastile de cartier, spre lucruri nefolositoare nici mintii nici sufletului. Ne-am gandit ca aceasta casa sa nu aiba un program foarte strict sau sa fie un loc unde se vor face teme sau aceleasi lucruri care se fac in scoala. Cautam copii care au aptitudini dar care au probleme in familie, copii care au rezultate foarte bune la invatatura si pe care am putea sa-i incurajam si sa-i sprijinim in timpul liber. Avem o trupa de teatru, incercam sa conturam un cor de muzica religioasa. Cei mai multi copii sunt initiati in tainele calculatorului dar dorim ca, incetul cu incetul, sa le priceapa si mai bine si sa nu mai aiba probleme cand termina scoala in ceea ce priveste utilizarea calculatorului. Avem copii inclinati spre pictura si avem profesori care se vor ocupa de acest lucru, vor veni studenti de la Academia de Arte, de la Academia de Muzica, deci vom avea multi voluntari care vor ajuta la consolidarea acestor aptitudini si vor ajuta ca acesti copii sa-si vada dorintele implinite. Vom avea si cativa specialisti platiti, o asistenta sociala, un psiholog, cateva cadre specializate care vor lucra special pentru acest centru. In acest centru, alaturi de profesorul de religie al scolii, vor veni si cativa teologi care se vor ocupa, pe de o parte, de indrumarea duhovniceasca, pe de alta parte, de initierea unor cursuri de muzica psaltica si de muzica corala religioasa iar eu in calitate de coordonator le voi da ajutorul necesar desfasurarii acestui proiect”.

http://www.asociatia-martirii-brancoveni.ro/proiect-casa-de-la-scoala.htm

3. Director al centrului este doamna Carmen Weiss Rebreanu: „Centrul educational „Casa de la scoala” a fost infiintat cu scopul de a-i ajuta, in primul rand, pe copiii mai saraci, care au probleme deosebite in familie ca sa faca si ei progrese deosebite la invatatura si ne ocupam mai ales de copiii care doresc sa invete bine. Sunt si copii care au posibilitati materiale dar care doresc foarte mult sa participe la activitatile de aici si sa-i ajute si pe ceilalti, din multe puncte de vedere, cu carti, cu programe de calculator, cu jocuri. Ideea este ca acesti copii sa se obisnuiasca sa lucreze in echipa, sa se cunoasca intre ei copii din clase diferite si sa aiba un loc unde sa se simta foarte bine. Programul este foarte diversificat, se fac ore de engleza, ore de informatica, avem jocuri pentru dezvoltarea personalitatii conduse de psihologul nostru, se fac ore de teatru, copiii fac si muzica si desen si vrem sa facem si activitati sportive pentru ca sunt cerute de copii, deci sunt activitati extrascolare dar care ii ajuta sa dezvolte ceva si in personalitatea lor si le dezvolta capacitatea de a lucra mai bine in timpul orelor de curs. Copiii au deplina libertate in a alege la ce cursuri vin. Profesorii sunt voluntari din scoala sau din afara scolii”.

4. Copiii sunt implicaţi în proiecte caritabile. Copiii sănătoşi de la Şcoala Generală nr. 111 „George Bacovia” sunt implicaţi în pregătirea cadourilor pentru copiii suferinzi din toată ţara, internaţi la Spitalul Budimex (Marie Curie), cu prilejul sărbătorilor. Membrii Asociaţiei „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” sunt toţi voluntari.

Coordonator al Centrului este doamna Elena Stoica: „Mecanismul  este simplu, dar rezultatele sunt spectaculoase. Anual, credinciosii Bisericii „Sfintii Nicolae si Stelian” din cadrul spitalului de copii fac donatii care se transforma in cadouri pentru micutii bolnavi. In pregatirea pachetelor ii implicam pe copiii sanatosi de la scoala nr. 111 „George Bacovia”. Acest lucru se desfasoara in unitatea de invatamant unde functioneaza centrul educational „Casa noastra de la scoala”. Este o traditie ca elevii sa confectioneze obiecte specifice sarbatorilor de Craciun. Copiii sanatosi iau contact direct cu pacientii de varsta lor loviti de maladii grave si, astfel, ei vad o alta latura a vietii”.

5. Responsabil de proiecte Raluca Tănase: Un alt proiect: formarea de voluntari care să vină măcar o dată pe săptămână pentru alinarea copiilor internaţi, dar abandonaţi de părinţi sau îngrijitori.

„Sunt bebelusi parasiti pe patul de spital si micuti bolnavi care provin din centrele de plasament. Ei stau in spital intre doua zile si trei luni. Oncologia este una dintre cele mai triste si grele sectii medicale din unitatea spitaliceasca, dar multa suferinta se intalneste si in sectiile de pediatrie, ortopedie, la camera de garda”.

In cadrul centrului pot fi pregatiti gratuit 50-60 de copii scolari cu rezultate bune la invatatura. Obiectivul este de a dezvolta aptitudinile elevilor in cadrul cercurilor de specialitate (teatru, jurnalism, informatica, pictura si lucru manual, cor, limba franceza, comunicare).

- România Liberă -

Am aflat zilele trecute – de la doamna Olga Cridland, Asociaţia P.A.V.E.L. – despre Asociaţia „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi despre implicarea în evenimentul prilejuit de Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer, pe 15 februarie – despre care am scris aici – Printre sărbători.

Despre Asociaţia „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni”

http://www.asociatia-martirii-brancoveni.ro

Asociaţia “Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” este o organizaţie nonguvernamentală, caritabilă, apolitică, cu personalitate juridică, înfiinţată încă din anul 2002, şi având sediul în Bucureşti, sectorul 4, B-dul Constantin Brâncoveanu nr. 20. Scopul principal al Asociaţiei este acela de a asista persoanele aflate în dificultate împlicându-se în identificarea, înţelegerea, evaluarea corectă şi soluţionarea problemelor sociale, deoarece provocările noului mileniu ne întâmpină la tot pasul iar soluţiile trebuiesc date rapid şi corect.

Activităţile asociaţiei se desfăşoară pe trei direcţii:

1. Sprijinirea persoanelor care prezintă un grad crescut de vulnerabilitate socială (persoane fără venit, bătrâni, copii abandonaţi, spitalizaţi pe perioade lungi de timp, sau care provin din medii defavorizate, tineri săraci, dar care doresc să-şi continuie studiile etc.) prin oferirea de asistenţă materială, medicală, socială, psihologică, educaţională şi spirituală.

2. Strângerea de fonduri pentru a putea susţine programele curente dar şi pentru a putea dezvolta altele noi (prin organizarea de campanii specifice, participarea la diferite granturi de finanţare etc.).

3. Atragerea şi direcţionarea de voluntari către activităţile desfaşurate în folosul beneficiarilor noştrii.

Categoriile grav defavorizate sunt numeroase. Însă, şansa este de partea noastră dacă învăţăm că forţa asocierii reprezintă soluţia în multe cazuri sau dacă învăţăm că disponibilitatea este o condiţie a supravieţuirii în mediul tensionat care ne înconjoară.

Asociaţia “Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” a dezvoltat câteva programe menite sã susţinã urmãtoarele tipuri de beneficiari:

1. Copii:

- internaţi în Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Maria S. Curie” pentru perioade lungi de timp în secţiile de oncologie şi ortopedie, sau proveniţii din centre de plasament (secţiile de pediatrie);

- elevi ai Scolii Generale Nr.111 „Ceorge Bacovia” din Bucureşti, parteneră în programul „Casa de la Scoală”.

2. Adulţi (bătrâni, persoane bolnave/singure, persoane fără venit sau cu handicap grav);

3. Orice persoană aflată în nevoie (afectată de sărăcie, şomaj, discriminare, excludere şi alte asemenea forme).

Realizări

- Construirea sediului Asociaţiei şi dotarea lui (telefon, fax, calculatoare, acces la internet, bibliotecã).

- Centrul “Casa de la Scoala”: program educaţional care include în structura sa două componente principale -  una dintre acestea vizând prevenirea abandonului scolar de cãtre copiii din familii defavorizate, iar cealaltã privind formarea profesionalã continuã prin adãugarea de cursuri noi şi variate (comunicare, teatru, ecologie, journalism, lucru manual, etc.); Casa de la Scoalã reprezintã rezultatul unui parteneriat socio-educaţional de succes, de care se bucurã un numãr de ~100 de copii şcolari, talentaţi, dar supuşi unor factori capabili sã punã în pericol dezvoltarea lor armonioasã.

- „Promovez dãrnicia” program prin care, Asociaţia distribuie în fiecare an, cu ocazia sfintelor sãrbãtori de Paşti şi Crãciun daruri, copiilor internaţi în Spitalul Clinic “Maria S. Curie” şi celor de la Scoala Generalã nr. 111 din Bucureşti (~400 pachete tradiţionale).

- „Ne pasã, noi vedem” – program de sprijin pentru persoane vârstnice, singure, cu probleme de sãnãtate şi cu venituri mici ( ~20 de persoane au beneficiat de asistenţã medicalã gratuitã, ajutor material şi consiliere spiritualã).

- „Încã un înger” – programul de ajutor material şi spiritual oferit unui numãr de 10 familii ai cãror copii au decedat în spitalul de Urgenţã pentru Copii M.S.Curie.

- “Garanţia viitorului” – programul de acordare de burse şcolare unui numãr de 10 studenţi.

- „Orice ajutor conteazã” – Programul de acordare de sprijin material Asociaţiei Pro-Vita.

Proiecte de viitor

- Continuarea, consolidarea şi dezvoltarea programelor iniţiate prin: atragere de noi sponsori, formare voluntari şi angajare de personal specializat.;

- Construirea unui „Aşezãmânt” care sã ofere servicii complexe copiilor bolnavi de leucemie şi familiilor lor pentru a promova, reface, menţine şi/sau îmbunãtãţii calitatea vieţii acestor persoane aflate în momente de crizã.

- Campanie de promovare a activitãţilor desfãşurate cu scopul de a conştientiza publicul şi de al susţine în dezvoltarea de iniţiative care sã permitã cetãţenilor sã se implice în rezolvarea problemelor la nivel local.

Adresa sediu: Bd. Constantin Brancoveanu Nr. 20, Sector 4, Bucuresti.

Tel/Fax sediu: 021 – 6836979

Adresa centru educational “Casa de la Scoala”: Str. Stoian Militaru Nr. 72, Sector 4, Bucuresti; Tel/Fax centru educational : 021 – 3324086

E-mail: office@asociatia-martirii-brancoveni.ro

ASOCIAŢIA „AŞEZÃMÂNTUL SOCIAL SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI”

Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 20, cod 75544, sector 4, Bucureşti

C.F. 14807788

IBAN: RO79 RNCB 0083 0029 0159 0001 – B.C.R. Suc. Dr. Obregia

„Rãmânem deschişi la sugestiile şi propunerile Dumneavoastarã de voluntariat, parteneriat sau de donaţii”

Biserica Cuviosul Stelian si Sfantul Nicolae – Brâncoveanu – Spitalul clinic de urgenta pentru copii Marie S. Curie Bucuresti (în curtea Spitalului Budimex)

http://www.biserica-sfstelian-brancoveanu.ro

Preotul slujitor al bisericii este P.C. Preot Daniel Smuc.

Licentiat al facultatii de Teologie Ortodoxa Bucuresti promotia 1992-1996, el este cel care a demarat proiectul constructiei bisericii si cel care a avut grija de buna desfasurare a lucrarilor. O data cu terminarea lacasului, in 1998, a inceput sa slujeasca efectiv in aceasta biserica, ducand o misiune activa atat misionar pastorala cat si administrativa-sociala. Preotul se afla intr-o relatie permanenta cu conducerea spitalului realizand mai multe actiuni impreuna (zilele spitalului, hramul bisericii etc.). Totodata, alaturi de el s-au strans inchinatori la acest sfant lacas cu care realizeaza multe proiecte sociale pentru persoanele in suferinta atat din spital cat si din afara.

Pentru că săptămâna care a trecut a fost una super bună pentru blogul meu mă pregătisem să scriu despre asta. Am să amân puţin (sunt multe de povestit şi mai am de lucru). Partea frumoasă este că ce a început bine s-a terminat şi mai bine. Ceva mi-a făcut săptămâna şi mai frumoasă. Cineva mi-a făcut ziua mai frumoasă. Da, m-am bucurat. M-a „citit” atât de bine încât am senzaţia aceea de uşurare, ca atunci când ţi se ia o piatră de pe inimă. Cine vrea să înţeleagă, înţelege. Cine nu, nu. Nu este nicio supărare.

Focus Blog a scris despre blogul meu. Şi trebuie să recunosc că am rămas „mască”. Pentru că pe Focus Blog am văzut prezentări de super bloguri, bloggeri vechi cu mare notorietate şi multă influenţă. Spuma, cum se spune.

Mulţumesc frumos Focus Blog. În cazul în care cineva m-a propus: mulţumesc frumos.

Focus Blog. Isabellelorelai:

http://www.focusblog.ro/2009/02/isabellelorelai

Isabellelorelai spune despre blogul ei ca este unul amar si tacut.

De ce amar? Pentru ca ne deschide portile unei lumi intunecate si amenintatoare.

In fata unei amenintari trebuie sa facem o alegere aparent simpla: lupta sau fugi.

Cei mai multi dintre noi alegem sa fugim. Dar Isabelle a ales sa lupte, inclusiv pe blog. Cum? Scriind despre oameni obisnuiti care trec prin cele mai dificile momente din viata lor.

In felul asta incearca sa ajute. Primul pas este desigur sa ne atraga atentia asupra acestor cazuri, sa nu ne lase sa ne ascundem in spatele propriilor noastre probleme. Daca analizam putin reactiile create de posturile Isabellei, putem considera initiativa ei un succes. Asta pentru ca intr-un interval de aproximativ opt luni, 99 din posturile ei au devenit meme. In ce masura constientizarea modifica atitudini si se traduce in comportamente concrete, asta doar Isabelle ar putea sa aprecieze. Ce pot eu sa apreciez este ca vocea ei, si prin urmare a oamenilor despre care scrie, se face auzita.

Blogul Isabellei nu este cu siguranta o lectura usoara, daca ne raportam doar la povestile triste pe care le putem citi acolo. Pe de alta parte, Isabelle ne ofera certitudinea ca exista oameni preocupati de binele celor din jur. Si asta ne poate face ziua mai frumoasa.

Focus Blog

http://www.focusblog.ro

De ce tăcut? Aici am să completez eu: este tăcut pentru că puţini se încumetă să lase un comentariu pe blogul meu. Îi înţeleg pe cei care nu o fac. Pe cei normali, evident. Comentariile nepotrivite le şterg, recunosc.

- foto -

O cheamă Andrada Meda Gherman. Are doar 22 de ani. Şi are cancer. Este din Sighet. Avea nevoie de 1.000 de Euro pentru o analiză specială, PET-Pozitron, la Budapesta, care arătă stadiul bolii, fără de care nu putea continua tratamentul de chimioterapie. Nu a crezut nicio secundă că oamenii o vor ajuta. A trimis o scrisoare la Charity Gift. Tea i-a postat mesajul pe forum. Cum am găsit-o? Prin Tea şi Dorin. Pentru că Tea m-a anunţat că a pus cazul lui Dorin pe forum. De curiozitate m-am uitat şi la celelate mesaje. Timid şi stingher era mesajul Andradei. Nicio adresă, niciun cont. Doar o adresă de e-mail. I-am scris Andradei, i-am cerut documentele medicale şi o fotografie, să le pun pe blog. I-am spus că nu îi pot promite că se vor strânge banii dar că încerc să fac ceva pentru ea. Mi-a trimis documentele, fotografie nu avea. Dar a făcut una şi mi-a trimis-o, ca să văd că nu minte. A început să primească mesaje de la oameni simpli, vreo cinci. Doamne, cât a fost de fericită! Foarte Fericită, aşa a spus. Pentru că oamenii au crezut-o şi au încurajat-o. Am rugat-o pe Andrada un singur lucru: să uite ce i-a spus jurnalistul de la Graiul Maramureşului. Mai important este să îi observe pe ceilalţi oameni, care au o vorbă bună pentru ea. Apoi i-am scris Simonei. Mi-a fost greu să-i spun Simonei. Au trecut aproape trei luni de când şi-a pierdut nepoţica, pe Ancuţa. Leucemie, nici 3 ani… La oncologie Cluj. Simona este din Sighet. Simona şi-a făcut curaj şi a mers la Andrada acasă. Apoi Simona a trimis zeci de mesaje de ajutor. Şi continuă să o încurajeze pe Andrada, zi de zi. Doamna Olga a fost de acord să o sune pe Andrada. A convins-o să lupte. Doamna Olga Cridland a trimis apoi mesaje de ajutor. Şi-a oferit sprijinul. Apoi au venit jurnaliştii de meserie. Andreea şi Ovidiu. Andreea a învăţat încă din 2007 să citească documente medicale. Nu se ia după aspect… Ovidiu a trăit experienţa Crăciunului 2008 printre copiii bolnavi de cancer şi leucemie de la Fundeni. Acolo a înţeles că există minuni. Şi s-a gândit că aşa cum nu este imposibil „să dai gata” un lan nesfârşit de soia, aşa nu este imposibil nici să încerci să salvezi o viaţă. Ieri a venit Cezar. Cezar este un luptător. Are 26 de ani şi leucemie. Dacă vă amintiţi „Cezar Gherman – Viaţa privită de pe un pat de spital”. O cunoaşte pe Andrada din spital, de la Cluj. Zice că e o fată de nota 10. Cred că luau micul dejun împreună – ăla cu citostatice. Ieri Cezar s-a hotărât să înfiinţeze pe blogul lui o pagină: Cazuri similare. A pus cazul Andradei. Şi a trimis-o pe mama lui să pună câţiva bănuţi în contul ei. Cezar vrea să îi ajute pe toţi. Şi este bolnav. Cum spuneam, leucemie. Se pregăteşte de un transplant. Nu are bani. Dar îi va strânge. Pentru că este un luptător. Apoi Gabi (2 în 1) Iulia, Sandrina, Gabi. Andrada s-a rugat la Sfânta imposibilităţilor. Şi imposibilul s-a produs. Andrada a primit bănuţii pentru analiza PET. A făcut analiza şi ieri a aflat că are nevoie de autotransplant, la spitalul din Timişoara. Andradei i-au fost alături oameni normali. Oameni normali care ştiu să pună aripi. Nu este foarte greu. Nu este imposibil. Andrada mi-a spus ce bani a mai primit ieri: încă 850 RON, 200 USD şi 100 Euro. Toată suma s-a strâns (alaltăieri avea 2.300 RON şi 100 Euro). A scos banii şi a plecat la Budapesta, unde a făcut analiza. Mama ei a înapoiat banii împrumutaţi. Andrada mulţumeşte tuturor şi se roagă pentru toţi. Cum spunea ea, până la sfârşitul vieţii. Povestea Andradei: aici şi aici.

UPDATE 7 februarie 2009: Andrada m-a rugat să scriu pe blog un mesaj de mulţumire pentru studenţii – citez: tare drăguţi – care au ajutat-o. În seara asta au vizitat-o doi dintre ei, o fată (Maria Turda) şi un băiat, studenţi la Cluj, care i-au adus 2 milioane. Andrada spune: „Au strâns din puţinul lor, şi ştiţi ce grea e viaţa de student şi câte necesităţi au şi ei… Tare vreau să le mulţumesc, să apară acolo pe blog, cel puţin atât să fac şi eu”. Andrada, s-a făcut, am scris.

UPDATE 27.02.2009: Andrada este la Timişoara unde urmează să facă autotransplant. Mai multe aici: Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună.

Printre… zilele plăcute copiilor, cu brăduţi, globuri, iepuraşi de ciocolată, ouă frumos colorate, cu spectacole de ziua copilului, cu daruri sau fără, există una mai ciudată… În mijlocul iernii: 15 februarie – Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer. Doamna Olga Cridland – Asociaţia P.A.V.E.L. - iniţiază o acţiune ale cărei detalii le voi adăuga în curând. Până atunci încercăm să dăm o mână de ajutor asociaţiei. Nu este mare lucru de făcut. Încercăm să strângem câţiva bănuţi şi jucării pentru 200 de pacheţele, pe care să le dăruim copiilor şi tinerilor bolnavi de cancer şi leucemie, internaţi la oncologie pediatrică Fundeni, IOB Fundeni şi Budimex. Mihai Muşat – Lume Bună.ro şi Dan Sântimbreanu – Dasanti au răspuns deja, încearcă să ajute. La fel Corina- Lume Bună.ro, Anca – Anotimpul 5 şi Andreea – Blog de Suflet. Şi Pagina Medicală – Ştiri medicale.

Dacă aveţi idei, câteva detalii pot da acum: – Conferinţa de presă va avea loc, joi 12 februarie 2009, la ora 13.00, la Institutul Oncologic (IOB), în amfiteatrul spitalului. Conferinţa de presă este organizată de Asociaţia PAVEL împreună cu Asociaţia „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni”. Pe 10 februarie a.c. vor fi transmise invitaţiile. COMUNICATUL DE PRESĂ din 10.02.2009 – aici. – Oferirea unor pacheţele (cadouri), sâmbătă 14 februarie 2009, copiilor şi tinerilor bolnavi de cancer şi leucemie spitalizaţi (fructe, dulciuri şi o jucărie de pluş). La spitalul Budimex sunt spitalizaţi 40 de copii şi tineri, la Institutul Oncologic (IOB) Fundeni sunt spitalizaţi 40 de copii şi tineri, iar la spitalul Fundeni 120 de copii şi tineri cu boli oncologice şi de la transplant. Lor li se mai adaugă 20 de copii şi tineri supravietuirori. – Spectacol, duminică 15 februarie 2009, ora 12.00, la Casa Armatei (Cercul Militar Naţional din Calea Victoriei) oferit de grupul „Andantino”. Spectacolul este oferit de Ministerul Apărării. Asociaţia PAVEL şi Asociaţia „Aşezământul Social Sfinţii Martiri Brâncoveni” vor aduce la spectacol copiii bolnavi de la cele 3 spitale, părinţi, copii supravieţuitori şi copii cu venituri modeste – 36 de copii de la Casele de Copii din sectorul 2. Sunt cca 190 de locuri în sală. - Asociaţia PAVEL vrea să organizeze şi o expoziţie festivă de desene, să pregătească pliante, mape de prezentare şi fluturaşi pentru informare. Între 15 – 28 februarie se va desfăşura pregătirea desenelor de către copii, pentru un concurs cu premii. Premierea va avea loc în martie (pe 1 sau 8 martie). – Asociaţia PAVEL acceptă orice idee care poate ajuta campania. Voluntarii sunt puţini – dacă doriţi să ajutaţi ca voluntar.

Contact Asociaţia P.A.V.E.L.:

1. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti – Centrul de Resurse şi Servicii P.A.V.E.L., parter, camera 116, Şoseaua Fundeni nr. 252, cod 022338, sector 2, Bucureşti. TelVerde 0800 800 421. Tel/Fax: 021 311 27 00. Tel: 021 318 32 69, interior 1551

2. Casa Părinţilor şi biroul Asociaţiei P.A.V.E.L., Şoseaua Mihai Bravu nr. 311-313, bloc SB1, scara 1, apartament 1, cod 030309, sector 3, Bucureşti. Tel/Fax/Robot: 021 344 28 85. Tel: 021 346 84 80. Mobil: 0765 244 416

pavel_romania@yahoo.com , pavel.romania@yahoo.com , pavel_romania@hotmail.com

http://www.asociatiapavel.ro

http://asociatiapavel.home.ro

Donatiile in bani catre Asociatia P.A.V.E.L. se pot face in contul Asociatiei, deschis la BANC POST S.A., sucursala TITAN, sector 3, Bucuresti, Romania.

RON:    RO 81 BPOS 7100 3031 332R OL01

USD:    RO 92 BPOS 7100 3031 332U SD01

EURO:   RO 48 BPOS 7100 3031 332E UR01

Din strainatate:

Account holder: Association P.A.V.E.L.

Name of bank: BANCPOST S.A., branch TITAN

Address bank: Str. Tina Petre 5, Sector 3, Bucharest, Romania

IBAN account: RO48BPOS71003031332EUR01

Bank account: 4871003031332EUR01

SWIFT/sorting code/aba/chips:   BPOSROBU

Sau on line, puteti dona direct pe site: www.active.com/donate/asociatiaPAVEL

Va multumim!

Campania de informare a Asociaţiei P.A.V.E.L.

15 FEBRUARIE – ZIUA INTERNATIONALA A COPILULUI CU CANCER

Pe 15 ianuarie 2002, parinti din toata lumea s-au unit pentru prima oara pentru o cauza comuna, aceea de a ajuta ca toti copiii bolnavi de cancer sa primeasca cel mai bun tratament si ingrijire. Incepand cu 2003, ICCCPO (‘Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer’, confederatie la care Asociatia P.A.V.E.L. s-a afiliat din 1998 ) a declarat 15 februarie ca fiind Ziua Internationala a Copilului cu Cancer. La aceste evenimente a participat si Asociatia P.A.V.E.L. ICCCPO reprezinta parintii si familiile copiilor cu cancer din 60 de tari ale lumii (in total 100 de organizatii de parinti, membre a ICCCPO).

Scopul acestei zile este: – sa atraga atentia asupra celor 250.000 de copii cu cancer de pretutindeni, depistati în fiecare an, din care doar 20% primesc tratamentul adecvat; – sa se informeze publicului despre cancerul la copii; – sa se organizeze evenimente, cu strangere de fonduri, pentru organizatiile de parinti cu copii bolnavi de cancer pentru a-si finanta programele la nivel local; – sa se promoveze proiectele si activitatile desfasurate de organizatiile de parinti cu copii bolnavi de cancer, locale.

Cateva date despre cancerul la copii. Cancerul la copii este mai rar decat la adulti. Depistat la timp si tratat corect, cancerul la copii raspunde mult mai bine la tratament decat la adulti. In fiecare an, mai mult de 160.000 de copii din intreaga lume sunt diagnosticati cu cancer si aproximativ, 90.000 mor din cauza cancerului. La sfârşitul anului 2005 în România erau înregistraţi 354,572 de bolnavi cu cancer din care 4.467 de copii cu vârste de la 0 la 14 ani. Sunt cca. 55.000 de noi pacienti cu cancer diagnosticaţi în fiecare an (incidenţa fiind de 252 la 100.000 de locuitori), din care 165 au vârsta sub 14 ani. In Romania, rata medie de vindecare a acestor copii bolnavi este de circa 30 – 60%, in functie de specificul bolii.

Asociatia P.A.V.E.L este singura organizatie de parinti cu copii bolnavi din cancer din Romania şi una din putinele organizatii neguvernamentale si non-profit din tara, care lucreaza pentru pacientii cu cancer; asociatia se implica în sprijinirea familiilor copiilor cu cancer care primesc tratament medical în Bucuresti (3 clinici cu sectii de oncologie şi hematologie pediatrică (ce tratează copii şi adolescenţi din toată România, cele mai mari sectii din tara): Clinicile de pediatrie 1 şi 2 ale Institutului Clinic Fundeni, Institutul Oncologic “Prof. Al. Trestioreanu” si Spitalul Clinic pentru Copii M.S.Curie” (Budimex)); speram ca in viitor sa oferim ajutor si alte zone ale tarii. Asociata P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasa) este asociatia parintilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave si este o asociate caritabila, non-profit, neguvernamentala, apolitica şi fara afiliere religioasa, inregistrata la 10 mai 1996. Asociatia P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii: ICCCPO (Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer), UICC (Uniunea Internationala Contra Cancerului) si a IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti), ECPC (Coalitia Europeana a Pacientilor cu Cancer), EUROCHILD aisbl (retea activa de organizatii si persoane lucrand pentru a imbunatati calitatea vietii copiilor si tinerilor din Europa), IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti) si FABC (Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania). Asociatia P.A.V.E.L. are drept scop imbunatăţirea vietii copiilor si tinerilor bolnavi de cancer, leucemie şi anemii grave prin acordarea de sprijin moral, informational, psihologic si material copiilor, tinerilor bolnavi si familiilor lor.

Beneficiari: Copii cu cancer, leucemie sau anemii grave; Familia copiilor cu cancer, leucemie sau anemii grave; Persoanele care supravieţuiesc unui cancer din copilărie; Specialiştii implicaţi în domeniul oncopediatriei; Institutii publice si private ce lucreaza in domeniul cancerului la copii si tineri

Obiectivele Asociatiei P.A.V.E.L.: 1. Constientizarea opiniei publice cu privire la prevenirea, tratamentul şi la serviciile disponibile în domeniu pentru copii bolnavi de cancer; 2. Sprijinirea familiilor copiilor bolnavi de cancer pentru înţelelegerea problemelor create de această boală şi facilitarea comunicării cu aceştia; 3. Cresterea accesului copiilor bolnavi de cancer, la tratament adecvat şi in conformitate cu cele mai noi tratamente disponibile pe plan mondial; 4. Sprijinirea familiilor cu probleme financiare în ingrijirea copiilor spitalizati; 5. Informarea parintilor cu copii bolnavi de cancer cu privire la boala, tratamente, clinici de peste hotare, drepturi legale şi alte servicii utile; 6. Diagnosticarea precoce a cancerului la copii şi scaderea numarului de cazuri diagnosticate în stadii avansate de boala

Proiecte /Programe ale Asociatiei P.A.V.E.L.: 1. Centrului de Resurse si Servicii P.A.V.E.L. pentru parinti si copii (Centru de informare si consiliere psihologica, sociala si juridica, gratuita – singurul Centru de acest fel din Romania, pentru copiii si tineri cu cancer; in 2007, Centrul a fost sponsorizat de catre compania Sanofi Aventis si UICC; Centrul se afla la cam. 116, Institutul Oncologic, Bucuresti). 2. Cancer Telverde pentru copii si tineri cu cancer (sponsorizat de Romtelecom): 0 800 800 421 3. Doua website-uri: www.asociatiapavel.home.ro si www.asociatiapavel.ro 4. Publicarea de brosuri cu caracter informativ despre cancer, dreturile pacientilor, dieta si preventie 5. “Camere de Joaca P.A.V.E.L.” (terapie prin joc in spitale, pentru copiii bolnavi), proiect ce se desfasoara la sectiile de oncopediatrie a spitalului M.S.Curie (Budimex) si al Institutului Oncologic Bucuresti 6. “Casa Parintilor P.A.V.E.L.” (sponsorizata intre 1998 -2005, de catre organizatia kinderen in Nood din Olanda, iar in 2006 si 2007, de catre compania Roche Romania) cazarea gratuita a parintilor sositi din provincie cu copiii la tratament în Bucuresti 7. Organizarea a diverse evenimente pentru copiii bolnavi sau vindecati (serbari, excursii, expozitii de desene,etc.) 8. Ajutorarea familiilor, la solicitarea acestora si la recomandarea medicului, prin contactarea spitalelor si clinicilor de specialitate din tara si strainatate; asigurarea cu medicamente cand acestea lipsesc din spitale, in functie de posibilitatile organizatiei; campanii umanitare. 9. Ajutorarea familiilor si copiilor bolnavi, in functie de posibilitatile organizatiei, cu: scaune cu rotile, proteze de san (pentru femei), diverse ajutoare materiale. 10. Imbunatatirea conditiilor din spitale (sectiile de oncopediatrie), prin obtinerea de donatii si sponsorizari pentru acest scop 11. Lobby si advocacy pentru copiii si tinerii bolnavi de cancer, la nivel national si international

CODUL EUROPEAN CONTRA CANCERULUI

Anumite tipuri de cancer pot fi evitate şi starea generala de sanatate imbunataţita daca adoptati un stil de viaţa sanatos:

1. Nu fumati. Fumatori, lasati-va cat mai repede posibil si nu fumati în prezenta altora. Dacă nu fumati nu încercati aceasta.

2. Dacă consumati alcool, bere, vin sau spirtoase, moderati-va consumul la maxim doua pahare pe zi daca sunteti barbat si un pahar pe zi, daca sunteti femeie.

3. Cresteti cantitatea zilnica consumata de legume si fructe prospete, de cinci ori pe zi. Mancaţi frecvent cereale cu continut mare de fibre. Limitati consumul de alimente cu conţinut de grasimi animale.

4. Evitati să deveniti supraponderali.

5. Faceti miscare si exercitii fizice zilnic.

6. Nu va expuneti excesiv la soare si evitati arsurile solare in special în copilarie.

7. Aplicaţi reguli stricte care au drept scop prevenirea expunerii la orice substanţe care cauzeaza cancer. Respectati toate instructiunile de protejare a sanatatii si securitate referitoare la substante care pot cauza cancer. Respectati recomandarile pentru protectia impotriva iradierilor.

Exista programe de sanatate publica care ar putea sa previna dezvoltarea cancerului sau sa creasca probabilitatea de vindecare a acestuia:

9. Faceţi regulat testul citologic daca aveti peste 25 de ani. Participaţi la programele de control organizate pentru depistarea cancerului de col uterin.

10. Verificaţi-vă sânii în mod regulat. Participaţi la programele organizate de control mamografic dacă aveţi peste 50 de ani.

11. Daca aveti peste 50 de ani, faceti regulat controlul cailor digestive.

12. Participati la programul de vaccinare contra infectiei cu virusul hepatitei B

Acest studiu a fost sprijinit de programul Europa Impotriva Cancerului al Comunitatii Europene.

http://www.cancercode.org/code.htm

Multe cancer pot fi vindecate dacă sunt depistate în fază timpurie.

Mergeţi la doctor dacă aveţi un nodul, o rană care nu se vindecă (chiar şi în gură), o aluniţă care îşi schimbă forma, mărimea sau culoarea, sau o sângerare anormală.

Mergeţi la doctor dacă aveţi probleme care persistă, cum ar fi tuse persistentă, răguşeală persistentă, modificări ale tranzitului intestinal sau urinar sau pierderi mari în greutate care sunt inexplicabile.

SEMNE DE ALARMA PENTRU PREVENIREA CANCERULUI LA COPII

Sfantul SILUAN – calugar rus, care s-a rugat neincetat pentru toti oamenii

S: SEEK (Rau) Stare de rau: ajutor medical la timp, pentru simptome persistente

I: EYE (Ochi) Pata alba pe ochi, orbire, bulbucare, strangere din ochi – persistenta

L: LUMP (Nodul) Umflatura in una din zonele: abdomen, pelvis, testicole, cap, gat, membre sau glande

U: UNEXPLAINED (Inexplicabil) Febra, pierderea greutatii, a poftei de mancare, paloare, oboseala, sangerari, aparitia de vanatai

A: ACHING (Durere) Dureri de oase, incheieturi si spate, fracturare cu usurinta a oaselor

N: NEUROLOGICAL SIGNS (Neurologic) Schimbare in compartament, pierderea echilibrului, dificultati de mers, dureri de cap, marirea capului

Aceasta lista a fost facuta de catre: South African Children’ s Cancer Study Group si promovata in toata lumea.

http://www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=39

Un articol în Adevărul – aici.

- foto -

Avocatul a vorbit cu tânăra la telefon. A întrebat-o dacă este de acord să vină la ea cu un jurnalist. Urma să-i ia un scurt interviu care să apară apoi în ziarul local. Era o posibilitate. O speranţă. Cine ştie… Poate că dacă oamenii vor auzi despre problema ei de la un jurnalist vor crede necazul ei şi o vor ajuta. După o zi de gândire, tânăra s-a hotărât să-şi înfrângă jena şi l-a sunat pe domnul avocat.

- Da, sunt de acord…

- Bine, atunci venim.

Tânăra s-a privit într-o oglindă.

- Oare cum să fac să…

Tocmai terminase o cură de citostatice. Pielea era iritată, ochii sclipeau ireal iar părul… Părul nu mai era. Obrajii… Obrajii mereu se umflă de la otrăvurile alea. Aşa ajungi să pari ceea ce nu eşti.

- Doamne, arăt oribil… Sunt atât de… Atât de…

Tânăra a luat un batic şi l-a pus pe cap aşa, „şmechereşte”, cum fac tinerii vara la mare.

Soneria se aude strident. Tânăra îşi netezeşte hainele modeste.

- Bună ziua… Bine aţi venit…

- Bună, răspunse jurnalistul, dar tu nu pari bolnavă!

Cerul s-a despicat. Pământul a început să se învârtă mai repede. Sufletul s-a frânt. Speranţa s-a năruit. Neîncrederea în oameni şi-a făcut cuib în mintea ei. Două aripi mari şi albe au căzut foşnind pe covor.

Tânăra are doar 22 de ani. Are o boală nenorocită, o formă de cancer care se dezvoltă în ţesutul limfatic, cu un nume pretenţios, Limfom non-Hodgkin. Dar tot un nenorocit de cancer este. A pierdut un an de facultate. A răcit, în noiembrie 2007. Medicul i-a dat antibiotice. A luat o lună. Apoi i-a apărut o umflătură la gât. I-a spus medicului. Nu-i nimic, este doar o răceală, mai ia nişte antibiotice. „Doar o răceală” care a durat din noiembrie 2007 până în septembrie 2008. Şi care era cancer. Care nu a trecut cu antibiotice. Are doar 22 de ani. O cheamă Andrada. Acum stă şi se roagă la o Sfântă. Mi-a spus că se numeşte Sfânta Rita şi că este Sfânta imposibilităţilor. Şi că se roagă şi pentru mine. Andrada va trebui să se roage la mulţi Sfinţi pentru mine. Pentru că în acest moment urăsc. În acest moment urăsc sărăcia mea care până acum nu m-a deranjat. Urăsc banii, urăsc nesimţirea, nepăsarea şi minciuna. Mă urăsc pe mine pentru că nu pot face mai mult. Mă urăsc pentru că nu am mulţi bani. Îi urăsc pe doctorii ăia. Îl urăsc pe domnul jurnalist. Care nu doar pare prost, chiar este prost. Un prost care a făcut un curs special: de smuls aripi de Îngeri. Am vorbit cu Andrada la telefon. Mi-a trimis fotografia ei. Dar se jenează să o vadă lumea aşa, fără păr. Andrada mi-a spus că se roagă pentru noi. De acum şi până la sfârşitul vieţii. Andrada are 22 de ani şi are limfom non Hodgkin. Are nevoie de ajutor pentru a face o analiză la Budapesta -PET Pozitron- care arată stadiul bolii şi fără de care Andrada nu poate continua tratamentul cu citostatice. Până acum a strâns 2.300 RON. Astăzi a sunat-o o doamnă din Canada. I-a trimis 100 de Euro. Mama s-a împrumutat de 500 Euro. (Mulţumim domnului Nicu, care i-a trimis 100 RON şi doamnei generoase din Canada. Mulţumim!) Ce zi stranie este astăzi. Este 4 februarie. Este Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. Ce luptă inegală… Cum să te lupţi cu banii?

UPDATE 6 februarie 2009: Andrada a strâns toţi banii şi a făcut analiza PET. Andrada mulţumeşte tuturor din suflet. Mai multe aici: „Curs gratuit de pus aripi”. De unde rezultă că se poate lupta şi cu banii.

UPDATE 7 februarie 2009: Andrada m-a rugat să scriu pe blog un mesaj de mulţumire pentru studenţii – citez: tare drăguţi – care au ajutat-o. În seara asta au vizitat-o doi dintre ei, o fată (Maria Turda) şi un băiat, studenţi la Cluj, care i-au adus 2 milioane. Andrada spune: „Au strâns din puţinul lor, şi ştiţi ce grea e viaţa de student şi câte necesităţi au şi ei… Tare vreau să le mulţumesc, să apară acolo pe blog, cel puţin atât să fac şi eu”. Andrada, s-a făcut, am scris.

UPDATE 27.02.2009: Andrada este la Timişoara unde urmează să facă autotransplant. Mai multe aici: Fiecare clipă, fiecare floare, fiecare om. Felii de lună.

- foto -

Astăzi mi-am pierdut cumpătul. Au venit doi domni să monteze o uşă şi au încercat nişte „manevre” de fraierire. Şmecherii româneşti… De parcă era prima dată în viaţa mea când vedeam o uşă. I-am liniştit scurt: nu vă uitaţi că sunt femeie – praf vă fac. Se pare că am fost convingătoare, falsa problemă s-a rezolvat, evident, în doi timpi şi trei mişcări. Dar nu fără ca pulsul meu să se îndrepte spre pistele de Formula 1. Am luat pastila aia de mă ajută să nu-mi crape inima.

Ca să mă calmez am deschis net-ul. Am fost tentată să scriu despre modalitatea unor „meseriaşi” de a stoarce cât mai mulţi bani de la fraieri, despre neseriozitatea unor oameni şi despre vrăjeala de doi lei. Am intrat un pic pe blog şi în referrer am găsit trei cuvinte, pe care nu le cunoşteam: Durerea unei pierderi.

Am citit şi am renunţat să mai scriu despre nimicuri. Inima s-a potolit brusc. Pulsul s-a „calmat” de parca nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru că, în comparaţie cu ce trăieşte Marilena, chiar că nu mi s-a întâmplat nimic. Acum nu că nu mi s-ar fi întâmplat nimic rău în viaţa mea… Dar nici chiar aşa…

Marilena şi Durerea unei pierderi

Cine este Marilena?

„Cine sunt eu? Sunt o mama…o mama de inger…o vaduva. O femeie privita cu alti ochi printre oameni… Sunt ca o pasare cu o aripa franta…cad, lupt sa ma ridic si uneori simt ca nu pot… Arat ca sunt puternica dar uneori sunt slaba…Iar lumea aceasta e dura, unii iti intind o mana dar altii te doboara. Nu ma priviti ciudat! Sunt tot eu…Am o durere in suflet dar nu sunt contagioasa…Nu sunteti obligati sa faceti nimic in plus pentru mine. Priviti-ma va rog asa cum sunt. Vreau sa fiu o luptatoare, va rog numai sa ma lasati sa invat din nou sa zbor, nu imi mai puneti piedici”.

În martie 1996, Marilena şi-a pierdut băieţelul, nou născut, Andrei.

Pe 13 mai 2008, Marilena şi-a pierdut soţul, Vali. Şi cumnata, Gina. Doar fratele ei a scăpat. A mai murit un om, pasager de moment. Accident de maşină.

“Era soare, liniste, trecea din cand in cand cate o masina. Erau pe prima banda de langa acostament. Priveau inainte in liniste, fiecare cu gandurile lui, se uitau in lumina…si el cu coada ochiului a vazut ceva alb care intra in Vali. Nu a mai avut timp sa intoarca capul, nu isi mai aminteste nimic…”. Un microbus care venea din sens opus, cand a ajuns in dreptul lor i-a lovit lateral…

Cand l-am pierdut pe sotul meu am simtit ca totul se termina. Ca nu pot continua fara el. Apoi mi-am privit fetele si am inteles ca trebuie sa lupt. Nu este usor… Ai momente cand te agati de ceva (trebuie sa imi cresc copii) te ridici, lupti, vrei sa fii puternic…si cazi…si te ridici.

Scriu in numele tuturor femeilor vaduve si al tuturor celor care au suferit o astfel de pierdere si mi-as dori sa ne intalnim aici pe aceste pagini, sa ne spunem ce simtim si sa ne sprijinim…convinse fiind ca suntem intelese. Desigur rog si domnii sa ne scrie, sa ne spuna trairile lor pentru ca facand acest lucru nu dau dovada de slabiciune ci de multa putere…Iti trebuie forta sa te aduni si sa povestesti prin ce treci, sa-ti amintesti, pentru ca acest lucru doare…

Dacă vreţi să-i citiţi povestea de viaţă şi să staţi de vorbă cu Marilena:

http://durerea-unei-pierderi.blogspot.com

Va astept aici cu povestile voastre, suntem intre noi oamenii care inteleg o astfel de durere…Celor care sunt impresionati de drama cuiva le spun din propria experienta:
- Nu ocoli persoana care a avut un deces in familie, o poti saluta pur si simplu sau poti sa spui un simplu “imi pare rau”; “imi imaginez prin ce treci, vrei sa vorbim despre asta?” (apoi stai si asculta, sigur ii va face bine sa povesteasca). Daca nu doreste sa povesteasca nu insista, oamenii reactioneaza diferit in astfel de momente.

- Nu spuneti niciodata ”las sa mai treaca timpul dupa care merg sa o vad”. Poate acea persoana are mai mare nevoie de voi in acel moment…

- Nu spuneti “daca ai nevoie de ceva apeleaza” ci luati initiativa si ajutati-o. Puteti sa luati copii la plimbare, sa ii faceti cumparaturile, sa ii pregatiti ceva de mancare sau orice altceva… Aceste lucruri o obosesc la inceput, nu mai are chef sa le faca…

- Nu faceti comentarii de genul “bine ca nu ai fost si tu”, ”bine ca ai scapat tu”, ”esti tanar o sa iti refaci viata”, mai bine taci si asculta.Unele persoane care au suferit o astfel de pierdere se simt bine vorbind despre acest lucru.

Dar eu nu sunt specialista decat in propria-mi durere, si de aceea rog pe cei in domeniu sa ne dea cateva sfaturi generale.

„Daca esti singur si nu ai cui sa povestesti, te simti darmat si fara nici un rost, esti disperat dar nu are cine sa-ti intinda o mana, noi suntem aici. Suntem la fel ca voi … si noi avem nevoie de sprijin. Vom incerca sa ne ridicam impreuna! Sa vorbim lumii intregi despre fiintele dragi pe care le-am pierdut, sa intindem o mana de ajutor in numele lor, sa ii pastram vii in inimile noastre. Voi ce simtiti?

marilena.perijoc@yahoo.com